INTERVIU Cristian Pîrvulescu: „Un guvern minoritar nu este o variantă de guvernare. Ceea ce se propune este dincolo de Constituție”

Mai mult, politolog susține că variantele de guvern minoritar sunt „formule paraconstituționale”. Despre un executiv monocolor PSD adaugă faptul că nu este o soluție nici pentru România și nici pentru partid.

Nici varianta unui guvern cu mandat limitat, de șase luni, nu este văzută cu ochi buni. Ideea a fost lansată tot de Ilie Bolojan, care a propus „un acord de pace până la finalul anului”.

„Oricine îl poate încălca, cu orice argument, așa cum s-a întâmplat și cu acordurile de coaliție”, spune Cristian Pîrvulescu despre acordul propus de Ilie Bolojan.

Totodată, politologul afirmă că președintele Nicușor Dan a cerut partidelor să caute o majoritate proeuropeană. În comparație cu această solicitare a șefului statului, propunerile de guvern minoritar lansate de PNL și Ilie Bolojan sunt văzute de Cristian Pîrvulescu drept „o încercare de a impune președintelui ce să facă”.

„Dacă PSD este principalul perdant, AUR este principalul beneficiar”

Cotidianul: Cum vedeți rezultatul de aseară și, mai mult decât atât, cine credeți că a pierdut cel mai mult după eșecul Guvernului Veștea în Parlament?

Cristian Pîrvulescu: Sunt trei niveluri ale explicației. Primul este al actorilor politici. Aici, principalul perdant este PSD, care a mizat enorm de mult pe susținerea acestui guvern, încercând să demonstreze că rămâne în continuare un factor de stabilitate. A încercat soluția negocierilor cu AUR, persistând în eroarea strategică de la moțiune și nu a reușit decât să se izoleze pe planul politic, intrând într-o criză care este cât se poate de gravă.

Este evident că un guvern monocolor PSD nu este o soluție în momentul de față. Nici pentru partid, nici pentru România. Iar dacă PSD este principalul perdant, AUR este principalul beneficiar, profitând de erorile celorlalți actorii politici, ale PSD, în primul rând, dar și ale celorlalte partide. Pentru că AUR, dincolo de faptul că joacă rolul de arbitru, pe care nu îl are, l-a avut doar în acest context, și nu și-a urmat decât interesul, dar a contribuit la normalizarea extremei drepte. Și așa România a cunoscut în ultimii ani o accentuată tendință de normalizare discursivă a extremă drepte din partea tuturor factorilor politici.

Dar, în ultimele zile, extrema dreaptă a fost prezentată ca o opțiune legitimă a alegătorilor, pur și simplu afirmându-se că alegătorii nu greșesc niciodată. Ca și când alegătorii lui Hitler nu ar fi greșit în anul 1932 și, ulterior, susținând un regim criminal, ca și când alegătorii lui Mussolini ar fi făcut un gest de înțelepciune și patriotism și aș putea continua cu exemplele astea destul de mult.

Nu, alegătorii greșesc, sunt oameni, ca toți ceilalți. Nu trebuie neapărat acuzați, dar fără sprijinul lor, fără manipularea lor, nu s-ar ajunge în situații de genul acesta. Pentru că eu când vorbesc de regimuri criminale vorbesc de crimele săvârșite plecând de la rezultatul acelor alegeri. Și cred că AUR este un partid în proximitatea acestora.

„Profitându-se de faptul că în spatele președintelui nu există niciun partid, acesta se află într-o situație dificilă”

Al doilea nivel de analiză este cel instituțional. Aici ne referim în primul rând la președinte, dar și la Parlament. Instituția prezidențială, care s-a implicat masiv în încercarea amplă de a asigura o majoritate, este astăzi pusă în dificultate. Atacuri împotrivă a instituției prezidențiale se văd deja de multă vreme.

Putem să spunem că vorbim deja de decenii în care instituția se află sub atac quasi-permanent. Dar acum, profitându-se de faptul că în spatele președintelui nu există niciun partid, acesta se află într-o situație dificilă, nu neapărat delicată. Și aici trebuie să înțelegem sau să încercăm să pătrundem semnificația propoziției pe care Kelemen Hunor a rostit-o aseară. Și anume că România este la un sfârșit de epocă. Se refera la cei 36 de ani. Este vorba despre o schimbare de regim de care vorbea implicit, pentru că nu este totuși un politolog Kelemen Hunor, dar a avut de departe cea mai clară și lucidă analiză pe care putea să o facă.

Dar chiar și așa, dacă-mi permiteți, Kelemen Hunor a făcut la rândul său, dincolo de felicitările ironice adresate lui George Simion, o concesie extremei drepte, susținând teza anulării alegerilor care nu s-a justificat. Asta este o temă de extremă dreaptă. E ca și când cineva care nu are niciun fel de cheltuieli din campania electorală, dar este evident că a folosit resurse nelimitate, poate în mod legitim să ajungă în turul al doilea. Pentru că, de fapt, aceasta era problema importantă.

Dintr-o dată ne facem că nu ne mai aducem aminte de acest lucru și se pare că toată lumea uită că România este supusă unui război hibrid și că inclusiv scenele din Parlament de ieri sunt rezultatul acestui lucru. Atacul împotriva președintelui este, din acest punct de vedere, un atac care este favorizat prin elementele războiului hibrid și ale narațiunilor prezidențiale prezente pe rețelele sociale și în mass media, pentru că ele încearcă să compromită cheia de boltă a sistemului instituțional românesc, transformând totul într-un fel de vodelil în care personaje pozitive și negative își dispută puterea ca un fel de proprietate personală.

„Extrema dreaptă nu este deloc interesată să participe la guvernare”

Iar al treilea nivel, pe care l-am atacat deja mai devreme, este nivelul regimului politic. Pentru că ceea ce urmărește extrema dreaptă, nu doar AUR, ci și ceilalți reprezentanți a extremei drepte, cei care sunt într-adevăr de extrema dreaptă și nu s-au rătăcit pe listele unor partide extremiste, este o schimbare a regimului.

O schimbare a regimului nu înseamnă doar o schimbare a raporturilor de forță între președinte, prim-ministru și Parlament. Este vorba despre o schimbare a Constituției. Nu o modificare. Ăsta este motivul pentru care extrema dreaptă nu este deloc interesată să participe la guvernare, dincolo de afirmațiile care sunt făcute în acest context. Pentru că participarea la guvernare ar compromite-o.

Vedeți experimentul Meloni în Italia, unde extrema dreaptă e obligată să guverneze la centrul rațional, a pierdut masiv din susținere electorală, fără să se prăbușească. Și nici în cazul României nu ar fi vorba de o prăbușire. Dar de ce nu ar profita AUR și de ce nu au înțeles cei de la PSD și de la PNL că AUR nu poate decât să profite de această criză, încercând să se transforme în singura soluție reală a României pentru cei care consideră că România se află pe o traiectorie greșită și care au fost grav afectați de politicile de austeritate pe c0are guvernul le-a aplicat și care sunt dispuși, pentru că situația lor economică este dificilă, să voteze cu extrema dreaptă, doar în speranța că lucrurile s-ar putea îmbunătăți.

„Este o încercare a PNL, Bolojan, de a impune președintelelui ce să facă”

În acest moment avem prefigurate două variante de guvern, ambele minoritare…

Nu avem prefigurate niciun fel de variante de guvern în acest moment. Este doar o afirmație pe care unul din actorii politici o face. Singurul care poate să stabilească aceste lucruri este președintele. Încercarea de a îi impune președintelui quasi-ultimativ o soluție este dincolo de Constituție și este o încercare de subminare a poziției prezidențiale, în sensul celor pe care vi le explicam mai devreme. Singurul care poate să exprime un punct de vedere este președintele, care ascultă în consultări, dar nu este în niciun fel obligat. Singura obligație pe care ar fi avut-o era dacă exista un partid care avea majoritate absolută și, după cum știți, acel partid nu există.

Ca urmare, președintele, care și-a spus punctul de vedere foarte clar, și anume că cere partidelor politice să găsească o majoritate care să fie pro-occidentală, este clar. În rest, este o încercare a PNL, Bolojan, de a impune președintelelui ce să facă. O dovadă în plus că președintele ar putea să fie transformat într-un fel de anexă a primului ministru și a șefilor de partid. Cum vă explicam, președintele e cheia de boltă a sistemului instituțional.

În momentul în care rolul său este doar un rol de notar, de înregistrare a propunerilor pe care le fac partidele, România intră într-o criză și mai gravă. Președintele e cel care stabilește, cu toate riscurile, inclusiv acelea de a fi suspendat, ceea ce crede că este necesar. Are această abilitate constituțională și nu i se poate impune niciun fel, în condiții date, ce anume trebuie să facă. Și nu este nici politicos, nici normal ca președintelui să i se dea ordine.

„Există soluții. Există însă o obtuzitate și o viziune îngustă a politicienilor care refuză să accepte acele soluții”

Dar în acest moment vedeți cumva posibil o altă variantă decât un guvern minoritar? Indiferent de ce culoare ar fi el.

Dar un guvern minoritar nu este o variantă de guvernare. Ceea ce se propune este dincolo de Constituție. Sunt formule paraconstituționale care nu fac altceva decât să transforme totul într-un fel de surogat de coaliție pe termen limitat, care susține un guvern fără legitimitate.

Un guvern pe șase luni? Cine poate să urmeze indicațiile unui guvern pe șase luni, care nu va mai avea nicio șansă să mai revină în viața politică? Adică cu componenți, principalii susținători politici nu vor mai avea nicio șansă să revină în viața politică românească. Este o absurditate. Țările sunt guvernate de majorități, guvernele sunt guvernate de majorități și ceea ce trebuie căutat este o majoritate.

Apropo, transparentă, dar majoritate. Nu există guverne minoritare eficiente. Există guverne tehnice pe perioadă limitată, dar nu guverne politice care să poată lucra pe perioadă limitată. Există soluții. Există însă o obtuzitate și o viziune îngustă a politicienilor care refuză să accepte acele soluții, pur și simplu, și care împing România în prăpastie, în speranța că alegerile anticipate, care ar putea fi și prezidențiale și parlamentare în același timp, ar putea să soluționeze situația.

„Nu există guverne pe perioade limitate și nu pot fi constituțional definite astfel”

Și, apropo, asistăm la un cumul de presiuni care se fac asupra președintelui, inclusiv prin discursul direct al AUR și indirect al PNL-USR legat de suspendare. Și USR, care a mai încălcat linia roșie în 2021, pe care o afirmă astăzi cu vehemență, în momentul în care a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Câțu, a mai făcut-o o dată, atunci când, alături de extrema dreaptă, a semnat pentru suspendarea președintelui Iohannis. Fără niciun fel de argument constituțional, doar pe baza ranchiunilor personale, împingând România spre criza în care suntem astăzi. Ca urmare, majoritatea trebuie căutată, pentru că nu putem să avem un guvern pe șase luni de zile care rezolvă probleme mai mult sau mai puțini curente, urmând să se prăbușească apoi și să sperăm că va reuși să facă ceva.

Este evident o capcană această propunere, care este în mare măsură calchiată după acordurile care se stabilesc la nivel parlamentar, în regimurile parlamentare în Occident. Subliniez: în regimurile parlamentare, acolo unde de obicei nu există niciun rol al regelui sau al președintelui și în care opoziția se angajează, dar nu pe perioadă limitată, ci pe întregul mandat, să sprijine guvernul în câteva direcții și să nu participe la un vot de neîncredere, în cazul nostru moțiunea de cenzură. Deci e pe perioadă nelimitată. Nu există guverne pe perioade limitate și nu pot fi constituțional definite astfel. Apropo, o astfel de înțelegere nu are nicio valoare juridică. Este doar un agreement care poate fi încălcat în orice moment.

„Ceea ce caracterizează politica românească actuală este iraționalitatea și egoismul cras”

Deci acest pact propus de domnul Bolojan până la sfârșitul anului spuneți că nu ar fi unul viabil. Cine credeți că l-ar putea încălca?

Oricine îl poate încălca, cu orice argument, așa cum s-a întâmplat și cu acordurile de coaliție. În primul rând, pentru că viziunea va fi cât se poate de diferită, iar partidul care și-ar asuma o astfel de guvernare ar fi într-o situație foarte complicată. Deci nu este o soluție. Era o soluție pentru un guvern tehnocrat să se acorde un astfel de sprijină, dar nu pe perioadă limitată, apropo. Nu există perioade limitate.

Și încă o dată, președintelui nu i se pot impune soluții. Ele pot fi oferite, dar nu pot fi impuse. Chiar dumneavoastră mi-ați spus că nu există altă soluție, preluând acest limbaj care este un limbaj quasi-ultimativ. Ori da, soluție există. Și soluția nu presupune neapărat AUR. Soluția presupune că partidele politice își înțeleg rolul. Pentru cine joacă această criză în afară de AUR? Pentru inimicii României, care vor ca România să nu mai fie o aliată a Ucrainei, să nu mai fie o țară pro-europeană. Pentru că această criză nu va face decât să favorizeze aceste curente antieuropene. Oamenii, din disperare, se vor îndrepta spre ceea ce li se pare simplu și ușor de înțeles. Vor adera, aderă deja maxim la teoriile conspiraționiste și riscurile sunt imense.

Politica se definește prin rațiune. Ceea ce caracterizează politica românească actuală este iraționalitatea și egoismul cras.

„Cei care se joacă cu focul vor pieri în incendiu”

Dacă nu se ajunge la această majoritate pro-europeană care să își dea mâna pentru a forma un guvern, care credeți că dintre partidele fostei coaliții ar avea cel mai mult de câștigat dacă ar rămâne în opoziție?

Nu cred că se va rămâne în opoziție. Pentru că în momentul în care nu se va ajunge la susținerea unui guvern, în acel moment ne vom îndrepta aproape inevitabil spre alegerile anticipate.

Chiar dacă Nicușor Dan le-a exclus?

Le-a exclus într-un anume moment. Un politician își poate schimba punctul de vedere. Le-a exclus în momentul în care făcea acea afirmație. Dar între timp situația s-a schimbat. Ele rămân în continuare o posibilitate constituțională. Doar că alegerile anticipate nu vor rezolva problemele. Doar că vor asigura o nouă legitimitate a partidele și o altă așezare pe băncile parlamentare, în care extrema dreaptă va deveni dominantă nu doar în sondajele de opinie, foarte probabil.

Cei care au mizat pe radicalizarea acestei crize, pentru că vedem că au mizat pe radicalism și au radicalizat întreaga societate în încercarea de a bloca, a presa președintele să ia anumite decizii, aceia speră că alegerile anticipate, poate prezidențiale și parlamentare în același timp, vor duce la o dizolvare totală a PSD-ului și o confruntare între bine și rău, în care binele este polul de dreapta, iar răul este AUR și extrema dreaptă, încercând să simplifice tot jocul politic. Cei care se joacă cu focul vor pieri în incendiu.