Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia

Alexandru Munteanu a făcut anunțul într-o postare pe Facebook. El a spus că a acceptat funcția de prim-ministru cu responsabilitate și cu dorința de a contribui la schimbarea lucrurilor în bine.

„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru”, a scris Munteanu.

Premierul a explicat că a decis să plece după ce a ajuns la concluzia că nu mai poate conduce Guvernul în acord cu propriile principii.

„În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec.

Mulțumesc tuturor colegilor – miniștri, echipa acestora și oamenilor care au muncit cu profesionalism și bună-credință.

Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm”, a mai scris premierul.

A condus Guvernul din noiembrie 2025

Alexandru Munteanu a fost învestit oficial în funcția de prim-ministru pe 1 noiembrie 2025. El a preluat conducerea Executivului după alegerile parlamentare din toamna acelui an și a succedat Cabinetului condus de Dorin Recean. Candidatura sa a fost propusă de Partidul Acțiune și Solidaritate și a primit sprijinul a 55 de deputați din Parlamentul de la Chișinău.

Guvernul Munteanu și-a asumat un program concentrat pe accelerarea parcursului european al Republicii Moldova. Printre promisiunile făcute la învestire se numărau creșterea salariului minim la 10.000 de lei, folosirea Planului de Creștere Economică de 1,9 miliarde de euro și încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028.

Ce urmează după demisia premierului

În Republica Moldova, demisia prim-ministrului atrage automat demisia întregului Guvern. Președinta Maia Sandu urmează să numească un prim-ministru interimar, ales dintre membrii actualului Cabinet. Miniștrii demisionari rămân în funcții doar pentru administrarea treburilor publice. Ei nu pot adopta proiecte majore de lege și sunt limitați la decizii necesare gestionării curente a instituțiilor.

Următorul pas este deschiderea consultărilor cu fracțiunile parlamentare. După aceste discuții, Maia Sandu trebuie să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul va avea la dispoziție 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei noului Cabinet. Guvernul este învestit cu votul majorității deputaților aleși. După vot, președintele numește Executivul, iar membrii acestuia își încep mandatul după depunerea jurământului.

Dacă nu se poate forma un nou Guvern, Parlamentul poate fi dizolvat. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă Legislativul respinge cel puțin două solicitări de învestitură și dacă trec 45 de zile de la prima cerere de vot.

Parlamentul nu poate fi dizolvat de mai multe ori într-un an. De asemenea, dizolvarea nu este posibilă în ultimele șase luni ale mandatului președintelui și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

CITEȘTE ȘI

Republica Moldova, amenințată de corupția verișoarelor