Prim-viceguvernator BNR, despre aderarea la OCDE, ca instrument pentru un nou model de creștere economică

”Procesul de aderare implică evaluări extinse și multidimensionale ale cadrului legislativ și instituțional, ceea ce accelerează implementarea unor reforme structurale cu impact asupra productivității, arată prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României”,  potrivit Mediafax.

”Studiile arată că eliminarea vulnerabilităților de politică publică, definite ca acele abordări care, potrivit indicatorilor OCDE, se plasează sub nivelul mediu observat la nivel internațional, ar putea genera câștiguri economice semnificative”, mai spune Leonardo Badea.

De exemplu, potrivit analizei „OECD Economics Department Working Papers no. 834”, alinierea politicilor naționale la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce, în cazul unei economii tipice, la o creștere pe termen lung de aproximativ 25% a PIB-ului pe cap de locuitor, explică prim-viceguvernatorul BNR.

 OCDE, beneficii

• parte importantă a acestui impact provine din reforme specifice promovate de OCDE
• o cincime din creșterea estimată (circa 5 puncte procentuale) este asociată reformelor în domeniul reglementării piețelor de bunuri
• un impact similar ar rezulta din ajustarea nivelului mediu al poverii fiscale asupra muncii („tax wedge”)
• beneficii  semnificative din investiții în capitalul uman
• din reforme ale sistemelor de ajutor de șomaj (care pot îmbunătăți funcționarea pieței muncii)

Apartenența la OCDE, impact

încurajează adoptarea celor mai bune practici în domenii precum

• educația
• sănătatea publică
• piața muncii
• contribuie la creșterea calității vieții și la dezvoltarea capitalului uman.

facilitează implementarea unor mecanisme de cheltuire a fondurilor publice

• mai transparente
• eficiente
• responsabile

Respectarea standardelor OCDE

• consolidează funcționarea piețelor financiare
• sprijină capacitatea economiei de a face față șocurilor economice externe, sporind reziliența macroeconomică

Parcurgând studiul recent al OCDE, elementul cel mai încurajator nu este doar rata de convergență impresionantă a veniturilor (indicator utilizat adesea pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului economic), ci diagnosticul precis al potențialului de integrare superioară în economia globală, explică prim-viceguvernatorul BNR.

România, foaie de parcurs

Analiza complexă și cuprinzătoare realizată în cadrul raportului oferă o foaie de parcurs clară pentru a depăși acest stadiu, de părere Leonardo Badea.

România ocupă în prezent o poziție de „platou intermediar” în lanțurile valorice globale, mai spune acesta.

Țara noastră, integrare asimetrică

”Unul dintre elementele importante evidențiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni. Această „infuzie de capilaritate” poate transforma firmele locale din furnizori de componente simple în parteneri de inovație, accelerând transferul tehnologic și consolidând un ecosistem economic mult mai rezilient și interconectat”, spune Leonardo Badea.

Oportunitate majoră pentru România

Stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohton este, în opinia prim-viceguvernatoruli BNR, o oportunitate majoră pentru țara noastră.

 ”Această <infuzie de capilaritate> poate transforma firmele locale din furnizori de componente simple în parteneri de inovație, accelerând transferul tehnologic și consolidând un ecosistem economic mult mai rezilient și interconectat”, spune Badea.

Citește și: OCDE, aliat pentru Bolojan pe tema deficitului. Ce recomandă organizația

”Ceea ce avem nevoie, în schimb, este să gândim mecanisme prin care firmele românești deja existente să devină un argument în plus pentru atragerea de investiții străine directe. Acestea trebuie să fie capabile să se integreze în lanțurile de producție ale noilor facilități productive proiectate de investitorii străini și să ofere opțiuni competitive pentru aprovizionare, transport și desfacere”, mai spune economistul.

Analiza OCDE și planul social

”(…)Deficiențele și decalajele din prezent să fie abordate ca oportunități de dezvoltare(…) inegalitatea și fragmentarea pieței muncii devin rezerve de creștere neexploatate. Identificarea segmentelor deconectate sau implicate pe piața muncii sub nivelul potențial (de exemplu, al tinerilor, femeilor sau al populației din mediul rural) ne oferă de fapt pârghiile pentru a accelera creșterea potențială a economiei. Integrarea lor mai puternică în activitatea economică ar crește oferta de forță de muncă, productivitatea și nivelul de ansamblu al veniturilor în economie”, spune  prim-viceguvernatorul BNR.

”(…)politicile publice s-ar putea concentra mai mult asupra unor instrumente recomandate de practica țărilor membre OCDE, precum

• sisteme duale de educație (școală + companie)
• servicii active de ocupare
• extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor
• programe de lucru flexibile
• politici de combatere a discriminării salariale
• dezvoltarea infrastructurii de transport și digitale
• sprijin pentru antreprenoriat rural și IMM-uri
• programe de mobilitate regională a forței de muncă
• formare profesională adaptată nevoilor comunității locale etc.”
•  prevenția în sănătate
• adaptarea competențelor la era digitală

Digitalizarea, observație valoroasă a OCDE

Vizează saltul tehnologic pe care economia României are capacitatea de a-l realiza, ”deși adoptarea tehnologiilor avansate în business-ul local a fost modestă, fiind limitată de experiența managerială inerent deficitară și de un acces restrâns la finanțare, infrastructura digitală generalizată și de nivel ridicat a României oferă fundația ideală pentru o accelerare rapidă a productivității”, arată prim-viceguvernatoruli BNR.

Cu efecte vizibile în

• reducerea costurilor de tranzacție
• creșterea transparenței
• credibilității
• predictibilității administrației
• stimularea inițiativelor economice
• a investițiilor
• productivității
• îmbunătățirea colectării fiscale

Corecțiile necesare

”Reformele instituționale inspirate de standardele OCDE vor produce rezultate optime doar dacă vor fi însoțite de corecții macroeconomice și structurale coerente”, spune economistul BNR.

”(…)În absența unor astfel de ajustări, modernizarea administrativă și adoptarea standardelor OCDE nu vor avea efectele scontate”, atrage atenția vice-guvernatorul.

”(…)trebuie corectată traiectoria de creștere a datoriei publice, ceea ce, în condițiile actuale (privind nivelul acesteia, costul asociat cu dobânzile și ritmul mai redus de creștere economică) necesită aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. Acest proces nu poate fi decât gradual, dar este important ca el să nu întârzie(…)O scădere vizibilă a raportului datorie/PIB va fi posibilă doar atunci când balanța bugetară primară va deveni excedentară”, spune specialistul BNR.

Citește și: România, tot mai aproape de OCDE după avizul EDRC

În același timp, Leonardo Badea spune că nu doar volumul, ci și calitatea investițiilor este un factor determinant pentru creșterea PIB potențial.

”Dezvoltarea infrastructurii, avansul digitalizării și suplimentare producției de energie la costuri competitive generează efecte de antrenare semnificative asupra productivității totale”, spune acesta.

În același timp, ”creșterea rezilienței economiei în fața șocurilor externe, în mediu global actual caracterizat de incertitudini geopolitice, comerciale și tehnologice, este importantă”, precizează vice-guvernatorul…

..și poate fi realizată inclusiv

• prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare
• consolidarea rezervelor strategice
• menținerea unor amortizoare macroeconomice adecvate

”Așadar, România are nevoie simultan de disciplină fiscală, investiții productive și dezvoltarea piețelor financiare pentru a crește potențialul economiei și a stabiliza datoria publică. În acest fel, reformele realizate în cadrul procesului de convergență cu standardele OCDE pot produce efecte durabile și pot susține mai eficient transformarea structurală a economiei”, mai spune vice-guvernatorul BNR Leonardo Badea.

”(…)apartenența la „clubul țărilor dezvoltate” oferă României instrumentele necesare pentru a depăși modelul de creștere bazat pe avantaje competitive tranzitorii. Prin internalizarea acestor bune practici și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil, România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabil, ancorând economia națională pe o traiectorie de convergență reală și durabilă”, conchide Leonardo Badea, în analiza transmisă pentru Mediafax.