România, în top 10 al ţărilor care riscă falimentul

Prima de risc a României (CDS) a atins cel mai mare nivel din aprilie 2009, 416,6 puncte, fapt care plasează România pe locul trei în topul celor mai riscante ţări din Europa şi pe locul 8 în lume. Analiştii români au însă opinii contradictorii în ceea ce priveşte riscul ca ţara noastră să intre în […]

De cotidianul.ro - Autor
România, în top 10 al ţărilor care riscă falimentul

Prima de risc a României (CDS) a atins cel mai mare nivel din aprilie 2009, 416,6 puncte, fapt care plasează România pe locul trei în topul celor mai riscante ţări din Europa şi pe locul 8 în lume. Analiştii români au însă opinii contradictorii în ceea ce priveşte riscul ca ţara noastră să intre în […]

Prima de risc a României (CDS) a atins cel mai mare nivel din aprilie 2009, 416,6 puncte, fapt care plasează România pe locul trei în topul celor mai riscante ţări din Europa şi pe locul 8 în lume. Analiştii români au însă opinii contradictorii în ceea ce priveşte riscul ca ţara noastră să intre în faliment.

România ocupă locul 8 în topul ţărilor cu cele mai mari riscuri de a intra în incapacitate de plată, se arată într-un raport publicat pe site-ul CMA o agenţie londoneză specializată în estimarea riscurilor creditelor.

Astfel, ţara noastră este cotată cu o probabilitate mai mare să intre în faliment decât Ungaria, Portugalia şi Spania. Mai riscante decât ţara noastră sunt considerat doar Venezuela, Argentina, Grecia, Pakistan, Ucraina, Dubai și Irak, scrie money.ro.

„O ţară care îşi plăteşte pensiile şi salariile din împrumuturi e o ţară în faliment. Reducerea pensiilor şi salariilor este expresia falimentului. Aici nu ţine de cine e la guvernare, astea sunt aiureli. Esenţa este că, de peste un an, România plăteşte pensii şi salarii din împrumuturi, indiferent că sunt de la FMI sau de la bănci. România este în faliment”, a declarat Ilie Şerbănescu pentru realitatea.net. Analistul economic este de părere că intrarea României în topul primelor zece ţări din lume care riscă să intre în faliment este efectul distrugerii economiei, petrecută în ultimii 20 de ani. „Ce avem acum nu este o economie adevărată, ci o pastişă”, a subliniat Şerbănescu.

De cu totul altă părere este consultantul financiar Bogdan Baltazar, care consideră că există un risc redus ca România să intre în incapacitate de plată. „Cu un procent din PIB al datoriei publice de 30% nu cred că e niciun pericol să intrăm în faliment. Pericolul este deteriorarea condiţiilor economice în continuare şi sărăcirea oamenilor. Nu cred că este întemeiat să fim printre campionii intrării în incapacitate de plată. Aici e vorba de ţări care se apropie cu datoria de 100% din PIB”, a declarat Baltazar.

În opinia sa, prima de risc a României a fost mărită în mod artificial. „România e o ţară cu active interesantă, unde se poate investi. Este o ţintă pentru cei care privesc dincolo de criză şi care acum ar vrea să cumpere pe nimic tot felul de active”, a precizat Baltazar, sugerând astfel că unii investitori străini interesaţi de ţara noastră îşi elimină competitorii prin promovarea pe plan internaţional a unei imagini false a economiei autohtone.

Raportul CMA a fost întocmit ţinându-se cont de valoarea primelor de risc (CDS) ale fiecărei ţări, pe o perioadă de cinci ani. Prima de risc măsoară costul asigurării împotriva falimentului suveran şi determină, de asemenea, randamentul cerut de investitori de pe plan extern pentru a cumpăra eurobond-uri. Pe de altă parte, CDS-ul influenţează şi costul finanţării externe a companiilor şi băncilor din România, deoarece creditorii străini majorează dobânda pe măsură ce riscul macroeconomic este tot mai mare.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.