Pe de o parte, dintre ele a fost cel pentru sesizarea CJUE, așa cum a cerut Curtea Supremă. Solicitarea ÎCCJ a fost respinsă cu un vot de 5-4. Amintim că Lia Savonea a declarat, în exclusivitate pentru Cotidianul, că cererea de sesizare a CJUE „este o decizie procedurală care ține strict de atribuțiile instanței de contencios constituțional”.
Întrebată de ce a considerat că este nevoie de un punct de vedere de la CJUE, în condițiile în care specialiștii spun că poate dura și luni de zile pentru a veni un răspuns, Lia Savonea a declarat că solicitarea de sesizare a CJUE „nu este un gest de tergiversare, ci un instrument juridic prevăzut în tratatele europene”.
Un alt vot dat miercuri de judecătorii CCR a fost pe sesizarea ÎCCJ privind fondul legii. Și această sesizare a fost respinsă, cu un vot de 7-2. Ultimul vot a fost pe sesizarea Curții Supreme în ceea ce privește cuantumul pensiei. CCR a respins și această sesizare, cu un vot de 6-3, au mai adăugat sursele Cotidianul.
Ce cuantum vor avea pensiile magistraților după decizia CCR
Amintim că reforma a fost anunțată încă din vară. Guvernul și-a angajat răspunderea, prima dată, pe 1 septembrie. CCR a picat, însă, proiectul în octombrie. Problema a fost că Executivul nu a așteptat avizul obligatoriu din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Forma inițială prevedea un cuantum al pensiei de 70% din ultimul salariu net, față de maxim 100% în acest moment, și o perioadă de tranziție de 10 ani.
Executivul a modificat ulterior proiectul, prelungind perioada de tranziție la 15 ani, dar menținând plafonul pensiilor la 70% din ultimul venit net. Nici această variantă nu i-a mulțumit pe magistrați, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să sesizeze din nou Curtea Constituțională. Reprezentaţii Instanţei Supreme au invocat o serie de motive conform cărora noul act normativ încalcă drepturi fundamentale.