Record de preţ la Londra pentru rusul Ilia Repin

„O cafenea pariziană”, de Ilia Repin, i-a adus luna aceasta artistului rus un nou record de preţ la licitaţia londoneză de la Christie’s. Estimată la 3-5 milioane de lire sterline, a fost adjudecată cu 4.521.250 de lire. Este cel mai mare preţ obţinut până acum pentru o operă de un pictor rus oferită într-o licitaţie internaţională. Piesa a fost achiziţionată, după o licitaţie însufleţită, unui licitator anonim.

Record de preţ la Londra pentru rusul Ilia Repin

„O cafenea pariziană”, de Ilia Repin, i-a adus luna aceasta artistului rus un nou record de preţ la licitaţia londoneză de la Christie’s. Estimată la 3-5 milioane de lire sterline, a fost adjudecată cu 4.521.250 de lire. Este cel mai mare preţ obţinut până acum pentru o operă de un pictor rus oferită într-o licitaţie internaţională. Piesa a fost achiziţionată, după o licitaţie însufleţită, unui licitator anonim.

„O cafenea pariziană”, de Ilia Repin, i-a adus luna aceasta artistului rus un nou record de preţ la licitaţia londoneză de la Christie’s. Estimată la 3-5 milioane de lire sterline, a fost adjudecată cu 4.521.250 de lire. Este cel mai mare preţ obţinut până acum pentru o operă de un pictor rus oferită într-o licitaţie internaţională. Piesa a fost achiziţionată, după o licitaţie însufleţită, unui licitator anonim.

Sarah Mansfield, şeful departamentului de artă rusă, de la Christie’s, a afirmat: „Creată în centrul agitat al inovaţiei artistice, care era Parisul sfârşitului de secol XIX, pictura lui Repin este o capodoperă a perioadei, relevând atât influenţa artei occidentale, cât şi statutul lui de pionier”.

Lucrarea a aparţinut unei colecţii particulare începând din 1916 până acum.

Cum călătoria în Italia sau Franţa era obligatorie pentru un artist ce dorea să-şi desăvârşească educaţia, Ilia Repin (1844-1930) a debarcat la Paris, în 1873, cu o bursă a Academiei de Artă din Sankt Petersbrug. Era un moment de rară efervescenţă în lume artei pariziene. Impresionismul era în plină afirmare. Deşi a refuzat să facă parte din acest curent, Repin a fost influenţat de el, mai ales în tratarea luminii. „O cafenea pariziană”, pânză de mari dimensiuni, pictată în 1875, o dovedeşte din plin. Expunerea ei la Paris, în acelaşi an, a provocat o dispută cu vechii săi maeştri, Vladimir Stasov and Ivan Kramskoi, în care Repin şi-a proclamat dreptul la independenţă artistică.

În pictură pot fi recunoscute figuri de prim plan ale artei vremii, ca pictorul Jean-Léon Gérôme, cu vestita sa mustaţă, poetul şi romancierul Catulle Mendes, îmbrăcat în negru, aşezat la o masă vecină împreună cu Emile Bellot, modelul pe care l-a folosit Manet în tabloul „Le Bon Bock”. Actriţa Anne Judic, celebră în epocă pentru libertatea ei de gândire, a inspirat personajul feminin în negru, căruia, din motive necunoscute, Repin i-a schimbat, la începutul secolului al XX-lea, figura. Ea a fost descoperită abia în 1936, în timpul unei restaurări la Stockholm, când a fost radiografiată cu raze X. Figura originală era mult mai liberă şi mai dezinvoltă decât cea ulterioară, cu o expresie de disperare.

Aproximativ 80 de studii şi desene pregătitoare, care au fost făcute de pictor pentru realizarea acestei capodopere au fost, de asemenea, scoase la licitaţie şi au obţinut, la rândul lor, preţuri record.

Este cumva o recunoaşte pe piaţa de artă a creţiei acestui artist, care declara: „Iubesc arta mai mult decât oamenii, familia sau prietenii, mai mult decât fericirea şi bucuria mea de a trăi. O iubesc în secret, cu gelozie, ca un beţiv bătrân. Este o boală incurabilă… Primele ore ale dimineţii, pe care le consacru artei, sunt cele mai bune din viaţa mea”.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.