Premieră la Teatrul Evreiesc de Stat – Spectacolul ”1916”, de Felix Aderca

Sâmbătă, 30 iunie și duminică, 1 iulie, de la ora 19.00, sunteţi invitaţi la premiera spectacolului ”1916”, în regia și dramatizarea lui Alexandru Berceanu.

În contextul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri, spectacolul ”1916” expune transformările politice ale României de după 1916 și reflecțiile acestora în contemporaneitate.

1916”, este un spectacol multimedial, cu personaje virtuale și decoruri videomapate, proiecții realizate cu sprijinul EPSON.

Romanul lui Felix Aderca aduce în prim-plan aspecte rămase deseori în umbră, ale Marelui Război, trădările și dezertările, viața românilor în timpul ocupației germane sau ascensiunea partidelor naționaliste în România. Mărturia lui Felix Aderca este cu atât mai importantă, prin dimensiunea sa multiculturală, cu cât expune și condiția populației evreiești din România acestei perioade. Calitatea documentară a romanului, experiența de publicist a lui Aderca, el însuși acuzat de trădare pentru articolele sale din perioada premegătoare intrării României în război, creează o structură intertextuală profund postmodernă și un labirint semnificativ pentru reflexele sale în Europa contemporană. Ceea ce emoționează cel mai mult sunt scenele dintre tată și fiu, aduși de război în imposibila situație de a lupta unul împotriva celuilalt, pentru a-și apăra patria. Felix Aderca reușește să surprindă toată violența războiului care zdrobește viața și ne face să realizăm, în același timp, cât de puțini au fost cei care au militat pentru pace la începutul secolului trecut. Au trecut o sută de ani de atunci, a mai avut loc un Război Mondial. Și Holocaustul, căruia Felix Aderca, evreul decorat în Primul Război Mondial, a fost la un pas să îi cadă victimă, în timpul rebeliunii legionare. Cine și ce a învățat?

Asistență regie: Anka Levana. Scenografia: Andrei Dinu

Orchestrația muzicală: Bogdan Lifșim. Sound design: Mihai Gheorghiu

Coregrafia: Ana Costea. Grafica: Manuela Marcovici, Alexandru Boncea, Raluca Popa

Director imagine: Ema Bolintiru Editor video: Bogdan Alexandru

Camera: Geo Niță Light design: Cristian Simon Video mapping: Mihai Matei

Distribuția: Adrian Titieni/ Mircea Dragoman, Mihai Ciucă, Cornel Ciupercescu, Rudi Rosenfeld, Nicolae Botezatu, Darius Daradici, Viorel Manole, Andrei Finți, Cristina Cîrcei, Mircea Drîmbăreanu, Iolanda Covaci, Mirela Nicolau, Viorica Bantaș, Nicolae Călugărița, Marius Călugărița, Alina Tomi/ Aurora Păunescu, Neculai Predica, Monia Pricopi, George Lepădatu, Mihai Prejban, Anka Levana, Luana Stoica

Cu participarea TES ORCHESTRA: Bogdan Lifșin, Rodica Gancea, Mihai Pintenaru, Sergiu Marin, Feras Sarmini, Iulia Groaza

Ticun Olam – Concurs de Dramaturgie Contemporană Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat vă invită astăzi, de la ora 20.00, la spectacolul-lectură Ticun Olam 2018, în cadrul căruia vor fi citite fragmente din cele trei texte câștigătoare ale Concursului Național de Dramaturgie Contemporană Evreiască. Concursul, care se va desfășura anual, își propune descoperirea, dezvoltarea și punerea în scenă a unor piese de teatru care pornesc de la biografiile diverselor personalități evreiești din istoria, societatea și cultura română.

Eva Heyman, o Anne Frank a Transilvaniei de Paşcu Balaci înfăţişează drama unei adolescente evreice din Oradea, desfăşurată intens şi neprevăzut pe durata a doar opt luni de zile, între 13 februarie 1944, când Eva împlineşte 13 ani, şi 17 octombrie 1944, când, descoperită bolnavă de râie în infirmeria lagărului de la Auschwitz, aceasta este trimisă la moarte. Piesa, bazată în mare parte pe jurnalul Evei Heyman, cuprinde 11 tablouri ce surprind drama Evei şi familiei ei, dar, implicit, şi drama evreilor din Oradea şi nord-vestul Transilvaniei în timpul celui de-al doilea război mondial.

În căutarea lui Janco de Daniela Mișcov este o piesă inspirată de personalitatea artistului Marcel Iancu, pictor și arhitect interbelic. Piesa își propune să îl readucă în prezent, prin mici bucăți de puzzle documentar, pe acest artist uitat în țara sa, care și-a lăsat amprenta atât asupra arhitecturii Bucureștiului, cât și a picturii moderne. Cu prilejul scrierii unui proiect pentru școală, trei liceeni și adulții din jurul lor dezbat episoade și personaje interbelice. In final, tinerii scot la iveală un trecut dureros, incomod, greu de asumat, cu care se confruntă, și care ne privește pe toți.

Voce și val de Elena Sașa Rotaru se bazează pe jurnalele și textele autobiografice a trei scriitoare evreice: Maria Banuș, Nina Cassian și Veronica Porumbacu. Textul este structurat din perspectivele și experiențele celor trei, din poziția lor de femei evreice cu orientare politică de stânga. Piesa reflectă dinamicile sistemelor politice succesive – persecuțiile etnice din anii ‘30-40, confruntarea între idealurile de stânga și socialismul real în anii ‘50, antisemitismul mascat din anii ‘70; și abordează teme fundamentale pentru identitatea celor trei eroine – condiția de femeie-scriitoare și misoginismul scenei literare locale, raportarea la propriul corp și la maternitate.

În cadrul evenimentului de prezentare, juriul, format din Maia Morgenstern (actriță și manager al Teatrului Evreiesc de Stat), David Schwartz (regizor) și Andreea Vălean (regizor și dramaturg) își va argumenta opțiunea pentru textele câștigătoare, iar actrițe și actori ai Teatrului Evreiesc de Stat vor citi fragmente din cele trei piese.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.