Rolul scutului de la Deveselu în apărarea Europei. Poate ataca Iranul Occidentul? – Hari Bucur Marcu INTERVIU

Sistemul de la Deveselu face parte din mecanismul de apărare antirachetă al NATO, fiind conceput pentru a intercepta rachete balistice cu rază medie și lungă de acțiune lansate din afara spațiului euro-atlantic. De-a lungul timpului, instalația a fost atât un pilon al securității regionale, cât și un subiect de controverse geopolitice, în special în relația cu Federația Rusă.

În actualul context tensionat, întrebarea esențială este dacă Iranul ar avea capacitatea  sau intenția de a extinde conflictul către Occident și cât de relevant devine, în acest scenariu, scutul de la Deveselu. De asemenea, cât de real este riscul pentru România?

Despre toate acestea am vorbit cu Hari Bucur Marcu, expert internațional în politici de apărare, care explică miza strategică a instalației de la Deveselu, modul în care funcționează sistemul de interceptare și scenariile posibile în cazul unei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu.

Cotidianul: Domnule Hari Bucur Marcu, care este rolul scutului de la Deveselu în contextul războiului din Orientul Mijlociu?

Hari Bucur Marcu: Amenințarea cu lovituri cu rachete balistice dinspre Iran, înspre Occident, inclusiv înspre Europa, este de lungă durată, practic dinainte de pe vremea administrației Obama, când s-a considerat că ar fi o soluție ca Iranul să fie descurajat să se înarmeze nuclear, să-și construiască acel arsenal de rachete cu rază medie și lungă de acțiune, mai ales balistice, prin crearea unui scut de apărare împotriva acestor rachete în Europa. În acel context a apărut posibilitatea ca una din instalațiile care compun acest scut să se afle la Deveselu, în România.

Deci nu vorbim despre războiul actual. Amenințarea iraniană este de lungă durată și asta a fost politica administrației Obama, de a descuraja dezvoltarea armamentului nuclear și a armamentului de purtare a acestui armament la țintă, prin crearea unui scut care să protejeze Occidentul de eventualele atacuri iraniene.

Acum, în contextul concret al războiului care a început alaltăieri, e puțin probabil ca iranienii să atace un obiectiv din Occident dacă nu au făcut-o până acum. De fapt, de două zile încoace vedem că tipul de reacție iraniană este de „mână moartă”. Adică le-a fost decapitată conducerea și ei nu mai au nici posibilitatea de comandă și control fără să fie supravegheați sau chiar bruiați de către americani și de către israelieni și, în aceste condiții, toate loviturile pe care le-au executat asupra diferitelor ținte din afara Iranului au fost de tipul „mână moartă”, adică erau ținte prestabilite, cu mijloace de lovire prestabilite, care pur și simplu au fost activate.

Dacă va continua războiul tot așa, nu se pune în discuție ca Europa să fie lovită, dar la fel de bine se poate întâmpla să fie o evoluție defavorabilă complet pentru americani și israelieni și alții care sunt de partea lor, în condițiile în care Iranul să-și rezolve toate problemele astea de comandă și control și de conducere politică și să găsească și un arsenal adecvat de mijloace, să zicem împrumutate sau primite cadou de la chinezi sau de la ruși, cu care să se gândească să atace Occidentul, și în acel moment scutul de la Deveselu să devină esențial în apărarea întregii Europe.

Cotidianul: Are Iranul capacitatea de foc către Europa?

Hari Bucur Marcu: Nu! Deci în momentul de față este practic imposibil să concepem că ar avea asemenea posibilități. Încă o dată, mai ales din punct de vedere al comenzii și controlului și al motivației.

Dar nu este exclus, deci nu e zero această probabilitate. De aceea, în continuare, e foarte important că avem acest scut de la Deveselu, care a fost foarte criticat, mai ales de către ruși, care și ei aveau aceleași intenții, doar că ei au mult mai multe armamente cu care să lovească și erau convinși că existența acestui sistem de protecție împotriva rachetelor cu rază medie și lungă de acțiune, mai ales cu rază medie de acțiune, era defavorabilă în demersurile lor de a impune voința prin amenințare cu forța.

CITEȘTE ANALIZA SEMNATĂ DE CARMEN GAVRILĂ: Iran – șah sau table?

Cotidianul: Ne puteți explica pe înțelesul publicului cum funcționează scutul de la Deveselu? Ce capacitate de interceptare are el?

Hari Bucur Marcu: E un sistem integrat în care sunt diferite componente ale scutului, care sunt componente de cercetare, observare, radare și așa mai departe, și componente de interceptare, adică de lansare a interceptoarelor spre rachetele care au fost deja lansate pe traiectorie balistică și care ar urma să se termine undeva în Europa.

În mod normal, orice rachetă balistică are o traiectorie, nu ajunge chiar până în cosmos, deci orice rachetă balistică se combate pe partea ascendentă a traiectoriei. De la Deveselu se vede foarte bine momentul în care se lansează o rachetă din Iran, de exemplu. Interceptoarele de la Deveselu sunt capabile să lovească acea rachetă în faza ascendentă, adică înainte să ajungă la maximum de traiectorie, după care să coboare spre o țintă din Europa.

Deci aici suntem. Trebuie să înțelegem că instalația ca atare este o instalație dată jos de pe o navă, adică adusă pe uscat de pe o navă, și este fixă ca atare. Ceea ce creează o problemă, pentru că la fel de bine putea să fie o instalație mobilă, să se afle pe o navă, nava să plutească undeva în Mediterană sau chiar în Marea Neagră, și de acolo putea foarte ușor să intercepteze la fel de bine diferitele ținte compuse din rachete cu rază medie de acțiune.

Fiind fixă, este în același timp și un obiectiv fix, pe care îl vizează oricine ar vrea să demonteze acest scut antirachetă. Și nu trebuie neapărat să îl lovească. Rușii au amenințat că vor lovi ei cu rachetele lor chiar instalația de la Deveselu, dar la fel de bine pot fi grupuri de cercetare, de diversiune, pot fi elemente teroriste care să creeze teroare în rândul familiilor celor care lucrează acolo și așa mai departe. Deci sunt o mulțime de elemente care sunt luate în considerare pentru a proteja instalația și a proteja și România.

CITEȘTE INTERVIUL REALIZAT DE MAGDA GRĂDINARU: Patru scenarii de putere pentru Iran: o zonă gri ar aduce costuri economice și strategice INTERVIU