Sfârșitul erei Vucic în Serbia. Mișcarea „Lista Studenților” câștigă alegerile după doi ani de proteste anticorupție

Aleksandar Vučić a recunoscut public înfrângerea în alegerile anticipate. Președintele sârb, aflat la putere din 2014 ca prim-ministru și din 2017 ca șef al statului, a anunțat duminică seară rezultatele alegerilor parlamentare anticipate.

Partidul său, formațiunea de guvernământ (SNS), a fost învins de „Lista Studenților” (Lista Studenților-Studenții Câștigă), o coaliție civică susținută de protestatari.

„Încă nu avem rezultatele finale, dar, pe baza unui eşantion… este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenţilor a câştigat, vor avea între 135 şi 140 de locuri, iar noi vom avea 105; nimeni altcineva nu a intrat în parlament”, a declarat Aleksandar Vučić, citat de Reuters și Politico.

În discursul de duminică, liderul sârb, comparat adesea de analiști cu Viktor Orbán sau Donald Trump, a lansat acuzații fără dovezi. Acesta a afirmat că studenții ar beneficia de sprijinul unor state europene și al „statului paralel american”. El a susținut că această mișcare va eșua politic „mai repede decât cred ei”.

O mișcare născută dintr-o tragedie națională

Ascensiunea „Listei Studenților” reprezintă un fenomen politic atipic. Mișcarea nu are lideri tradiționali, nu se bazează pe o structură de partid și a refuzat să trimită studenți propriu-ziși pe listele parlamentare, din cauza lipsei lor de experiență. În schimb, tinerii au selectat 250 de candidați din societatea civilă — medici, profesori, artiști și experți independenți — cărora le-au încredințat misiunea de a implementa un manifest anticorupție de 11 puncte, conform news.ro.

Scânteia mișcării a fost tragedia din 1 noiembrie 2024. Acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit, și a ucis 16 persoane. Cetățenii au perceput incidentul drept consecința directă a corupției sistemice, și au legat renovarea defectuoasă de corupția oficialilor. Ceea ce a început ca o serie de blocaje stradale și proteste universitare săptămânale, s-a transformat rapid într-o mișcare națională care a atras fermieri, actori, magistrați și sindicate.

Presiunea constantă a generat crize politice majore în ultimii doi ani. În ianuarie 2025, prim-ministrul Serbiei a demisionat pentru a „dezamorsa tensiunile”. În martie 2025, Belgradul a fost scena celor mai mari proteste antiguvernamentale din istoria recentă a țării. Confruntat cu o erodare masivă a sprijinului electoral și cu proteste zilnice, președintele Vučić a convocat alegeri anticipate în luna septembrie 2026. Alegerile de duminică s-au transformat, în mod practic, într-un referendum privind direcția Serbiei.

Cine va conduce Serbia?

Lista celor aproximativ 135 de deputați nou aleși include personalități respectate din afara sferei politice tradiționale. Printre aceștia se numără cardiologul Ilija Srdanović (cap de listă), fostul jucător de baschet Dejan Bodiroga, actorul Tihomir Stanić, solistul de operă Nikola Mikić și Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei (NBS).

Deși cardiologul Ilija Srdanović a condus campania la nivel de imagine, analiștii sugerează că postul de prim-ministru i-ar putea reveni lui Dejan Šoškić, un expert recunoscut pentru viziunea sa privind reformarea economiei, dar care a fost criticat constant în presa pro-guvernamentală.

Noii parlamentari s-au angajat să respecte programul dictat de studenți. Obiectivele principale includ eradicarea corupției prin înființarea unei unități speciale de poliție, epurarea funcționarilor din Ministerul de Interne implicați în reprimarea protestelor sau asociați cu crima organizată, eliberarea presei publice de sub controlul politic și stoparea angajărilor pe criterii de fidelitate de partid în companiile de stat. SNS a negat constant acuzațiile de corupție și influență asupra presei.

După anunțarea primelor rezultate, mii de susținători au sărbătorit în Belgrad, Novi Sad și Niș. Un moment simbolic al victoriei a fost demontarea „Ćaciland”, o tabără pro-guvernamentală instalată de 18 luni în fața parlamentului din Belgrad. Pe rețelele sociale, studenții au publicat un mesaj scurt: „Serbia este liberă”, scrie BBC.com.