Revoluţie furată. Noul premier al Egiptului, fost om de curte al lui Mubarak

Regimul militar care conduce Egiptul l-a numit în fruntea noului guvern pe Kamal el-Ganzouri, fost premier în timpul preşedinţiei lui Hosni Mubarak, în perioada 1996-1999. În vârstă de 78 de ani, el-Ganzouri a fost si vicepremier, ministru al Planificării şi guvernator de provincie, în timpul preşedintelui Anwar Sadat. Fostul premier, Essam Sharaf, a fost şi el ministru în timpul regimului Mubarak.

Şeful Consiliului Suprem al Forţeler Armate, cel care deţine puterea de facto în ţară si care l-a numit pe premier este mareşalul Hussein Tanatawi, 76 de ani, ministru al Apărării începând din 1991, ministru şi în cabinetul condus de el-Gazouri. Ambii au guvernat în timpul stării de urgenţă decretată în 1980 de Mubarak şi nu este de mirare că aceasta nu a fost ridicată nici acum, cu toate că a fost una dintre revendicările revoluţiei egiptene.

Bâlbâindu-se în timpul primei sale apariţii televizate, fostul demnitar septuagenar al regimului Mubarak a declarat: „Puterile care mi s-au oferit depăşesc orice mandat similar. Voi avea toată autoritatea şi voi putea astfel să-mi servesc ţara”.

Analiştii au scris că fostul guvern egiptean nu a fost decât o marionetă şi un ţap ispăşitor al aciunilor conducerii militare. SUA şi UE şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din Egipt şi au cerut transferul cât mai rapid al puterii către un regim civil.

Numirea fostului demnitar al regimului Mubarak de către un alt om de înceredere al fostului lider, pentru alungarea de la putere a căruia au murit sute de egipteni, nu a făcut decât să agite şi mai mult spiritele în Cairo. Protestatarilor din Piaţa Tahrir li s-a alăturat şi Momammed ElBaradei, fostul şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, laureat al Nobelului pentru Pace şi unul dintre numele vehiculate pentru postul de premier.

„El-Ganzouri este noul Sharaf. Este vechiul regim. Revoluţia a fost furată o dată. Nu vom lăsa să se mai întâmple asta”, spune un protestatar sexagenar.

Actualul guvern are şanse mari să rămână în fruntea ţării până la jumătatea anului viitor. Alegerile parlamentare din Egipt vor debuta la finalul lunii noiembrie, însă se vor încheia abia în martie, în urma unui proces foarte complicat. Prezidenţialele vor avea loc până pe 1 iulie.

Armata se consideră deţinătoarea legitimă a puterii în acest moment, cu toate că protestele care au dus la căderea precedentului guvern nu a fost îndreptat împotriva puterii civile, ci a liderilor militari şi a propunerilor lor pentru o nouă constituţie. Mareşalul Tantawi şi generalii din jurul sau consideră că modul în care a fost salutată intervenţia armatei în timpul „primăverii” de la Cairo legitimează rămânerea sa la putere până în vara anului viitor.