Revocări și schimbări în Consiliile de Supraveghere din energie

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțatmiercuri că au început revocările de membri din Consiliile de Supraveghere ale unor companii de stat importante, precum Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova, măsura fiind luată pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind guvernanța corporativă. Ministrul a subliniat că aceste schimbări sunt esențiale pentru alinierea cu cerințele Comisiei Europene și pentru evitarea riscului de a pierde fonduri europene semnificative.

În cadrul unei conferințe organizate de Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Burduja a explicat că, deși au existat negocieri îndelungate cu Comisia Europeană privind aplicarea ordonanței 109 și cadrul legislativ românesc, au apărut discrepanțe între interpretările celor două părți. „Comisia Europeană a impus un set de principii referitoare la transparență, competitivitate și lipsa conflictelor de interese, iar acest lucru a dus la reevaluarea modului în care sunt organizate Consiliile de Supraveghere în companiile de stat”, a precizat Burduja.

Revocările au fost deja implementate la Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova, iar în perioada următoare vor urma și alte schimbări la companiile listate la bursă. Ministrul a subliniat că, în baza ordonanței adoptate recent, cei afectați de aceste revocări vor primi până la șase salarii compensatorii și vor fi înlocuiți prin proceduri de selecție transparente. Burduja a insistat că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura transparența și performanța în managementul companiilor de stat.

De asemenea, Burduja a exprimat speranța că cei vizați de revocări, în special cei care se află în conflicte de interes la momentul selecției, vor acționa în interesul României și vor demisiona sau își vor depune mandatele de bună voie. „Trebuie să facem tot ce depinde de noi pentru a nu pierde niciun ban din aceste fonduri europene”, a declarat ministrul, subliniind importanța acestor reforme pentru a respecta angajamentele din PNRR.

Riscul de a pierde fonduri europene este semnificativ. România ar putea pierde până la 1,76 miliarde de euro din Cererea de Plată 3 din cadrul PNRR, dacă nu sunt îndeplinite jaloanele esențiale, cum ar fi guvernanța corporativă a companiilor de stat din sectorul energetic. Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a avertizat în ianuarie că valoarea netă a Cererii de Plată 3 este de două miliarde de lei și că nerespectarea jaloanelor ar lăsa România cu doar „o brumă de bani”.

Printre jaloanele problematice se numără și selectarea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), organizarea licitațiilor pentru proiecte de infrastructură, dar și reglementarea pensiilor speciale, teme sensibile care trebuie să fie rezolvate pentru a asigura continuarea finanțării din PNRR.