POLITICO susține că progresele celor două țări sunt acum amenințate de opoziția Ungariei lui Peter Magyar. Budapesta s-a opus trimiterii unei scrisori către Consiliul European și Comisia Europeană, în numele celor 27 de țări membre, ce conține poziția comună a capitalelor UE.
Budapesta s-a opus demersului, ce are nevoie de aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre, săptămâna viitoare fiind organizate noi dezbateri pe acest subiect.
Jurnaliștii POLITICO au încercat să afle motivele de la un purtător de cuvânt al Reprezentanței Permanente a Ungariei la Bruxelles, dar acesta nu a răspuns.
Deciziile guvernului Magyar
Peter Magyar nu s-a opus deschiderii primului cluster de negocieri privind aderarea Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană. Guvernul său a insistat, în schimb, să fie eliminate cvuvintele „cât mai curând posibil”.
În cadrul unei conferinţe de presă de la finalul reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, Magyar şi-a reiterat poziţia, declarând reporterilor: „Există şase clustere în total şi nu considerăm că deschiderea lor simultană este o idee bună – în parte pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă şi în parte pentru că ar transmite un mesaj greşit ţărilor din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Muntenegru şi Macedonia de Nord – (care) au depus eforturi timp de ani de zile pentru aderarea la UE”.
Un demers început cu patru ani în urmă
Ucraina și Republica Moldova așteaptă aderarea la Uniunea Europeană din anul 2022, an în care ambele țări au depus cererea oficială în acest sens. În același an, ele au primit statutul de țări candidate.
Negocierile de aderare au început în 2024, iar anul acesta au fost deschise primele clustere. În ciuda dificultăților apărute, atât Republica Moldova cât și Ucraina au parcurs cel mai rapid proces de apropiere de UE.
În schimb, România a avut nevoie de 12 ani pentru a intra în blocul comunitar. Cererea oficială de aderare a fost depusă în 22 iunie 1995, iar statutul de candidată l-a primit în 1999.