Poezia lui Gherasim Luca are libertatea şi neprevăzutul unui zbor de pasăre

Extrem de dinamic acest institut cultural din New York care trece de la marii clasici români la poeţii avangardei, de la Nichita Stănescu, la reşedinţele literare ale poeţilor mai tineri, Răzvan Ţupa şi Iulia Pană, sau la poeţii care vor fi invitaţi în “Grădina lui Shakespeare”, din Brooklyn sau la Biblioteca lui Shakespeare din Washington. Scriitoarea Doina Uricariu promovează cu mare pasiune şi expertiză literatura română, trecând de la ediţia facsimilată a manuscriselor eminesciene la poeţii avangardelor.

Pentru luna martie, care stă nu doar sub semnul mărţişorului, ci şi al Francofoniei, a fost ales Gherasim Luca, poetul care scrie la fel de strălucit în două limbi, română şi franceză. Între timp, ICR New York lucrează la o expoziţie importantă, de portrete ale lui Eugène Ionesco, făcute de fotograful de artă Sorin Radu, care e prezent în expoziţii deopotrivă în România şi SUA. Sărbătoarea valorilor şi principiilor Francofoniei se continuă şi prin acest eveniment dedicat lui Eugen Ionescu. Expoziţia va poposi în multe locuri şi instituţii de artă din oraşul New York, unde eşti asaltat de sute şi sute de evenimente majore, artistice şi culturale, în care trebuie să performezi de la excepţional în sus ca să exişti.

Gherasim Luca în atelierul lui Victor Brauner, Paris, 1938. Fotografie de Victor Brauner

Evenimentul dedicat lui Gherasim Luca e aşezat într-o serie, la rândul lui. Aşa, “promovarea valorilor culturii creează continuităţi din individualităţi”, o imagine reală a bogăţiei şi conexiunilor culturii naţionale, privită în orizontul european şi american.

Institutul Cultural Român de la New York a deschis o serie amplă de evenimente culturale dedicate unor artişti şi scriitori născuţi în România, a căror operă, nume şi renume s-au impus în Europa, America, în Australia şi în America Latină. În cadrul acestei serii vor fi prezentaţi la New York Isidore Isou, părintele lettrismului, Hedda Sterne, marea pictoriţă din grupul pictorilor ce au impus abstracţionismul, Saul Steinberg, marele cartoonist, cel ce a dat imaginea coperţilor şi graficii pentru revista “The New Yorker”, avangardiştii români, de la Tristan Tzara la Benjamin Fondane şi Gherasim Luca, marea colecţionară şi galeristă a picturii europene şi americane care a impus cei mai cotaţi artişti la ora actuală din a doua jumătate a secolului XX, Ileana Sonnabend, căreia MoMA îi dedică o amplă expoziţie-omagiu…

Portretul lui Gherasim Luca, făcut de Jules Perahim în 1932

Lista de nume continuă, parte dintr-un program excepţional de punere în valoare a creatorilor renumiţi de origine română.

În cazul acestei ample serii dedicate de ICR New York Avangardei şi avangardelor româneşti, scenariul proiectelor din anul 2014 a debutat cu expoziţia “Muzele lui Brâncuşi” şi filmul “Brâncuşi”, realizat de Muzeul de Artă Modernă şi de echipa de cercetători de la Beaubourg Centre “Georges Pompidou”, Paris, cu prilejul expoziţiei “Images sans fin. Brancusi, film et photographie” avându-i drept comisari pe Quentin Bajac, Clement Cheroux şi pe Philippe Alain Michaud.

Gherasim Luca, un sfânt al avangardelor

Gherasim Luca, Cubomanie

La 9 februarie 1994, Gherasim Luca, în vârstă de 80 de ani, a lăsat un mesaj de adio, pe mesageria telefonică a iubitei sale, înainte să-şi curme zilele, aruncându-se în apele Senei, în dreptul Podului Mirabeau. A lăsat în urma lui o importantă operă poetică, marcând poezia franceză şi poezia românească de avangardă, de la Gellu Naum, Dolfi Trost până la Virgil Teodorescu şi poeţii anilor ’60, ’70 şi ’80. Personalitatea lui creatoare originală se vădeşte atât în lumea cuvintelor, cât şi în aceea a imaginilor, poetul fiind dublat de un original artist vizual, cum descoperim citind cartea sa “Iubită cantitativ/ Quantitativement aimée”, publicată la Bucureşti în 1944, apoi în albumul “Les Ora Quanta” din 1946, în “Vampirul Pasiv” din 1945. În România, Franţa şi Israel, Gherasim Luca este privit ca un sfânt al avangardelor, timp de mai multe decenii, fiind invitat la “Muzeul de Artă Modernă” din New York.

Anul trecut s-a împlinit o sută de ani de la naşterea lui Gherasim Luca, un avangardist autentic care a fost cunoscut şi impus în cercurile suprarealismului din România şi din Franţa, apoi din întreaga Europă, iar în ultimele decenii, şi în America.

Colaj avangardist, semnat Gherasim Luca

Numele lui Gherasim Luca a trecut dincolo de Oceanul Atlantic graţie poetului suprarealist român Valeriu Oişteanu, mult mai tânăr, stabilit în America de câteva decenii. Valeriu Oişteanu a publicat un volum de poeme, “Proteze”, o carte a neo-suprarealismului acelor ani care i-a impus numele în conştiinţa iubitorilor de poezie, autorul fiind în acelaşi timp o figură în peisajul bucureştean sau la malul Mării Negre, aparţinând legendelor de la 2 Mai şi Vama Veche. Pe diferite site-uri îl putem descoperi ca poet. În spectacole ce aşază poezia în vecinătatea muzicii, dar ca poezie, şi nu ca text. Muzica devine un aliat al cuvintelor. Este unitatea de măsură care ne arată valoarea acestor cuvinte, capacitatea lor de a genera emoţie, sensuri paradoxale, un univers spiritual. Poetul Valeriu Oişteanu va crea un spectacol de poezie şi muzică dedicat poetului Gherasim Luca, gest de mare supleţe intelectuală şi dovada unor afinităţi elective profunde.

Gherasim Luca – Tangajul limbii mele

Evenimentul din 28 februarie, ora 7 PM, de la ICR New York, din seria “Romanian Avantgard/ American Avantgard/ World Avantgard”, va fi dedicat în întregime lui Gherasim Luca. Spectacol de muzică şi poezie, micro-expoziţie, un slide film, cu zeci de imagini care reproduc lucrările artistului Gherasim Luca, apoi coperţile unor volume vor fi înrămate de o dublă conferinţă şi dialogul scriitorilor Valeriu Oişteanu şi Doina Uricariu.

Indochina, în stil suprarealist, realizată de Gherasim Luca în 1960

Evenimentul a fost construit de ICR New York împreună cu poetul suprarealist Valeriu Oişteanu de la New York şi cu Allan Graubard, redactorul revistei “Hyperion” de la New York. Concepţia lui Oişteanu este spectaculoasă. O puteţi descoperi din sugestivul afiş al evenimentului, conceput şi el în acord cu acea paradigmă cunoscută a lui Gherasim Luca intitulată “cubomania”.

O parte din portretul dedicat poetului Gherasim Luca a fost prezentată de Valeriu Oişteanu în România, de-a lungul mai multor evenimente care au avut loc în anul 2013, la “Muzeul Ţăranului Român” şi în numeroase alte spaţii consacrate dezbaterilor literare.

A fost editat între timp şi “Caietul avangardei”, consacrat lui Gherasim Luca, îngrijit de Prof. dr. Ion Pop de la Cluj, cel mai documentat cercetător al Avangardei româneşti în spaţiul european. Revista ”Viaţa Românească” a publicat în numerele 9-10/2013 un amplu eseu scris de Valeriu Oişteanu, intitulat “Gherasim Luca, zen al morţii şi nemuririi”, la rubrica “Meridian”.

Seara dedicată lui Gherasim Luca se va desfăşura ca un happening literar şi muzical, fiind însoţită de recitalul la pian, avându-l ca interpret pe David Cieri.

Va fi proiectat un slidefilm cu manuscrise, coperţi, corespondenţă între avangardişti, reviste şi video proiecţii de arhivă. La eveniment sunt invitate peste o mie de persoane din lumea literară şi a artelor plastice de la New York.

Cubomanie 24, lucrare avangardistă de Gherasim Luca

Născut în Bucureşti, Gherasim Luca a avut un talent admirabil şi o uşurinţă demnă de invidiat în folosirea limbilor străine, fie că se exprima în idiş, română, germană, franceză. La 25 de ani frecventa cercurile suprarealismului francez, făcând parte concomitent şi din grupul poeţilor suprarealişti români, alături de Gellu Naum, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu, Paul Păun. A publicat poeme în limba română şi în limba franceză, a inventat “cubomania” şi împreună cu Dolfi Trost a lansat sintagma “Dialectica dialecticii/ La dialectique de la dialectique”, publicată în Bucureşti. A publicat “Les Orgies des Quanta”, la Bucureşti, în 1946, după “Amphitrite, Editions de l’Infra-noir”, scoasă în 1945. În 1947, a editat volumul “Le Secret du vide et du plein”.

Gherasim Luca, Geo Bogza şi Jules Perahim, Bucureşti, 1934

În 1952, a plecat în Israel şi de acolo la Paris. La Paris a fost implicat într-o mulţime de evenimente şi a colaborat cu Jean Arp, Paul Celan, François di Dio, Max Ernst, fiind un maestru, un prestidigitator al colajelor, al text/instalaţiilor, al desenului versatil. Lecturile din poemele lui l-au transformat într-un poet pelerin care a cucerit audienţa la Stockholm, la Geneva, la Oslo, New York, San Francisco. Un portret pe care i l-a realizat pentru televiziune Raoul Sanglas, sub genericul rezultat dintr-un joc de cuvinte “Comment s’en sortir sans sortir”, i-a adus o mare faimă printre iubitorii de lecturi literare. A publicat în 1945 două plachete în limba română, intitulate “Un lup văzut printr-o lupă” şi “Inventatorul iubirii”, ambele volume traduse în limba engleză de Iulian şi Laura Semilian sub titlul “Inventor of Love”, and “Other Works”, publicate în 2009 de “Black Widow Press”. În 1942, a publicat la Bucureşti, în traducerea sa, “Un loup a travers une loupe”. În 1944, a apărut la Bucureşti volumul “Quantitativement aimée”, la “Editions de l’Oubli”. În 1945, a fost publicat, la aceeaşi editură, “Le vampire passif”.

Portretul lui Gherasim Luca

Promovarea valorilor create de avangarda românească a fost prea puţin cunoscută şi vag reprezentată, prin lucrări de sinteză, în SUA şi în spaţiul nord-american, în ultimul deceniu. De un an de zile, această direcţie a devenit importantă în agenda programelor culturale derulate la Institutul Cultural de la New York.

A fost, de asemenea, extrem de redusă participarea României la marile expoziţii consacrate avangardelor şi suprarealismului în programele din ultimii zece ani de la “Metropolitan Museum of Art”, “MoMA”, “Whitney Museum”. Artişti şi scriitori importanţi ai avangardei trebuie prezentaţi la New York şi în muzeele de artă modernă şi contemporană din Chicago, Philadelphia, Boston, Los Angeles etc. La marea expoziţie despre “Surrealism”, prezentată la “Metropolitan Museum”, o singură revistă, scoasă de Aurel Baranga, din patrimonial revistelor de avangardă româneşti a fost expusă. ICR New York, de-a lungul anilor, nu a fructificat nici unul din marile evenimente expoziţionale unde România ar fi putut să participe cu lucrări prestigioase şi artişti importanţi la New York, sau în alte oraşe din SUA.

Gherasim Luca. Pasiune, 1944

Nici expoziţia cu pictura Balcicului care s-a bucurat de un mare succes la “Tate Gallery”, Londra, nu a fost adusă şi la New York. La marea expoziţie “Bizanţ, Putere şi Credinţă”, România a avut ca singur, exponat sabia lui Ştefan cel Mare, adusă de la un muzeu din Istanbul, din Turcia.

Cultura şi artele româneşti nu au fost reprezentate prin nicio icoană veche pictată pe lemn sau ferecătură de carte bizantină, incunabul, costum şi obiect de cult creştin, fragment de altar, frescă, chivot de cult de argint, broderie religioasă etc., deşi “Muzeul Naţional de Artă” şi muzeele mânăstirilor noastre deţin exponate care ar fi impresionat publicul vizitator şi specialiştii în domeniu. E drept că asemenea acţiuni necesită bani, dar şi un larg orizont al culturii şi civilizaţiilor. Istoria şi actualitatea valorilor trebuie îmbrăţişate deopotrivă. Aşa că după Gherasim Luca nu va trece prea mult timp, fiind în pregătire, pe ultima sută de metri, marele proiect dedicat de ICR New York lui Constantin Brâncoveanu.

La evenimentul Gherasim Luca, inclus în seria evenimentelor dedicate francofoniei în anul 2014, se va adăuga marea expoziţie “Isidore Isou şi Lettrismul”, o premieră în mediul cultural şi academic american care va avea loc în aprilie, la “Pratt Institut”, cea mai importantă facultate de arhitectură şi design din statul New York, aflată în Brooklyn, New York.

Pe culoarul ce duce spre “Auditorium Hall”, expoziţia Gherasim Luca va prezenta atâtea imagini din creaţia acestui poet care a avut un simţ ludic al limbajului liric molipsitor. La spectacolul Gherasim Luca vor fi prezenţi, din imagini, Jules Perahim, Geo Bogza, Victor Brauner, dar şi statuile din obiecte domestice meşterite de Sasha Meret, aduse din fosta galerie a ICR New York, în sala “Auditorium”. Semn că spiritul avangardelor nu moare nicicând în artă.

Din afişul evenimentului, cuibăriţi în căsuţele cu(i)bomaniei lui Gherasim Luca, realizatorii evenimentului şi sfântul avangardelor ne privesc ca nişte porumbei dintr-un hulubar. Va fi un spectacol strălucit. Poezia lui Gherasim Luca are libertatea şi neprevăzutul unui zbor de pasăre. De aceea Brâncuşi a ales să sculpteze chiar zborul păsărilor în spaţiu.