Ortega y Gasset considera Spania de după 1898 nevertebrată. Spania a avut cândva o coloană vertebrală puternică, dar nu mai avea. Rămăsese fără colonii în 1898, dar şi fără o intelighenţie capabilă să vitalizeze prezentul. Comparându-şi ţara cu Germania acelui prezent, Ortega y Gasset spune că Spania nu are nici măcar o umbră de viaţă universitară care să merite acest nume.
Noi n-am pierdut un imperiu în 1989, dar coloana vertebrală am pierdut-o şi noi: intelighenţia noastră ia acum partea masei mai degrabă decât să vrea să impună o perspectivă personală şi un suflu vital raţiunii. Care pare a-şi fi scos inima din piept, la fel cum părea că se întâmplă în Spania după 1898. Vitalitatea raţiunii ce cugetă despre prezent pare azi, la noi, una de cabinet. Intelighenţia noastră alege să se asocieze cu mulţimile identităţilor trecătoare, fără memorie. Ne-am blocat într-o frică de reziduurile comuniste care ne împiedică să vedem că oligarhia globală impune chiar acum un avatar al comunismului. Nu mai suntem contemporani cu noi înşine. Nu găseşti măcar două perspective intelectuale personalizate care să-şi dispute, în aer liber, proiectul.
Culturalul nostru a intrat într-o cădere la mică cinste fără să fi căzut la mare cinste mai mult decât o generaţie (aceea interbelică). Nu mai luptă nimeni cu adevărat pentru o perspectivă, în sensul nietzscheean al gândului că până şi faptele sunt interpretări. Dimpotrivă: pare că asocierea în găşti e o tendinţă mai ispititoare.
Nu avem generaţia 1989. Spaniolii au avut generaţia 1898. Pierderea imperiului a coagulat, la ei, câteva conştiinţe întru un proiect cultural. Pe noi, 1989 ne-a dizolvat într-atât încât niciun proiect n-a putut să se ivească în afară de frica paranoică de comunism. Care ne face să dăm cele mai superficiale analize asupra acelui regim totalitar, ilegitim şi criminal, da, da, dar încă iluminist.
Nu suntem, aşadar, capabili să vedem că azi, în lume, este lichidat chiar Iluminismul şi că iluminării maselor i-a luat locul manipularea lor. Azi, nici măcar intelighenţia nu mai stă demn în lumina cunoaşterii. Vezi uşurinţa cu care acceptă jocurile de cuvinte ale pandemiei: un tratament care nu e vaccin e prezentat drept vaccin; un mutant al virusului, care este întotdeauna mai slab decât originalul, este prezentat ca fiind mai tare etc.
Ortega y Gasset avea 15 ani în 1898. Tatăl său conducea un ziar important. Cum avea să devină o naţiune imperială o simplă naţiune? – iată întrebarea ce frământa conştiinţele cele mai bune ale Spaniei. Am ajuns la coada Europei, constatau ele. Nu avem o aristocraţie a spiritului, zicea Ortega. Riscăm să ne quijotizăm? Chiar acesta e portretul nostru cel mai autentic, spunea Unamuno.
Nici Spania n-a mai fost, apoi, la înălţimea de spirit a generaţiei de la 1898. Politicul a devenit destinul său. Întrebat, adesea, dacă se consideră de stânga ori de dreapta, Ortega răspundea: „Mă consider un om inteligent”.
Hernan Cortez s-a casatorit cu La Malinche. A avut copii cu ea care au fost importantzi in istoria Mexicului deci nici pomeneala de exterminare cum au patzit Mohicanii din partea Blestematzilor Anglo-Saxoni. Mexicul a avut la inceputul secolului 19 primul preshedinte Afro-American: Vincente Guerero shi mai tarziu primul Native American preshedinte Benito Juarez. Cortez a intrat pashnic in Mexico-City la invitatzia lui Montezuma. Cortez a fost uimit de marretzia orashului. In centru era ridicata o mare piramida pe care Cortez a vizitat-o. La ce folositzi acest monument splendid, l-a intrebat Cortez pe Montezuma: Scoatem inima oamenilor inca in viatza: Inima o oferim zeilor, corpul il mananca poporul adunat la baza piramidei. Shocat Cortez i-a spus lui Monterzuma: Sa nu mai facetzi nici-o-data asta. Sa devenitzi creshtini shi sa respectatzi viatza oamenilor data lor de Dumnezeu. Montezuma a fost de acord shi din varful piramidei le-a comunicat Aztecilor impreuna cu Cortez schimbarea de religie. Azteci nu au acceptat shi au inceput sa arunce cu pietre shi sulitze in Montezuma. Montezuma a fost ucis de Azteci shi Cortez abea a scapat ranit. Cortez s-a intors a cucerit Mexico-City shi a daramat piramida iar in locul ei a construit un spital in care au fost tratatzi totzi bolnavii shi ranitzii fie ei Spanioli sau Azteci. Spitalul construit de Cortez exista shi azi shi functzioneaza shi azi ca spital shi muzeu. De atunci au Mexicanii asigurari medicale platite de stat. Mai tarziu urmashii lui Cortez shi La Malinche sotzia lui au scris constitutzia Mexicana care garanteaza fiecarui Mexican ingrijirea medicala platita de stat asa cum a fost ea infiintzata de Cortez cand a construit spitalul.