România pluteşte liniştită în derivă

Criza profundă în care ne aflăm, pe toate planurile, a tăiat de pe listă şi pomenirea morţilor Revoluţiei (sau ce a fost în decembrie 1989, lovitură de stat, urmată de restauraţie; 1.600 de morţi, mai nou). Nu le mai arde românilor de nimic, nici de eroi sau martiri, nici de condamnarea penală a securiştilor KGB […]

De cotidianul.ro - Autor

Criza profundă în care ne aflăm, pe toate planurile, a tăiat de pe listă şi pomenirea morţilor Revoluţiei (sau ce a fost în decembrie 1989, lovitură de stat, urmată de restauraţie; 1.600 de morţi, mai nou). Nu le mai arde românilor de nimic, nici de eroi sau martiri, nici de condamnarea penală a securiştilor KGB […]

Criza profundă în care ne aflăm, pe toate planurile, a tăiat de pe listă şi pomenirea morţilor Revoluţiei (sau ce a fost în decembrie 1989, lovitură de stat, urmată de restauraţie; 1.600 de morţi, mai nou). Nu le mai arde românilor de nimic, nici de eroi sau martiri, nici de condamnarea penală a securiştilor KGB (militari) şi a lui Ion Iliescu, „omul lui Gorbaciov, cel ce l-a dat jos pe Ceauşescu, de fapt”, care au pe conştiinţă mai mulţi morţi decât are Ceauşescu la Revoluţie. E oribil să vezi că profitorii din urmă ai Revoluţiei, Băsescu şi camarila PDL, sunt azi cei dintâi, spoliind banul public şi jefuind resursele României, mai răi decât cei ai FSN-Iliescu. Că PCR e egal cu PDL, PDL devenind partid-stat, după 21 de ani de postcomunism, PDL controlând tot ce mişcă în ţară, şi că Băsescu e egal cu Ceauşescu, el e „comandantul suprem peste români, cu drept de viaţă şi de moarte”. Trăim azi sub un regim autoritarist, în care doar sărăcia e la loc de cinste (austeritatea fiind dusă la extrem).

Premierul de paie al lui Băsescu ne anunţă că vom trăi mai bine numai dacă vin toţi banii împrumutaţi de la FMI, care vin numai dacă se votează în Parlament alte legi ale sărăciei (legi ale salarizării şi pensiilor unitare; plus legea-cadru a salariilor pe anul 2011, care taie salariile stabilite de noile grile unitare şi nu dă înapoi decât 15 la sută din cele 25 la sută tăiate din iulie 2010; şi legile bugetului şi asigurărilor de stat, cu cheltuieli care asigură doar prosperitatea clientelei celor ce sunt la putere, conform acuzaţiilor opoziţiei). Fără să scoată o vorbă că trebuie să plătim de anul viitor rate la creditul luat de la FMI în acest an (că vom face un nou împrumut masiv). Niciuna din aceste legi ale austerităţii (toate trebuie anulate după ce vine opoziţia la putere, din 2012) nu e votată de opoziţia parlamentară – dar ce contează? Puterea merge înainte după cum îi cântă Băsescu. Nu se mai poate ieşi din cuvântul lui Băsescu, el e tartorul. Dacă ar fi izolat Băsescu, puterea ar da în gropi. Nu se mai poate ieşi din acest faliment. Opoziţia visează mai nou să dea jos puterea în martie 2011. De ce atunci şi nu acum? Fiindcă România intră în colaps pe mâna lui Băsescu-Boc dacă se mai amână. Motiv să fie dat jos, în visul opoziţiei, guvernul de două ori şi să fie declanşate alegeri anticipate parlamentare şi prezidenţiale, după ce şi Băsescu va fi suspendat de opoziţie. Dar cum se va întâmpla asta atunci, la venirea primăverii, dacă Opoziţia nu are majoritate parlamentară şi Băsescu nu ascultă de nici o regulă, interpretând după capul lui Constituţia (şi cumpărând voturile Curţii Constituţionale)? Se mizează pe faptul că în primăvară se schimbă liderul UDMR şi iese de la guvernare? Doar ieşirea UDMR de la guvernare ar putea urni lucrurile, e clar. Şi normal ar fi să se producă, fiindcă se intră în campanie electorală pentru alegerile locale şi prezidenţiale din 2012. Sau se mizează pe faptul că Boc nu va mai fi ales preşedinte la congresul PDL, că intră zâzania în PDL şi parlamentarii PDL părăsesc barca PDL? Şi dacă o părăsesc şi înmulţesc rândurile „independenţilor” şi ale UNPR şi nu votează cu opoziţia? În acelaşi timp, consilierul preşedintelui Băsescu, Sebastian Lăzărescu, anunţă că în 2011 se modifică iar Constituţia şi legea electorală (votul uninominal s-a dovedit a fi o greşeală?). Iar Ion Iliescu e convins că azi Băsescu a compromis instituţia prezidenţială şi că preşedintele ţării trebuie ales de Parlament (ca în „Republica Moldova”?), motiv să se schimbe şi în acest sens Constituţia. Nu spun că şi Băsescu a lăsat de înţeles că-l sacrifică pe premierul Boc la primăvară şi ar pune-o în loc pe Elena Udrea, un politician fără scrupule (de asta se teme opoziţia). Udrea-România? Într-atât de jos s-a ajuns încât să nu mai există soluţii demne de ieşire din marasm? Opoziţia se laudă azi că e mai unită ca oricând şi va face totul să dea jos actuala putere (dar ar fi de ajuns să preia preşedinţia PC Mircea Geoană, să se alieze PC cu PNL şi să se rupă prietenia cu PSD), la fel puterea, se laudă că de anul viitor România înfloreşte şi că va culege roadele guvernării catastrofale, motiv să ignore opoziţia. E o nebunie să vii să strigi pe toate drumurile că de la anul românii o vor duce bine, şi pe de altă parte să anunţi la toate ministerele că li se dau mai puţini bani prin bugetul de stat pe 2011, asta însemnând că ministerele trebuie să dea alte mii de bugetari afară, să se intre în fondul de salarii tăiat (2.000 la Finanţe, 18.000 la Interne). Las la o parte faptul că se susţine o mare suplimentare a banilor de cofinanţare pentru atragerea banilor europeni şi afli că nu e vorba decât de 4 miliarde de lei în plus faţă de 2010 la buget (când n-ai atras decât simbolic fonduri europene, tocmai fiindcă nu erau bani de cofinanţare). România pluteşte în derivă, condusă de un căpitan beat de putere, de proastă calitate.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.