Prin muzeele bucureştene

Constantin Isachie – un pictor al mondenităţii bucureştene

În perioada 3 iulie – 30 septembrie 2014, în spaţiul de expoziţii al “Palatului Suţu” – “Muzeul Municipiului Bucureşti”, va fi deschisă expoziţia retrospectivă “Constantin Isachie – un pictor al mondenităţii bucureştene”.

Despre pictorul Constantin Isachie (1888, Paşcani – 1967, Bucureşti) au scris în perioada interbelică importanţi critici de artă ca H. Blazian, Ionel Jianu, Petru Comarnescu sau Nicolae Argintescu Amza, iar la puţini ani după dispariţie, în 1975, i s-a organizat o amplă expoziţie retrospectivă. De atunci însă a intrat într-un nemeritat con de umbră.

Cu toate acestea, lucrările sale au fost şi sunt apreciate de colecţionari, astfel că un grup de istorici de artă cunoscuţi ca organizatori de expoziţii pe tematica intitulată «Restituiri» organizează acum o expoziţie de pictură şi grafică a artistului.. Acestea se află în patrimoniul “Muzeului Naţional de Artă al României”, “Muzeului de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti”, “Muzeului Naţional Peleş” şi în alte muzee din ţară (“Muzeul de Artă” Piatra Neamţ, “Muzeul Municipiului Câmpulung”, “Muzeul de Artă” din Târgovişte), în alte instituţii şi în mai multe colecţii particulare. Efortul este susţinut de “Societatea colecţionarilor de artă” din România prin intermediul căreia s-a obţinut participarea colecţionarilor la expoziţie, precum şi de “Federaţia Română a Asociaţiilor, Cluburilor şi Centrelor UNESCO”, implicată prin specialiştii săi în acţiuni culturale naţionale şi internaţionale.

Constantin Isachie a avut şase expoziţii personale în cei zece ani ce urmează debutului din 1924, expunând în 1934 la “Fundaţia Dalles”, sala care consacra un pictor în anii 30, şi apoi din nou acolo în 1939.

De la bun început devine apreciat în cercurile cele mai înalte ale capitalei, primind importante comenzi de portrete: Regina Maria (1936), foşti guvernatori ai Băncii Naţionale ca Mihail Manoilescu şi Constantin Anghelescu (1939), înalţi prelaţi ca Episcopul Vasile Aftenie, personalităţi din lumea artelor, ca dirijorul George Georgescu, întemeietor al Festivalului “George Enescu” ş. a.

“Pictează în stil postimpresionist peisaje din ţară şi din multe alte locuri, îndeosebi din Franţa, Anglia, Belgia, Spania şi Croaţia, adecvându-şi maniera la specificul locului, izbutind ceţuri engleze în delicate şi transparente nuanţe de gri sau arhitecturi bine decupate de lumina puternică a sudului. În naturile statice predomină buchetele florale cu o compoziţie bine individualizată, de multe ori bazată pe asimetrie, dar şi suave ansambluri de obiecte decorative prin care îşi demonstrează măiestria de a reda transparenţe, străluciri şi oglindiri. Acestora li se adaugă remarcabila suită de portrete şi nuduri pictate într-o manieră când realistă, când inspirată de şcoala franceză sau engleză, unele având o tentă de monden specifică anilor interbelici, ceea ce le conferă o inconfundabilă atmosferă de epocă”, scrie Dr. Mihaela Varga.

Vernisajul va avea loc în data de 3 iulie, la ora 18:00.

SALON BD – Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate!

Povești din București în „Benzi desenate”

“Craii de Curte Veche”, “Miţa Biciclista”, “Ioniţă Tunsul”, Personajele lui Caragiale împreună cu Vlady, Pisica Pătrată şi Bucureştenii secolului 21, ajung la “Palatul Suţu”! Artiştii Puiu Manu, Şerban Andreescu, Mihai Ionuţ Grăjdeanu, Alin Teodor Ivan, Alexandru Ciubotariu şi Octav Ungureanu îşi vor prezenta personajele şi poveştile lor din Bucureşti, în Benzi Desenate. Expoziţia va fi deschisă în perioada 8 iulie – 10 august.

“Este o trimitere la o vârstă pe care fiecare dintre noi o are, chiar dacă am intrat în vârste clasice. Ei bine, această vârstă este undeva păstrată şi adesea, în unele situaţii care se tot desfăşoară în viaţa asta a noastră, ne raportează la lucruri începute în trecut şi care de cele mai multe ori au continuitate. De aici şi ideea unui salon de bandă desenată, pentru că sunt o serie de detalii care nu pot fi prezentate într-un studiu istoric sau nu pot fi cuprinse în imagini în mişcare, pentru că sunt mai bine reliefate printr-o compoziţie sau prin sublinierea unor trăsături de fizionomie, de gestică, de atitudine sau detalii care pot fi mai bine surprinse cu ajutorul desenului, detalii ale unor întâmplări din trecut. Oraşul Bucureşti este de văzut acum ca un adevărat examen: în ce măsură el poate alimenta în bandă desenată poveşti care să atragă. Este, cred, un element de noutate, dar şi de originalitate pentru aceia care s-au înscris la acest examen, mă refer la artişti, iar pentru public, în ce măsură el va reuşi să recoreleze cu vârsta de care vă povesteam la început”, declara Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti.

Autorul de benzi desenate Mihai Ionuţ Grăjdeanu s-a alăturat istoricului de artă Adrian Majuru în organizarea acestui prim “Salon BD, Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate”.

“Am realizat o scurtă bandă desenată la propunerea domnului Adrian Majuru pentru «Revista de antropologie urbană». Pornind de la această lucrare, ne-am gândit la organizarea unei expoziţii deosebite la muzeu, bazându-ne pe misterioasele poveşti ale Bucureştiului de ieri şi de azi, dar prezentate într-o altă manieră, cea a benzilor desenate. Eu şi artiştii care expun, nu facem decât să invităm trecătorul să redescopere frumuseţea oraşului în care trăieşte. Identitatea Benzii Desenate româneşti riscă să se piardă din cauza unui puternic curent de comercializare a Benzii Desenate internaţionale. Am susţinut întotdeauna că noi, autorii BD din România, trebuie să promovăm, prin banda desenată, personajele şi poveştile româneşti. Contează cum desenezi, ce stil abordezi şi despre ce desenezi!”, a subliniat Mihai Ionuţ Grăjdeanu.

Salonul BD va include lansări de carte, conferinţe, ateliere pentru copii, o mini Şcoală de Vară la Palatul Suţu.

„Fotografi bucureşteni”

Fotografi bucureșteni

Szathmári, Reiser, Duschek, Angerer, Mandy. Vă spun ceva aceste nume? Aceştia au fost cei care au surprins pe clişeele lor Bucureştii aşa cum nu mai sunt ei astăzi. Despre cum i-a descoperit pe toţi aceştia ne spune domnul Emanuel Bădescu, joi 26 iunie, ora 19:00 la palatul Suţu.

Carol Popp de Szathmári a fost un pictor şi grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul Român şi unul dintre primii zece fotografi din Europa.

A. D. Reiser şi Franz Dushek au fost doi fotografi ce au activat în Bucureşti, dar au participat şi pe frontul dunărean în timpul Războiului de Independenţă, au realizat şi fotografii cu caracter etnografic.

Ludwig Angerer, unul dintre pionierii artei fotografice, imortalizează oraşul Bucureşti în timpul Războiului Crimeii, el lăsând posterităţii unele dintre primele fotografii cunoscute până astăzi ale capitalei Ţării Româneşti!

Franz Mandy a fost unul dintre primii artişti fotografi şi fotoreporteri din România. A fost fotograf al Casei Regale. A surprins scena întoarcerii Armatei române victorioase în Războiul de Independenţă şi trecerea ei pe sub Arcul de Triumf. A fost un portretist de excepţie, imortalizând în numeroase lucrări pe regina Maria, dar şi pe ceilalţi membri ai Casei Regale. A avut în Bucureşti un renumit atelier de fotografie care i-a purtat numele.

„Voi începe prin a povesti cum am descoperit eu fotografia, pentru că nu aveam pregătirea unui istoric al fotografiei şi nici aceea a unui istoric de artă. Dar ajungând la departamentul de stampe al Academiei Române şi întâlnindu-l pe Constantin Săvulescu, cel care a scris «Cronologia Fotografiei», întâlnindu-i pe profesorul George Potra şi pe mulţi alţii, am văzut cu alţi ochi aceste documente şi aceste bucăţi de artă care înseamnă fotografia de-a lungul timpului. Fotografia nu este doar documentară, dacă este foarte bine realizată, este şi artă.

La aceasta primă conferinţă de la Palatul Suţu voi vorbi în primul rând despre începuturile acestei tehnici devenite artă, care a fost documentată încă din 1840, incursiuni mai mult teoretice, prin istoricul fotografiei în zona Tării Românesti şi a Moldovei. Apoi voi vorbi despre Carol Popp de Szathmári fiindcă el este deschizătorul efectiv de drumuri al fotorafiei, cel puţin în zona Bucureştilor. Prima fotografie din Bucureşti şi posibil şi din zona Tării Româneşti şi a Moldovei a fost făcută de Carol Popp de Szathmári în noiembrie 1848, fotografie al cărei negativ se află în colecţiile Academiei”, mărturiseşte Emanuel Bădescu

Născut în 25 august 1952 în oraşul Corabia, Emanuel Bădescu este bibliotecar în cadrul “Cabinetului de Stampe” al Bibliotecii Academiei Române. Licenţiat în istorie, a colaborat cu peste 1.000 de articole la revistele “Formula AS”, “Magazin Istoric”, “Lumea Magazin”, “Historia”, “Descoperă”, la “Ziarul de Duminică” şi la multe alte publicaţii. A publicat volumele “1 decembrie 1918 Alba Iulia-Bucureşti”, “Imnurile naţionale la români”, “Bucureştii subt Guvernul Vremelnicesc”, “Marele foc şi alte poveşti din Bucureşti”. Este coautor al volumelor “Scurtă istorie a Regalităţii în România”, “Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată”, “De la Vatican la Ierusalim”, “Bucureştii în vremea lui Carol I” (lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor), “Conspiraţia Securităţii”, “Carol Popp de Szathmári, fotograful Bucureştilor”, ultima apariţie editoriala fiind “De toate din vechiul Bucureşti”.

Expoziţie de pictură europeană cu scene şi personaje religioase

Picturi religioase din colecțiile Muzeului Brukenthal, la Muzeul Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 26 iunie 2014, la ora 18.00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei „Scene şi personaje religioase în pictura europeană din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal”. Expoziţia face parte din proiectul „Axele culturale Brukenthal – Axa Sud-Est”, iniţiat de “Muzeul Naţional Brukenthal”, din Sibiu, proiect în cadrul căruia Muzeul Naţional Cotroceni este partener.

Expoziţia cuprinde un număr de 33 de lucrări de pictură europeană din patrimoniul “Pinacotecii Muzeului Naţional Brukenthal”, între care se numără opere ale unor renumiţi maeştri ai şcolii de pictură italiană, flamandă şi olandeză, precum şi ai şcolii de pictură germană şi austriacă.

Printre autorii lucrărilor îi amintim pe Henrik Terbrugghen (1588 – 1629) – pictor olandez reprezentant al Şcolii din Utrecht, unul dintre primii discipoli ai lui Caravaggio; Pietro Della Vechia (1603 – 1678) – artist veneţian influenţat puternic de caravagism, în perioada în care a lucrat la Roma; Francesco Fracanzano (1612 – 1656) – pictor din Neapole; Alessandro Salucci (1590 – 1655/60) – activ în Florenţa şi Roma; Sébastien Bourdon (1616 – 1671) – pictor şi gravor francez; Michael Rottmayr von Rosenbrunn (1654/1660 – 1730) – unul dintre cei mai renumiţi pictori ai Barocului austriac; Enrico Il Fiammingo (1607 – 1685) – pictor de origine flamandă, stabilit în Italia, elev al lui Ribera la Neapole, ulterior discipol al lui Guido Reni.

Pictura religioasă era una din temele preferate ale pictorilor, comanditarilor şi colecţionarilor de artă, tablourile din expoziţie reflectând subiecte din Vechiul şi Noul Testament, în diversitatea abordărilor lor stilistice.

“Pinacoteca Muzeului Naţional Brukenthal” are la bază testamentul redactat de Baronul Samuel von Brukenthal la 3 ianuarie 1802, întocmit astfel încât a permis păstrarea aproape intactă a aşezământului muzeal de-a lungul celor 197 de ani de la deschiderea sa oficială, care a avut loc la 25 februarie 1817.

Între autorii celor aproape 1.200 de tablouri ale “Pinacotecii Brukenthal” se regăsesc numele unor mari maeştri ai picturii europene: Jan van Eyck, Hans Memling, Antonello da Messina, Tiziano Vecellio da Cadore, Lorenzo Lotto, Lucas Cranach, Pietro della Vechia, Pieter Breughel II, David Teniers II, Philip Wouwerman, Hans von Aachen, Jacob Jordanes, Paul Rubens, Sebastiano Ricci etc. Analizarea şi încadrarea stilistică a lucrărilor din “Pinacoteca Brukenthal” evidenţiază raportul preponderent al operelor în stil baroc faţă de cele renascentiste.

Expoziţia „Scene şi personaje religioase în pictura europeană din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal” este una de inedită, lucrările din galeria europeană a “Muzeului Naţional Brukenthal” fiind expuse pentru prima dată pe simeza unui muzeu bucureştean, dând posibilitatea publicului vizitator să admire opere din secolele XVI – XVII, cu o valoare patrimonială de excepţie.

Expoziţia este deschisă în perioada 27 iunie – 30 august.

Vernisajul expoziţiei va fi urmat, de la orele 19.00, de un concert “Lirismul în culori”, susţinut de soprana Irina Iordăchescu şi invitaţii săi: mezzosoprana Cristina Iordăchescu-Iordache, Adelina Arghira (soprană), Adela Baranci (soprană), Odin Ciociea (bariton), Cecilia Ganovici (soprană), Alda Macri (soprană), Evelin Marinaş (soprană), Alexandra Moroiu (soprană), Gjergji Mani (tenor), Ionela Necula (mezzosoprană), Voica Potingă (mezzosoprană), Alexandrina Vizitiu (mezzosoprană), Adrian Rădulescu (bariton), Tudor Rotari (tenor), Mario Vasiliu (tenor).

La pian : prof. dr. Verona Maier.