Premiile APLER, o recunoaştere a valorii culturale

Ieri, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, „Asociaţia Publicaţiilor Literare şi a Editorilor Români” (APLER) şi-a decernat pentru a 15-a oară premiile. La Gală au fost nominalizaţi şi premiaţi editorii de carte şi de reviste literare, scriitorii, publiciştii şi graficienii de carte care s-au remarcat în anul editorial 2012. A fost o competiţie strânsă, juriului, format din acad. Mircia Dumitrescu, profesorul universitar Silviu Angelescu, criticul de artă Pavel Şuşară, nefiindu-i prea uşor să aleagă din numărul mare de propuneri. Gala APLER l-a avut ca maestru de ceremonie pe scriitorul şi publicistul Dan Mircea Cipariu, secondat de editorul şi teatrologul Ioan Cristescu.

Membrii juriului au ţinut să-şi exprime opiniile despre valoarea de necontestat a premiaţilor, dar şi despre starea de fapt a administraţiei şi manageriatului culturii autohtone, aflată în faţa schimbării de garnitură de la ministerul de resort.

S-au acordat 14 premii constând în diplome însoţite de opere de artă.

Dan Mircea Cipariu a amintit despre dificultăţile întâmpinate în realizarea acestei gale, “prima dată în istoria celor 15 ani de premii APLER în care Ministerul Culturii nu a finanţat acest proiect”, şi despre ,,aversiunea ex-ministrului Barbu pentru spaţiul literar”. De asemenea, Ioan Cristescu a adăugat un gând de bun venit, a reamintit lipsă de coerenţă şi de proiect pe termen lung a celor care au condus de-a lungul timpului cultura română şi a subliniat faptul că, dincolo de lipsa de finanţare, se pot face lucruri importante în plan cultural prin ,,unitate şi prietenie”, ,,prin propriile forţe”, iar lucrările de artă oferite drept premii sunt mult mai valoroase şi „rezistă timpului mult mai bine” decât „nişte sume de bani oricum infime”.

La decernarea premiilor s-a înregistrat şi o excepţie: cu toate că Editura RAO, care a publicat volumul „Nici vii, nici morţi”, nu este membră APLER, academicianul Augustin Buzura a primit „Premiul pentru publicistică”, volumul, care reuneşte editorialele semnate în revista „Cultura”, fiind considerat cea mai bună carte de gen a anului trecut.

Volumul premiat, împreună cu anterioarele „Canonul periferiei” (Editura RAO, 2011) şi „Bloc-notes” (apărut la Editura „Dacia” înainte de 1989) sunt şi vor fi de neocolit pentru cei ce intenţionează să prezinte istoria recentă a României.

La primirea premiului, acad. Augutin Buzura a declarat: ,,Vreau să vă mulţumesc foarte, foarte sincer şi să mă bucur de două întâmplări pe care le socot foarte fericite. Îmi place foarte mult calitatea membrilor juriului, intelectuală, literară şi morală, iar asta contează foarte mult pentru cei care te aleg şi cei pe care îi respecţi prin faptul că te-au ales. Vreau să le mulţumesc sincer, vreau să mă bucur pentru premiu… N-am avut multe premii, pentru că după revoluţie mai multe am dat decât am primit, mă entuziasmează ideea de a avea o lucrare de artă de la Mircia Dumitrescu. Pe el îl iubesc înainte de a-l cunoaşte şi l-am cunoscut prin expoziţiile la care am fost, prin cărţile pe care le-am făcut, prin ceea ce spuneau alţii despre el, dar am ajuns să îl cunosc direct din clipa în care am început să tipărim «Cultura»; el a făcut grafica şi nu numai grafica, ci ideile şi toate cu care am pornit la drum. Lucrările sunt lucrul cel mai bun pe care îl putem primi şi aici trebuie să îi dau dreptate domnului Cristescu; dânsul fiind mai tânăr, vreau să-i amintesc o replică din tinereţea noastră care circula prin lumea literară: nu ne e frică de ministrul culturii, ci de cultura ministrului!”.

„Autorul anului 2012”: a fost declarat poetul, prozatorul şi jurnalistul Nichita Danilov, care a primit premiul pentru unul dintre cele mai incitante volume de amintiri şi memorialistică literară: „Tablouri fără ramă” (Editura „Tracus Arte”). În acest volum, care se deschide cu un remarcabil portret în evantai al poetului Virgil Mazilescu, sunt radiografii la zi, sau aduse la zi, ale mişcărilor vieţii literare din România, pe autori şi promoţii (cum ar fi aceea optzecistă), dar şi veritabile pagini de proză, ca fragmentul despre „Casa Culienilor”, un fel de moldavă „Casă Usher” amintind de Edgar Allan Poe, şi recuperări interesante ale unor scriitori precum Ioanid Romanescu sau Mihai Ursachi.

Nichita Danilov, care nu a putut fi prezent la Bucureşti, a trimis o scurtă scrisoare electronică: ,,Mulţumesc foarte mult pentru premiu, transmite-le prietenilor noştri din juriu cele mai teribile, în sensul de calde salutări! Mă bucur că portretele mele s-au bucurat de succes în cadrul galei, le-am scris cu detaşare şi bucurie. Din păcate n-am să pot ajunge la Bucureşti, cred că nu o să vă supăraţi pentru absenţa mea, treceţi peste asta şi consideraţi-mă prezent în mijlocul vostru! Cu drag, Nichita Danilov”.

„Premiul pentru Opera Dramaturgică” i-a revenit scriitorului Mihai Ispirescu, care, mulţumind, a ţinut să afirme că ,,banii nu au absolut nicio importanţă! Pentru noi şi pentru mine în special contează faptul că această diplomă este dată de aceşti distinşi prieteni, pot să le spun aşa, oameni care transformă cartonul acesta într-un document preţios. Despre mine aş vrea să vă spun, totuşi, câteva cuvinte: începuturile mele au fost mai dificile deoarece datorită numelui meu eram crezut, socotit scriitor, înainte de a fi scris ceva. Cu ani în urmă, în vremea tinereţii mele, cu diverse ocazii şi în diverse împrejurări, tot felul de personaje la auzul numelui meu explodau bucuroase: «Chiar sunteţi Ispirescu? Extraordinar! Ce ocazie! V-am citit basmele!». Era un moment în care înlemneam şi ca să pot ieşi din această măreaţă confuzie m-am gândit că singura soluţie ar fi să mă apuc şi eu să scriu…”.

Au fost acordate trei Premii Speciale pentru Poezie.

Unul a fost decernat lui Cristian Tiberiu Popescu pentru ,,Muntele fericirii”, care a declarat: ,,Vreau să mulţumesc juriului format din personalităţi ale culturii noastre şi dacă a fost vorba de gestul ministerului de a nu susţine financiar aceste premii, eu mă gândesc că poate ne-a făcut un serviciu pentru că e de preferat să primeşti o lucrare de artă şi în felul acesta cultura învinge încă o dată, am înnobilat de fapt această acţiune!”.

Un al doilea premiu a recompensat volumul ,,Fragment dintr-un viu” (Editura „Tracus Arte”), de Ioana Greceanu, carte ce împlineşte o parte a unuia dintre cele mai originale proiecte literare în domeniul poeziei contemporane, fiind considerată de critică „o revelaţie post decembristă”.

Cel de al treilea s-a îndreptat către Horia Gârbea pentru ,,Trecutul e o sărbătoare”.

Premiul „Revista anului 2012” a fost primit de ,,Cafeneaua literară” din Piteşti, redactor-şef: scriitorul Virgil Diaconu.

„Editura anului 2012” a fost aleasă „Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române” din Bucureşti, care, aşa cum a menţionat directorul Lucian Chişu, „a primit recunoaştere internaţională B+ , o recunoaştere a valorii cărţilor publicate”.

Premiul pentru literatură pentru copii: Ştefan Mitroi cu ,,Jocuri de nenoroc”, Editura „Detectiv”.

Tânărul artist Mihai Zgondoiu a primit titlul „Graficianul de carte al anului 2012”, pentru numeroasele volume ilustrate şi pentru calitatea imaginilor. I-a făcut o caldă prezentare criticul Pavel Şuşară, subliniind faptul că Mihai Zgondoiu poate evolua la fel de bine în zona mijloacelor tradiţionale ale artelor vizuale şi în cea a provocărilor tehnologice actuale.

Premiul special pentru „Proiect Literar Internaţional” a fost conferit revistei ,,Contact International”, din Iaşi, condusă de Liviu Pendefunda.

„Premiul special pentru susţinerea poeziei” a răsplătit deschiderea lui Răzvan Ioan Dincă, directorul Operei Naţionale Bucureşti.

S-a acordat, de asemenea, un „Premiu de Excelenţă” Cristinei Popescu, director general al „Romfilatelia”, pentru contribuţia deosebită la promovarea „Anului Caragiale 2012”, prin excepţionale produse filatelice.

În sfârşit, „Premiul pentru Jurnalism Cultural” a fost acordat criticului de artă Victoria Anghelescu, colega noastră de la cotidianul.ro. Juriul a considerat că activitatea de jurnalist a premiatei, diversă, acoperind spaţii predilecte jurnalismului de cotidian, precum cronica de arte vizuale susţinută săptămânal, interviurile cu personalităţi culturale din ţară şi din străinătate, cronicile de teatru şi de film şi cele dedicate artelor spectacolului o recomandă ca pe una dintre jurnalistele remarcabile în peisajul gazetăresc actual.