România a uitat de vaccinare. Cu ce preț? INTERVIU cu medicul Emilian Popovici

Este un fenomen care a început înainte de pandemie, s-a accentuat în timpul acesteia și a continuat și după aceea, spune expertul. Informarea, educația pentru sănătate în populație sunt esențiale, spune prof. Popovici, astfel încât dezinformarea să nu-și poată face loc. “Varianta în care părinții să nu-și vaccineze copiii și să nu apară epidemiile nu există, asta trebuie oamenii să înțeleagă”, a spus prof. Popovici.

Redăm aici interviul acordat de expert pentru cotidianul.ro.

Cotidianul.ro: Cum arată situația acum în România, ce este la baza acestui risc?

“La baza riscului reapariției unor îmbolnăviri care au fost ținute o lungă perioadă sub control prin vaccinare, stă acoperirea vaccinală foarte slabă la majoritatea vaccinurilor. Mă refer la acoperirea vaccinală din România. Acesta este riscul cel mai important. Sigur că, pentru alții, războiul poate fi un factor favorizant al propagării bolilor infecto-contagioase, de asemenea modificările economice precum și cele sociale care apar pe cale de consecință, pot fi factori favorizanți dar pentru noi contează cel mai mult această acoperire vaccinală slabă care sigur că a fost accentuată de pandemie. Nu putem să dăm toată vina pe pandemie pentru că scăderea acoperii vaccinale a început înainte de pandemie, s-a accentuat în pandemie și a continuat și după pandemie pe fondul unei informări deficitare a populației și bineînțeles cu contribuția majoră adusă de dezinformare și mișcarea antivaccinistă.

Cotidianul.ro: La ce ne expunem prin ratele scăzute de vaccinare?

La un moment dat, s-a vorbit la nivel global despre faptul că suntem în faza finală de eradicare a poliomielitei și că practic virusurile polio sălbatice mai existau doar în Afghanistan și Pakistan. După aceea, s-a văzut că, de fapt, oriunde există tulburări sociale mari, există probleme economice și sociale mari generate de războaie, de exemplu, cum a fost cazul în Siria sau Somalia, virusurile polio, deși fuseseră eliminate la un moment dat au reapărut și au reapărut și cazurile de infecție. Deci, așa cum spuneam, războaiele și tulburările socio economice de sine stătătoare sau consecutive acestora pot genera recrudescențe în evoluția unor boli infecțioase chiar și în contextul unor rate de acoperire vaccinală acceptabile, dar în contextul unor acoperiri vaccinale deficitare nu te poți aștepta decât la epidemii. Mai devreme sau mai târziu !

Cotidianul.ro: Ce s-a întâmplat recent în Germania și ce risc există acolo cu privire la apariția cazurilor de poliomielită?

În Germania, a fost depistată tulpina 1 a virusului Polio sălbatic în apele reziduale, însă nemții nu-și fac probleme prea mari pentru că au acoperire vaccinală foarte bună undeva între 85 și 93%. Deci au o imunitate colectivă funcțională și protecție consecutivă a acestei acoperiri vaccinale foarte bune. Din păcate, la noi, acoperirea vaccinală este foarte scăzută, chiar și pentru vaccinarea antipolio fiind undeva între 60 și 70%, deci practic, dacă ținem cont de faptul că imunitatea colectivă începe să devină funcțională la 80% acoperire vaccinală și devine deplin funcțională la 90-95%, ne dăm seama că la valorile de acoperire vaccinală menționate în țara noastră practic imunitatea colectivă nu poate fi protectivă.

Cotidianul.ro: La apariția unuia sau a mai multor cazuri, ce facem?

Există un sistem de supraveghere care prevede prelevarea de probe din apele reziduale la grupări populaționale din acestea mai mari, să spunem de 200 de mii de locuitori și peste. La noi, la un moment dat, s-a orientat acest sistem de supraveghere spre localități mai mici, centrate îndeosebi spre frontiera cu Ucraina, ținându-se cont de riscul care putea să existe într-un teatru de război, de confruntare cu diverse boli infecțioase care desigur că nu mai pot să fie supravegheate și controlate corespunzător.

În momentul în care ar apărea un astfel de caz, există un plan de măsuri clar stabilit care, odată aplicat, ar putea gestiona situația. Eu sper să nu se întâmple așa ceva și să reușim cumva să creștem acoperirea vaccinală pentru că vaccinurile, așa cum se știe, sunt singura modalitate direcționată de prevenire a bolilor infecțioase.

Poliomielita este o boală transmisibilă, cu două căi de transmitere: digestivă și respiratorie. Cea digestivă este caracteristică pentru țările cu un nivel de dezvoltare scăzut, unde primează lipsa măsurilor de igienă , iar transmiterea pe care aerogenă a fost caracteristică țărilor dezvoltate, acolo unde măsurile de igienă, fiind mai bune, statusul socio-economic fiind mai ridicat, transmiterea pe cale indirectă nu a mai fost în prim plan.

Gândesc însă ca nu vom ajunge să vorbim de cazuri de poliomielită nici în România și în nici în vreo altă țară europeană pentru că există vaccinare în toate țările membre UE, vaccinarea se face cu vaccin polio inactivat, dar rămâne totuși această acoperire vaccinală care la noi trebuie crescută ca să avem o populație protejată.

Cotidianul.ro: Cum evoluează cazurile de poliomielită?

Majoritatea cazurilor de poliomielită evoluează sub formă inaparentă, adică fără semne clinice de boală. În tot necazul acesta al poliomielitei ăsta a fost marele noroc. Că există această tendință de evoluție naturală a bolii cu o predominanță clară a infecțiilor inaparente.

Astfel încât la sute de infecții din acestea inaparente corespund doar câteva infecții forme tipice și atipice de boală. Însă, aici începe drama. Formele acestea de boală manifestate clinic care într-o epidemie sunt destul de numeroase, se soldează în destule cazuri cu paralizii ireversibile, iar 10% dintre aceste forme clinice se soldează cu deces.

Cu alte cuvinte în momentul în care, ferească Dumnezeu, ai avea o epidemie de poliomielită, asta ar însemna foarte multe infecții care, într-adevăr, în majoritate ar fi inaparente, dar ar fi deja destule care s-ar solda cu nenorocirea pe viață a celor îmbolnăviți și cu decesul unui segment important dintre ei.

Cotidianul.ro: Singurul vaccin cu rată mare de acoperire este BCG. Vaccinul este făcut în maternitate. Ce se întâmplă cu restul?

Asta este și motivația pentru care avem o acoperire vaccinală mai mare la acest vaccin. Faptul ca se face în maternitate. După aceea lucrurile ajung într-un plan în care nu ne-am dorit niciodată să ajungem, noi, care am avut acoperiri vaccinale de peste 80% și chiar de peste 90%, la marea majoritate a vaccinurilor.

Cotidianul.ro: Ce avem de făcut ca țară?

Avem două posibilități: varianta A în care părinții acceptă să-și vaccineze copiii și bolile infecțioase sunt ținute sub control și varianta B în care părinții nu acceptă să-și vaccineze copiii, acoperirea vaccinală este deficitară și reapar epidemiile. Varianta C în care părinții să nu-și vaccineze copiii și să nu apară epidemiile nu există. Ăsta este un lucru extrem de important pe care oamenii trebuie să-l înțeleagă.

Trebuie să ne gândim la cauze în primul rând. Eu aș pleca de la nivelul insuficient de informare a populației. O perioadă destul de lungă de timp la noi s-a făcut comunicare pentru problema vaccinărilor doar în anumite momente, de ziua vaccinării, sau când reapăreau unele probleme legate de diverse patologii infecțioase. Din păcate nu a fost o informare din aceasta continuă, consecventă și profesionistă tot timpul și în toate cazurile.

Unui om poți să-i reproșezi ceva dacă l-ai informat și el nu urmează recomandarea pe care i-ai făcut-o. Dacă nu l-ai informat suficient, nu ai ce să-i reproșezi. Pentru că omul respectiv nu a avut informația necesară care să-i ghideze comportamentul .

Cotidianul.ro: Se discută suficient și despre vaccinarea persoanelor adulte?

La noi, se discută mult prea puțin despre vaccinarea adultului. Cred că 90% dintre adulții din România nu știu că ar trebui să-și facă o revaccinare cu toxoid tetanic sau difteric din 10 în 10 ani. Ultima vaccinare pentru tetanos și difterie o facem la 14 ani. La 24 de ani se consideră că un procent important dintre cei care și-au făcut vaccinările la vârsta copilăriei nu mai au protecție vaccinală suficientă pentru anumite vaccinuri și ar trebui făcute revaccinări. Câți dintre oameni știu asta? Pe lângă Programul național de imunizări al copilului, trebuie să luăm în considerare și informarea legată de vaccinarea adultului.

După aceea, este vorba de a ne uita cu foarte mare atenție la nivelul de educație al populației pentru că sunt segmente din populație care, din păcate, au un nivel de educație general scăzut și automat legat de acesta au un nivel de educație pentru sănătate scăzut. Și atunci, dacă oamenii nu-ți înțeleg mesajele, nu le vor prelua și nu-ți vor fi parteneri în proiectele pe care le ai.

Având populația parteneră în Programele de sănătate și dezinformarea va pătrunde mai greu. În momentul în care tu nu informezi, nu educi, lași culoare de acțiune pentru dezinformare, pentru antivacciniști și pentru alte curente care, de fapt, sunt anti dezvoltare pentru o comunitate umană. În momentul în care umpli aceste hiatusuri, posibilitățile de pătrundere a ceea ce este negativ se diminuează considerabil ”, a declarat prof. univ. dr. Emilian Popovici.

VACCINAREA, ÎN DATE:

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică pe site-ul instituției, în luna august 2025 a avut loc activitatea de estimare a acoperirii vaccinale la vârsta de 12 luni pentru copiii născuţi în luna iulie 2024 înregistraţi în Registrul Electronic Naţional de Vaccinare (RENV). Au fost evaluate antecedentele vaccinale pentru 13 227 de copii, înregistraţi în RENV şi având data de naştere cuprinsă în intervalul 01-31.07.2024. Pentru această cohortă este considerat complet vaccinat copilul care a primit: 1 doză de vaccin BCG, 3 doze de vaccin Hep B pediatric, câte 3 doze din vaccinurile: DTPa, VPI, Hib, Pneumococic şi, respectiv, 1 doză de vaccin RRO.

Acoperirea vaccinală este însă departe de nivelul optim de 95%. Iată situaţia: BCG 93,5%,( se administează în maternitate, în primele ore de viaţă ale nou-născuţilor)  3 doze Hep B pediatric 55 %, 3 doze DTPa-  55%, 3 doze VPI 55% ( antipolio), 3 doze Hib (Haemophilus influenzae tip b) 55%, 3 doze Pneumococic 54%, 1 doză RRO 47,4%.

Recent forma „sălbatică” a virusului care provoacă poliomielită a fost detectată în probe de apă uzată din Germania, nefiind înregistrată infecția la oameni. Este prima depistare din ţară a virusului sălbatic din probe de mediu, de la începerea monitorizării de rutină, în 2021, şi la mai bine de 30 de ani după ce au fost înregistrate în Germania ultimele cazuri de infecţii cu virusul sălbatic al poliomielitei, la oameni. Germania are însă un grad foarte ridicat de vaccinare a populației împotriva acestei boli. Există două forme de poliomielită care circulă la nivel global: tulpina sălbatică, prezentă numai în Afganistan și Pakistan, și cea derivată din vaccin, care circulă deja în mai multe țări europene și care provine din cazurile rare în care virusurile vii slăbite și utilizate pentru imunizare suferă mutații și răspândesc în zonele cu un grad de vaccinare scăzut.

Cum arată schema națională de vaccinare pentru copii:

• primele 24 de ore 2-7 zile Vaccin hepatitic B (Hep B)2) Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) în maternitate.
• 2 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) Vaccin pneumococic conjugat – la medicul de familie
• 4 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) Vaccin pneumococic conjugat – la medicul de familie
• 11 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) Vaccin pneumococic conjugat – medicul de familie
• 12 luni Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – la medicul de familie
• 5 ani Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – la medicul de familie
• 5-6 ani Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) – la medicul de familie
• 14 ani Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulți (dTpa) – la medicul de familie.

VACCINUL ANTI-HPV:

Dacă inițial se puteau vaccina fetele de 11-14 ani la cerere, intervalul a fost extins apoi până la 18 ani. Anul acesta vaccinarea gratuită anti-HPV a fost extinsă pentru toate fetele și băieții cu vârste între 11 și 26 de ani.

Ministerul Sănătății a publicat în urmă cu doi ani o listă de vaccinuri pe care le pot face persoanele adulte, chiar dacă au fost vaccinate în copilărie: Vaccinul Hepatitic B, Vaccinul HPV, Vaccinul gripal, Vaccinul hepatitic A inactivat, Vaccinul ROR (rujeolic – rubeolic – urlian, viu atenuat), Vaccinul dTpa (diftero-tetano-pertussis acelular), Vaccinul pneumococic, Vaccinul varicelic, Vaccinul dT (diftero- tetanic). Medicul de familie  recomandă exact intervalul în care persoanele adulte pot face aceste vaccinuri. De asemenea, pentru copii există și o listă de vaccinuri opționale. Pe listă sunt vaccinuri împotriva meningitei, infecției cu rotavirus, hepatitei A și varicelei. Ele nu sunt decontate de stat, trebuie cumpărate de părinți și administrate apoi de medicul de familie sau de medicul pediatru.