Putem preveni infarctul, înainte să se întâmple? Da, spune medicul. Ce investigații ne ajută în acest sens

Specialiștii urmăresc să identifice acele plăci de colesterol care sunt fragile, care au riscul cel mai mare de ruptură. Vârsta la care apare infarctul sau accidentul vascular cerebral a scăzut foarte mult, spune medicul, pentru că, pe lângă acești factori de risc cardiovascular clasici s-au mai adăugat și alții care țin de stilul de viață modern: poluare, stres, alimentație ultraprocesată. Luând în calcul toți acești factori de risc clasici și moderni evaluarea pacienților cu risc trebuie făcută mult mai devreme, ci nu aproape de vârsta de 50 de ani. Medicul a adus în atenție și cazurile de infarct pe care le-a îngrijit, cazuri înregistrate la vârste de până în 30 de ani. Redăm interviul acordat pentru Cotidianul de medicul Alexandru Calancea, medic specialist cardiolog.

Cum se poate determina în ziua de astăzi riscul de infarct, la ce elemente sunteți atent ca medic?

Este vorba despre evoluția cardiologiei, în care nu mai căutăm doar îngustările mari ale vaselor inimii, prin coronarografie, căutăm în momentul de față inflamație, cât de bolnave sunt arterele coronare, cât de încărcate cu ateroscleroză sunt acestea, căutăm plăcile de colesterol friabile care au risc mare de ruptură și pot genera un infarct de miocard. Trebuie să înțelegem că un infarct de miocard nu vine doar din stenozele coronariene mari sau cele vizibile la coronarografie.

Infarctul poate să apară și din stenozele care nu sunt decelate la angiografia coronariană, sau care sunt considerate nesemnificative hemodinamic, la fel cum o stenoză coronariană mare nu este obligatoriu să producă un infarct.

Citește și: Ce este supergripa și când va fi în România vârf de sezon

Din practica medicală am văzut că mulți pacienți cu artere coronare normale la angiografie sau cu leziuni nesemnificative ca și stenoze, în scurt timp au generat un infarct de miocard.

Vorbim de arterele coronare, care irigă mușchiul inimii, stenoză înseamnă îngustare, înfundare cu placă de grăsime, cu placă de colesterol. De aceea în momentul actual indicațiile sunt acelea de a identifica acele plăci de colesterol care sunt fragile, care sunt friabile, care au riscul cel mai mare de ruptură, indiferent de mărimea lor la coronarografie.

Care sunt investigațiile prin care sunt identificate aceste plăci de colesterol fragile, cum se poate face o prevenție corectă?

Acest lucru se poate realiza în momentul de față cu ajutorul imagisticii non invazive moderne. Aici vorbim de CT-ul coronarian, de angiografia CT, aceasta identifică plăcile de colesterol care au această friabilitate, care au risc mare de ruptură și care pot genera un infarct de miocard, indiferent de mărimea lor.

Mai sunt teste de ischemie miocardică, cum ar fi ecografia de stres, RMN-ul de stres, PET CT-ul, tomografia cu emisie de pozitroni, acestea evaluează afectarea mușchiului inimii. Toate acestea se efectuează înainte de a ajunge la manifestarea clinică a bolii coronariene, adică înainte de a ajunge la coronarografie.

Citește și: 11 cazuri de infarct în 24 de ore. 7 dintre ei au sub 60 de ani. Printre ei, și un medic care a făcut infarct chiar în gardă

Facem o prevenție corectă, o începem din timp, boala coronariană trebuie diagnosticată înainte să doară, în momentul în care apare durerea mergem spre coronarografie dar ar trebui să punem diagnosticul de boală coronariană înainte ca aceasta să aibă manifestări clinice, tratamentul trebuie să țintească riscul pacientului de a dezvolta un infarct de miocard, nu doar simptomele, când acestea vor apărea.

Cum ajunge pacientul cu risc, pacientul vulnerabil la medic, ce trebuie să știm?

Din păcate, în zilele noastre, în momentul de față infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral au același mecanism, de ruptură a unei plăci de colesterol, de trombozare cu apariția infarctului sau accidentului vascular cerebral. Din păcate apar la vârste din ce în ce mai tinere, vorbim în principal de factorii de risc clasici, pe care îi cunoaștem cu toții, adică hipertensiunea arterială, diabet zaharat, obezitate, dislipidemie, sedentarism, fumat, și așa mai departe.

Deci toți acești pacienți ar trebui să facă un consult cardiologic din punctul meu de vedere, nu cum învățam acum 10-20 de ani, la vârsta de aproape 50 de ani ci mult mai repede, dacă există acești factori de risc cardiovasculari.

Citește și: În cât timp își revin plămânii după ce te lași de fumat. Două pachete de țigări pe zi scurtează viața cu 10-15 ani. Explicațiile medicului Cristian Oancea

Ne punem întrebarea de ce a scăzut atât de mult vârsta apariției bolilor cardiovasculare? Probabil că pe lângă acești factori de risc cardiovascular clasici probabil că au mai apărut și alți factori de risc cardiovascular și aici mă refer la stres, la poluare, mă refer la alimentația modernă ultraprocesată, și atunci cu siguranță că evaluarea riscului cardiologic trebuie făcută mult mai repede decât învățam teoretic acum 10-20 de ani, cu atât mai mult dacă un la un pacient avem factori de risc: diabet zaharat, hipertensiune, obezitate, colesterol crescut, sedentarism, fumat, sunt factorii cei mai importanță de risc din momentul de față.

Care ar trebui să fie traseul pacientului în sistem, relația lui cu medicul de familie?

În primul rând trebuie să înțelegem și vreau să accentuez faptul că prevenția înseamnă cardiologie modernă, nu stăm și așteptăm să se manifeste boala, să apară infarctul și trebuie să facem tot ce este posibil pentru prevenția apariției acestor boli. Din punctul meu de vedere primul care are contact cu pacientul și primul care trebuie să direcționeze corect acest pacient, să-l evalueze și să-l direcționeze este medicul de familie. Are rolul cel mai important iar dacă medicul de familie diagnostichează, găsește acești factori de risc cardiovascular trebuie să trimită pacientul spre o evaluare de rutină, cardiologică. Mai departe, cardiologul nu trebuie să aștepte să apară manifestările bolii coronariene ci trebuie să încerce să țintească și să rezolve acel risc astfel încât pacientul să nu ajungă să manifeste această boală.

Citește și: România a uitat de vaccinare. Cu ce preț? INTERVIU cu medicul Emilian Popovici

Din păcate și vă spun din practica curentă, pacienți cu vârste din ce în ce mai tinere, vorbeam cu colegii de la Constanța, cred că au avut înainte de sărbători un infarct la 22, 24 de ani, noi la Suceava am avut și noi la 24, 26, 30 de ani, vă dați seama sunt vârste fragede la care apar aceste boli destul de grave. Și atunci trebuie să fim atenți la acești factori de risc cardiovasculari clasici pe care i-am enumerat, dar trebuie să ne gândim că probabil în momentul de față ar trebui să ne aplecăm și mai mult la alți factori de risc cardiovascular care au determinat și care au făcut ca aceste boli să apară la vârste din ce în ce mai tinere.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate atât în Europa cât și la nivel mondial. Chiar dacă medicina a evoluat foarte mult, chiar dacă avem metode de diagnostic, chiar dacă tratamentul a evoluat foarte mult și am ținti tot timpul riscul, din păcate vârsta de apariție a acestor boli este din ce în ce mai jos, și atunci noi ca și medici trebuie să fim foarte corecți cu ceea ce facem, să nu așteptăm să se manifeste boala, medicul de familie să direcționeze spre medicul cardiolog pacientul care are factori de risc cardiovascular, să se gândească și la alți factori de risc cardiovascular care nu sunt clasici, poluare, stres, mâncare modernă ultraprocesată, și atunci pacientul trebuie să ajungă la medicul cardiolog pentru o evaluare, nu trebuie să așteptăm să apară boala, să se manifeste, să apară simptomele. Avem foarte multe pârghii în cardiologia modernă de a ținti aceste riscuri și de a încerca să le eliminăm.