În contextul blocajului politic prelungit și al dificultăților privind formarea unui Guvern cu puteri depline, a fost prezentată de Remus Pricopie, rectorul SNSPA o propunere amplă privind constituirea unui Guvern de armistițiu, o formulă de guvernare temporară care să permită depășirea crizei fără reorganizarea completă a raporturilor de putere dintre partide.

Documentul susține că România are nevoie de un Executiv cu mandat clar și limitat în timp, condus de un premier independent și susținut de partidele pro-europene, fără ca acestea să fie obligate să formeze o coaliție politică tradițională.

Potrivit lui Remus Pricopie, ideea unui Guvern de armistițiu a fost lansată în urmă cu mai multe săptămâni, iar ulterior conceptul a fost preluat și în spațiul politic. Este amintit faptul că, la 1 iulie, Ilie Bolojan a vorbit public despre posibilitatea unei astfel de formule, iar ulterior subiectul a fost discutat inclusiv la consultările organizate de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.

Premier independent și fără apartenență politică

Elementul central al proiectului îl reprezintă desemnarea unui prim-ministru independent, fără apartenență politică prezentă sau trecută și fără obligații față de vreun partid.

Viitorul premier trebuie să aibă experiență în administrația publică, să cunoască mecanismele instituționale și politice, să beneficieze de credibilitate în relația cu partenerii europeni și euroatlantici și să fie capabil să colaboreze atât cu partidele parlamentare, cât și cu președintele României.

Documentul subliniază că independența premierului este esențială întrucât Guvernul ar urma să fie alcătuit atât din miniștri politici, cât și din independenți și tehnocrați.

Ce presupune un Guvern de armistițiu

Propunerea precizează că această formulă nu reprezintă o nouă coaliție politică și nici o alianță pe termen lung între PSD, PNL, USR și UDMR.

Partidele și-ar păstra identitatea, programele și obiectivele electorale, iar acordul ar reprezenta doar suspendarea temporară a conflictului politic pentru a permite funcționarea instituțiilor statului.

Autorul insistă că niciun partid nu ar obține controlul asupra Guvernului și niciunul nu ar fi obligat să renunțe la propriile strategii politice.

Mandat limitat până la 15 februarie 2027

Documentul propune ca Guvernul să funcționeze în baza unui acord politic scris, cu un mandat limitat până la 15 februarie 2027.

În această perioadă, Executivul ar urma să se concentreze exclusiv asupra unor obiective considerate prioritare:

menținerea stabilității fiscal-bugetare;
implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR);
absorbția fondurilor europene;
pregătirea negocierilor pentru viitorul buget al Uniunii Europene;
gestionarea dosarelor de politică externă și securitate;
funcționarea administrației publice;
pregătirea noului an școlar;
gestionarea sectorului energetic;
continuarea reformelor asumate de România.

După expirarea mandatului, partidele vor putea decide dacă doresc continuarea formulei sau revenirea la o guvernare politică obișnuită.

Guvern cu puteri depline

Spre deosebire de un Executiv interimar, Guvernul de armistițiu ar urma să fie învestit de Parlament și să beneficieze de toate atribuțiile constituționale.

Astfel, ar putea adopta politici publice, iniția proiecte legislative, emite acte administrative și reprezenta România în relația cu instituțiile europene și partenerii internaționali.

Vicepremieri politici și Guvern mai compact

Propunerea păstrează reprezentarea politică la nivelul vicepremierilor, fiecare urmând să conducă și un minister.

Formula propusă este:

Marian Neacșu (PSD) – vicepremier și ministru al Transporturilor;
Cătălin Predoiu (PNL) – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne;
Radu Miruță (USR) – vicepremier și ministru al Apărării;
Tánczos Barna (UDMR) – vicepremier și ministru al Culturii.

În ceea ce privește funcția de vicepremier independent, ocupată în prezent de Oana Gheorghiu, documentul arată că menținerea acesteia ar urma să fie negociată. Această formulă ar reduce numărul membrilor Guvernului fără modificarea echilibrului politic dintre partide, spune rectorul SNSPA.

Continuitate în ministerele-cheie

Documentul propune păstrarea unor miniștri aflați deja în funcție pentru a evita blocarea unor reforme importante.

Printre aceștia se numără:

Alexandru Nazare la Finanțe;
Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene;
Mihai Dimian la Educație;
Petre-Florin Manole la Muncă;
Bogdan Ivan la Energie;
Diana Buzoianu la Mediu;
Radu Marinescu la Justiție.

Ministerul de Externe, în coordonare cu președintele

Un capitol distinct este dedicat Ministerului Afacerilor Externe.

Portofoliu trebuie stabilit în urma consultărilor dintre președintele României, premier și partidele care susțin Guvernul.

Ca exemplu este menționat numele fostului ministru Luminița Odobescu, apreciată pentru experiența diplomatică și cunoașterea dosarelor europene și euroatlantice, autorul precizând însă că nu a discutat în prealabil cu aceasta și că numele este doar orientativ.

Miniștri independenți în domenii sensibile

Propunerea nu prevede un Guvern integral tehnocrat, ci o tehnocratizare selectivă. Astfel, ministerele Sănătății, Agriculturii și Economiei ar putea fi conduse de independenți sau tehnocrați. Pentru Ministerul Sănătății este menționat, cu titlu de exemplu, medicul Cătălin Cîrstoiu.

Distribuția portofoliilor

Potrivit schiței prezentate, PSD și-ar păstra șase domenii de responsabilitate, PNL patru, USR trei, iar UDMR două. Totodată, conducerea Guvernului nu ar mai reveni unui partid politic, ci unui premier independent.

Critici la adresa conflictului politic

În finalul documentului, Remus Pricopie respinge varianta organizării de alegeri parlamentare anticipate și avertizează că România are nevoie de stabilitate instituțională, nu de prelungirea conflictului politic. Acesta critică radicalizarea discursului public și afirmă că politica nu poate fi construită doar pe scandal și confruntare.

În același timp, apreciază că președintele Nicușor Dan a procedat corect prin aducerea la aceeași masă a partidelor pro-occidentale și susține că rolul șefului statului este acela de a facilita dialogul și ieșirea din blocajul instituțional.

Rectorul SNSPA consideră că un Guvern de armistițiu nu reprezintă o capitulare politică, ci o soluție temporară prin care partidele suspendă confruntarea pentru a permite funcționarea normală a statului, urmând ca după expirarea mandatului să decidă viitoarea formulă de guvernare.