În prima parte a acestui an, în Spania, iar acum în Grecia s-au iscat crize politice similare mai puțin vizibile, datorită războiului din Ucraina, dar care au avut un impact puternic pe plan intern, cel puțin prin demisia șefilor serviciilor de informații.
Ambele crize au în comun două elemente: companii israeliene care vând programe de spionare a telefoanelor mobile și organizația Citizen Lab, de pe lângă Universitatea din Toronto, care încearcă să-i spioneze pe spioni. Este vorba despre NSO (compania israeliană care produce softul Pegasus) și Intellexa (care produce softul similar Predator, companie înregistrată în Macedonia de Nord, operând din Grecia, însă condusă de un fost oficial al serviciilor secrete din Israel). De partea cealaltă îi avem pe ”băieții buni” de la Universitatea din Toronto, prezentați astfel de mai toată presa internaționala, cei care investighează aproape exclusiv folosirea abuzivă a programelor malware israeliene. De notat că Citizen Lab primește finanțare din partea unor fundații progresiste, din partea Fundației Ford și Open Society Foundations, a lui George Soros.
De notat și că dezvăluirile făcute de Citizen Lab au provocat scandaluri politice în țările în care specialiștii din Toronto au identificat folosirea programelor-spion israeliene. Așa s-a întâmplat cu guvernul Viktor Orban din Ungaria, în 2021 (iar în primăvara anului 2022 au avut loc alegerile generale). Așa s-a întâmplat în Polonia, unde guvernul dominat de Jaroslaw Kaczynski (un lider acuzat de UE de ”iliberalism”) a recunoscut că folosește acest soft. A urmat apoi Spania, iar acum Grecia, în ambele țări fiind ”decapitate” serviciile de informații, ca urmare a scandalului.
În cazul Spaniei, acolo unde programul Pegasus a fost folosit, în 2021, pentru supravegherea liderilor pro-independență din Catalonia, dar și a telefoanelor premierului Pedro Sanchez, ministrului Apărării și ministrului de Interne, există suspiciunea că acțiunea a fost întreprinsă de autoritățile marocane, care aveau la acel moment o dispută diplomatică cu Madridul în privința statutului Saharei de Vest. (Marocul fusese deja acuzat că a spionat cu ajutorul Pegasus telefoanele premierului și președintelui Franței). Se poate ca premierul Sanchez să fi luat asupra sa această operațiune de spionare a comunicațiilor oficialilor spanioli, sacrificând și pe șefa serviciului secret, pentru a nu periclita acordul la care Marocul și fosta putere coloniala au ajuns în acest an. Cum premierul însuși a fost pe lista ”victimelor”, nu a existat un pericol mare ca guvernul de la Madrid să pice ca urmare a scandalului.
Pemtru moment, lucrurile nu sunt la fel de simple pentru guvernul de la Atena. Jurnalistul grec Thanasis Koukakis și liderul PASOK au aflat din urse diferite că telefoanele lor sunt spionate. Koukakis a fost avertizat de organizația Citizen Lab, din Canada, că telefonul lui a fost infectat printr-un mesaj SMS primit în iulie anul trecut. Koukakis a dezvăluit acest lucru în luna aprilie 2022. La scurt timp, serviciul secret elen a confirmat că a recurs la spionarea telefonului jurnalistului cu ajutorul programului Predator. Jurnalisul Koukakis este corespondent CNN la Atena și acoperă zona financiară, colaborând și cu Financial Times. Potrivit Euractiv, Koukakis ar fi fost spionat pentru că a scris despre cum o firmă deținută de nepotul premierului, Giorgios Dmitriadis (nimeni altul decât adjunctul șefului serviciului de informații – EYP), făcea afaceri cu firma Intellexa, cea care vinde softul Predator în Grecia.
În cazul lui Androulakis, liderul PASOK, descoperirea a fost făcută informaticienii Parlamentului European, care au verificat atent telefoanele eurodeputaților în urma scandalului similar din Spania. În cazul lui Androulakis, serviciul secret de la Atena a precizat că a recurs la spionarea telefonului, cu același program Predator, în urma unor informații primate din partea Ucrainei și Armeniei (cum că politicianul grec ar avea legături prea apropiate cu Rusia și Turcia). Liderul PASOK a cerut conducerii serviciului secret elen ”să înceteze cu basmele” privind Armenia și Ucraina.
Șeful serviciului secret elen a făcut uitat episodul spionării jurnalistului, ba chiar a încercat să sugereze că programul Predator ar fi fost folosit de persoane private. Însă licența Predator costă 14 milioane de euro, ceea ce, în opinia jurnaliștilor greci, face puțin probabilă utilizarea softului în acest mod. Cazul liderului PASOK l-a forțat pe șeful EYP să-și dea demisia. Androulakis a anunțat, la finalul lunii iulie, că telefonul sau au fost spionat, iar Panagiotis Kontoleon, șeful serviciului secret EYP, și-a dat demisia în scurt timp. A demisionat și adjunctul sau, Giorgios Dimitraidis, nepotul premierului (în buna tradiție a dinastiilor politice elene, Mitsotakis fiind una dintre cele mai importante).
Toate privirile sunt acum ațintite asupra premierului conservator Kyriakos Mitsotakis, considerat principalul responsabil pentru spionarea liderului PASOK, care este rivalul său politic. ”Poate că ceea ce s-a întâmplat a fost în limitele legii, însă a fost o greșeală. Nu am știut și, evident, nu aș fi permis niciodată așa ceva”, a spus Mitsotakis, la începutul acestei săptămâni. Potrivit Euronews, Mitsotakis încearcă să ia o distanță cât mai mare de scandalul Predator, pentru că evoluția de până acum îl poate forța să demisioneze. Premierul a declarat că a fost informat despre spionarea liderului PASOK ”cu câteva zile în urmă”.
Ițele acestor scandaluri cu servicii secrete și companii israeliene ce primesc licențe de zeci de milioane de euro sunt complicate, însă putem trage concluzia că este tot mai mare apetitul serviciilor de informații pentru aceste programe-spion și pentru acțiuni în afara legii.
Este interesantă o informație publicată de cotidianul israelian Haarezt, pe 10 august. Comisia de investigație a cazului Pegasus formată în Parlamentul European a fost în vizită în Israel, iar Haaretz a obținut răspunsurile oferite de compania NSO la întrebările eurodeputaților. Din aceste documente rezulta că programele-spion au fost cumpărate de 22 de instituții de forță din 12 state membre UE. Apoi, 14 state UE au avut contracte cu NSO în trecut, iar cel puțin 12 state folosesc în acest moment Pegasus, pentru interceptări telefonice în cadru legal. Haaretz informează că cele doua state UE cu care NSO nu mai are contracte sunt Polonia și Ungaria.
Compania NSO este în fața unei dileme: să dezvăluie ce guverne au cumpărat licența programului (pentru a scăpa de criticile din spațiul public și de jocul de-a șoarecele și pisica cu Citizen Lab) sau să păstreze aceste secrete comerciale, pentru a nu pune în pericol potențiale noi contracte.
Eurodeputata Sophie In’t Veld a declarat, la finalul lunii iulie, că printre cei spionați cu Pegasus se numără și înalți oficiali europeni. Unul dintre ei este comisarul European pentru Justiție, Didier Reynders (acesta a fost avertizat de Apple că telefonul său a fost infectat). Eurodeputata spune că ar fi scandalos să se descopere că în spatele acestor acțiuni a stat chiar un stat membru UE. ”Știm că și unele state UE dezvoltă programe-spion. Printre ele sunt Italia, Germania, Franța. Chiar dacă le folosesc în scopuri legitime, nu le place deloc transparența, supravegherea și mecanismele de siguranță. Serviciile secrete au un univers doar al lor, unde nu se mai aplică legile obișnuite. Într-o anumită măsură așa a fost întotdeauna, însă în era digitală serviciile secrete au devenit atotputernice, practic invizibile și foarte alunecoase ”, a spus eurodeputata.
In romania fiecare militzian are și folosește ilegal softuri spion.
E sport national.
Never trust a copper