Un analist politic explică posibila influență a serviciilor secrete asupra lui Nicușor Dan – INTERVIU

Cotidianul: Ați observat serviciile secrete în acțiunile președintelui din ultima perioadă?

Cristian Roșu: Toți președinții au beneficiat de sprijin din partea serviciilor secrete în jocurile politice. Acest lucru se vede și la Nicușor Dan. Nu în sensul caricatural în care cineva îl ia de mână pe președinte și îl duce la PSD, ci într-un sens mult mai sofisticat. Cel mai probabil, serviciile au funcționat ca interfață de încredere între un președinte fără partid și un PSD aflat în derivă, dar încă relevant în Parlament. Au creat puntea, au validat canalul de comunicare și au făcut posibilă o apropiere care părea contra naturii.

Nicușor Dan avea nevoie de masă parlamentară, PSD avea nevoie de protecție, acces și garanții. În lipsa unui partid propriu, președintele a căutat sprijin acolo unde statul informal îi putea construi o majoritate de circumstanță. Iar PSD, deși este cel mai mare partid din Parlament, nu mai are forța de a domina scena politică și nici un lider locomotivă capabil să impună direcția partidului.

Așa s-a născut simbioza Nicușor Dan–PSD, nu ca alianță politică asumată, ci ca aranjament intermediat prin zonele de putere care știu să lege instituții, partide și interese atunci când politica se blochează. Iar această simbioză s-a văzut prima dată la alegerile locale, unde Nicușor Dan l-a sprijinit pe Drulă, dar doar cât să-l ajute indirect pe Băluță în lupta cu Ciucu. Pentru toți cei cu acces la sondaje era limpede că Drulă nu avea nicio șansă reală. Jocul nu era despre victoria lui Drulă, ci despre fragmentarea votului și despre un rezultat convenabil PSD.

Cotidianul: Pe lângă serviciile secrete care l-ar putea ajuta pe Nicușor Dan, vedeți și o implicare a justiției sau sunt simple coincidențe decizia Tribunalului Ilfov în cazul PNL, audierea lui Ciprian Ciucu și verdictul în cazul Fritz?

Cristian Roșu:  Cele trei cazuri sunt foarte diferite și trebuie tratate separat. Nu cred că putem pune automat totul în aceeași cutie, pentru că am pierde nuanțele.

În cazul Dominic Fritz, lucrurile erau previzibile de mai multe luni. În USR deja se discuta despre variante pentru Primăria Timișoara, iar o parte dintre colegii lui Fritz se pregăteau politic pentru momentul în care poziția lui va deveni vulnerabilă. Deci aici nu vorbim despre o surpriză totală.

În cazul deciziei de la Ilfov și în cazul audierii lui Ciprian Ciucu, ceea ce surprinde este timingul. Nu decizia în sine, ci momentul. În politică, timingul este uneori mai important decât conținutul juridic al unei decizii.

În cazul lui Ciucu este foarte greu de spus, în acest moment, dacă vorbim despre un dosar construit politic, despre un dosar real sau despre o anchetă care se activează într-un moment convenabil pentru anumite centre de putere. Tocmai de aceea trebuie prudență. Dar este legitim să observăm că acumularea acestor episoade într-un interval atât de tensionat produce suspiciune politică.

Cotidianul: Cum vi se pare scenariul enunțat de unele voci că serviciile secrete și justiția influențează puternic politicul?

Cristian Roșu: Este evident că există jocuri de culise. Ar fi naiv să pretindem că politica românească funcționează doar prin partide. Influențele informale au existat mereu și, în anumite momente, au fost decisive.

Aș aduce aici în discuție două editoriale pe care le-am citit recent și care descriu foarte bine acest fenomen. Primul este al Sidoniei Bogdan, care vorbește despre un model cu rădăcini în Rusia, în care politicul și intelligence-ul se leagă până formează un corp hibrid. Nu mai este nici politică pură, nici intelligence pur. Este o zonă de putere mixtă, opacă, în care decizia nu mai aparține complet nici partidelor, nici instituțiilor.

Al doilea text este al lui Doru Bușcu, care observă foarte corect că politicienii români își fac prea des drum spre structurile de intelligence, căutând protecție, informații, validare sau sprijin. Nu doar serviciile caută politicieni. Foarte des, politicienii caută serviciile.

Din punctul meu de vedere, cele două opinii descriu destul de clar realitatea românească. Avem un sistem politic în care puterea formală și puterea informală se întrepătrund. Nu totul este conspirație, dar nici totul nu este transparent și democratic.

Cotidianul: Cum ați defini dvs Sistemul, dacă sunteți de acord cu aceste teorii că Statul paralel sau Sistemul face de fapt jocurile politice?

Cristian Roșu: Eu aș evita termenul de „stat paralel”, pentru că a fost folosit excesiv și propagandistic. Dar asta nu înseamnă că fenomenul nu există. Aș vorbi mai degrabă despre un sistem de interdependență între politic, servicii, justiție, administrație și zone economice conectate la stat.

România funcționează într-un model în care politicul și structurile de intelligence se întrepătrund. Vedem asta foarte clar inclusiv în CV-urile politicienilor. Aproape toți caută, la un moment dat, un curs, o diplomă sau o punte către instituțiile de forță. Toți vor să fie conectați la această zonă de putere.

De aceea, cred că nu mai vorbim doar despre un efort al serviciilor de a penetra clasa politică. Vorbim și despre un efort constant al clasei politice de a se lipi de instituțiile de forță. Politicienii caută protecție, acces, informații și garanții. Iar în momentul în care această dependență devine structurală, democrația se deformează.

Sistemul, în sensul românesc al termenului, nu este o cameră secretă cu trei oameni care decid totul. Este o rețea de dependențe, frici, interese, dosare și complicități.

Cotidianul: Este Nicușor Dan prizonierul serviciilor secrete și, dacă da, în ce fel se vede acest lucru? Credeți că e alegerea președintelui sau este o victimă? Și, dacă este prizonierul serviciilor, cum se explică?

Cristian Roșu: Nu cred că Nicușor Dan este o victimă sau un prizonier al serviciilor în sensul clasic al termenului. Nu cred că este un om luat ostatic de sistem. Cred însă că este un președinte nepregătit pentru dimensiunea reală a funcției.

Nicușor Dan nu are partid, nu are majoritate și, foarte important, nu are consilierii potriviți. În plus, nu înțelege suficient statul român, iar politica externă pare o taină majoră pentru el.

În aceste condiții, tentația de a se sprijini pe instituții devine foarte mare. Când nu ai partid, cauți rețele. Când nu ai majoritate, cauți mecanisme de control.

Deci nu l-aș numi prizonier. L-aș numi vulnerabil. Este un președinte slab, care încearcă să compenseze slăbiciunea politică prin instrumente instituționale și prin combinații de culise.

Cotidianul: Ar trebui ca Nicușor Dan să desemneze mai repede șefii serviciilor? Există o problemă în faptul că Gabriel Vlase e la SIE de aproape 8 ani, SRI nu are șef civil de 3 ani, iar Lucian Pahonțu e în fruntea SPP de peste 21 de ani?

Cristian Roșu: Da, este imperios necesar ca Nicușor Dan să numească, în primul rând, un director civil la SRI. Vorbim despre cel mai important și cel mai bine finanțat serviciu de informații al României. Vorbim despre un stat aflat cu război la graniță, într-un context de securitate complicat, cu presiuni hibride, atacuri informaționale, risc regional și vulnerabilități interne.

Dar problema reală nu ține doar de nume. Nu întrebarea „de ce Pahonțu?” sau „de ce Vlase?” este cea mai importantă. Întrebarea reală este, de ce permite legislația asemenea blocaje și asemenea longevități instituționale?

România trebuie să schimbe urgent legea serviciilor secrete. Mandatele trebuie clarificate, controlul parlamentar trebuie să fie real, nu decorativ, iar instituțiile de forță trebuie aduse într-o zonă de responsabilitate democratică. În momentul în care cadrul legal va fi serios, multe dintre aceste probleme se vor regla de la sine.

Cotidianul: PNL pare că s-a revoltat și a ieșit de sub influențele obișnuite – președintele țării, serviciile secrete, PSD. Ce viitor îi vedeți lui Ilie Bolojan, va reuși în această cruciadă cu forțele văzute și nevăzute?

Cristian Roșu: Ilie Bolojan s-a transformat, într-un timp foarte scurt, dintr-un premier obtuz și contestat într-un lider politic major. Este, fără îndoială, câștigătorul acestei etape.

A rezistat în fața PSD, a rezistat în fața lui Nicușor Dan și a rezistat inclusiv în fața propriului partid.

El este, în acest moment, viitorul taberei pro-europene. Mai mult, a devenit adversar direct atât pentru Nicușor Dan, cât și pentru PSD. Pentru Nicușor Dan, pentru că îi contestă autoritatea asupra zonei pro-europene. Pentru PSD, pentru că poate reconstrui dreapta într-o formulă care să scoată PSD din jocul de putere.

Totuși, dacă vorbim despre o cruciadă cu forțele văzute și nevăzute, trebuie spus că nici Bolojan nu este singur pe lume. Are propriile rețele de sprijin informal și de intelligence. Diferența este că, spre deosebire de alți lideri, pare capabil să transforme acest sprijin într-un proiect politic coerent.

Cotidianul: Cum vedeți viitorul PSD? Dar al AUR? Dar al USR?

Cristian Roșu: PSD este astăzi într-o criză existențială, mai mare chiar decât cea din 2019. Sorin Grindeanu este un lider slab, fără forță electorală și fără capacitatea de a proiecta viitor. El conduce PSD conjunctural, ca o rămășiță a epocii Ciolacu.

Problema PSD este că, după Liviu Dragnea, partidul nu a mai avut lideri care să câștige bătălii electorale mari. A avut administratori, negociatori, supraviețuitori, dar nu lideri. Iar fără un lider nou, PSD riscă să intre în 2028 într-o poziție foarte vulnerabilă.

„Primarii PSD din teritoriu fac antecameră la George Simion”

Dacă PSD rămâne pe loc, AUR îi va înghiți treptat electoratul. Deja primarii PSD din teritoriu fac antecameră la George Simion. Asta este cea mai gravă veste pentru PSD, pierderea electoratului nu mai este doar sociologică, ci începe să devină și organizațională.

„Dominic Fritz este un lider provincial, vulnerabilizat de problemele juridice și fără viitor politic clar”

USR se află, paradoxal, într-o situație asemănătoare cu PSD. Dominic Fritz este un lider provincial, vulnerabilizat de problemele juridice și fără viitor politic clar. Așa cum AUR mănâncă din electoratul PSD, PNL-ul lui Ilie Bolojan poate mânca masiv din electoratul USR. Miruță și Buzoianu se încălzesc deja pentru o posibilă șefie a partidului. Este greu de crezut că USR va intra în alegerile din 2028 cu Fritz președinte.

„Se construiește o luptă ideologică tot mai clară între AUR și blocul PNL-USR”

AUR este, în schimb, pe val. Se construiește o luptă ideologică tot mai clară între AUR și blocul PNL-USR. George Simion a câștigat enorm din prostia politică a lui Grindeanu, Veștea și Nicușor Dan.

Totuși, AUR are și propriile riscuri. În partid începe să apară un al doilea centru de greutate, Petrișor Peiu, care poate da consistență economică și doctrinară proiectului. În același timp, Călin Georgescu rămâne o umbră majoră asupra AUR. El poate muta oricând 10-12 procente din zona suveranistă. Simion știe asta și încearcă să scape treptat de dependența simbolică față de Georgescu.

În acest moment, dacă nu apar fisuri majore, AUR are șanse reale să fie primul partid al țării la alegerile din 2028.

Cotidianul: Ce soluție de deblocare vedeți pentru România, în privința formării unui nou guvern?

Cristian Roșu: Politicienii noștri au mereu tentația să creadă că sunt cei mai deștepți din cameră. Aleg soluții complicate la probleme simple, construiesc scenarii sofisticate, inventează combinații și încearcă să păcălească matematica politică.

Soluția, în cazul de față, este mult mai simplă, trebuie urmată Constituția.

Nicușor Dan trebuie să desemneze un premier de la PSD, cel mai mare partid parlamentar. Dacă Sorin Grindeanu nu are majoritate, se merge mai departe conform procedurilor constituționale. Dacă nici următoarele formule nu reușesc, se poate ajunge inclusiv la anticipate.

Președintele a încercat să fie creativ și am văzut cum a ieșit. În acest moment, România nu mai are nevoie de inginerii politice. Are nevoie de revenirea la reguli. Este timpul să ne întoarcem la Constituție.

LIVE Consultări la Cotroceni. PSD merge la Nicușor Dan cu propunerea Grindeanu premier – SURSE