Republica Moldova și România, ținte ale propagandei ruse

Republica Moldova nu este doar o țintă accidentală a propagandei ruse, ci o piesă a unei arhitecturi de influență construită metodic de Kremlin.  Rusia nu se mai limitează la televiziuni de stat, site-uri obscure sau rețele de conturi false. Ea investește în jurnaliști, influenceri și studenți formați în programe controlate de Sputnik, Russia Today și ale instituții finanțate de statul rus prin intermediul serviciilor de spionaj.

Această strategie este mai periculoasă decât propaganda clasică deoarece mesajul nu mai vine întotdeauna direct de la Moscova. El este transmis de persoane din afara structurilor oficiale ruse, care pot părea independente și credibile publicului local. Din 2018, SputnikPro ar fi instruit peste 15.000 de participanți, iar RT Academy susține că a pregătit peste 7.000. Aceste programe creează o rețea globală capabilă să reproducă narațiunile Kremlinului chiar și atunci când canalele rusești sunt sancționate sau blocate.

Pentru R.Moldova, riscul este amplificat de limba rusă, memoria sovietică, polarizarea politică și existența regiunii transnistrene. În februarie 2025, RT School a inclus cursanți din R.Moldova alături de participanți din Belarus, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan. Kremlinul tratează astfel spațiul postsovietic ca pe o zonă în care influența pierdută trebuie reconstruită prin presă și educație.

Jurnaliști-soldați

Miza nu este doar producerea unor știri favorabile Rusiei, ci formarea unei generații de comunicatori care să vadă lumea prin grila Kremlinului.Tinerii sunt instruiți să gestioneze rețele sociale, să creeze canale Telegram și să transforme mesajele politice în conținut atractiv.

Integrarea inteligenței artificiale face acest mecanism și mai eficient. Aproximativ jumătate dintre cele cel puțin 50 de instruiri organizate între iulie 2025 și iulie 2026 au inclus module despre AI. Participanții învață să genereze texte, imagini și videoclipuri, să automatizeze fluxurile editoriale și să urmărească rapid evenimentele internaționale. Pentru o țară mică precum Moldova, aceasta înseamnă că volume mari de conținut manipulator pot fi produse cu resurse puține și distribuite instantaneu în română și rusă.

Propaganda devine astfel mai rapidă, mai ieftină și mai greu de identificat. Un mesaj poate fi ambalat drept analiză geopolitică, indignare civică sau reacție spontană a unui influencer. Narațiunile pot rămâne inactive luni întregi și pot fi reactivate înaintea alegerilor, referendumurilor sau crizelor sociale, când frica și neîncrederea sunt mai ușor de exploatat.

Emirul Cebanistanului și capitala cu gropi

Transnistria, poarta de intrare

Vulnerabilitatea R. Moldova este evidentă. Jurnaliști și bloggeri din Transnistria au participat la programe de instruire al școlii media InterNovosti, organizat la Moscova sub umbrela Rossotrudnichestvo. Nu este un episod izolat, ci parte a aceluiași model folosit de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și în regiunile separatiste ale Georgiei.

În asemenea spații, instruirea jurnalistică nu urmărește pluralismul, ci controlul informațional. Cursurile prezintă narațiunile Kremlinului drept tehnici profesionale, relativizează agresiunea rusă, discreditează Occidentul și cultivă ideea că statele postsovietice aparțin unei sfere naturale de influență a Moscovei. Ulterior, aceste mesaje pot fi exportate din Transnistria către întregul spațiu informațional prin Telegram, TikTok, YouTube și presa rusofonă.

România nu este imună la această ofensivă informațională. Comunitatea de limbă, istorie și cultură dintre cele două maluri ale Prutului este folosită de serviciile de spionaj de la Moscova. Chiar dacă infrastructura mediatică rusă este mai limitată decât în Republica Moldova, Kremlinul exploatează polarizarea socială, neîncrederea în instituții, euroscepticismul și frustrările economice. Pericolul real apare atunci când narațiunile rusești sunt preluate de influenceri, politicieni sau publicații locale și prezentate drept opinii autohtone, fără legătura vizibilă cu Moscova. Pentru România, miza este inclusiv securitatea NATO, încrederea populației în Uniunea Europeană și în instituțiile democratice.