' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
După o creștere de 2,3% în 2023, economia a încetinit la 0,9% în 2024 și aproximativ 0,7% în 2025.
Pentru 2026 este estimat un avans de doar 1%.
România crește mult sub potențial, iar revenirea reală este împinsă abia spre 2027.
Principalul motiv îl reprezintă corecția deficitului bugetar, unul dintre cele mai mari din Europa.
După ce a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, deficitul este estimat să scadă la 6,3% în 2026.
Frânarea economiei
Tăierea cheltuielilor, creșterea taxelor și limitarea salariilor bugetre au drept efect frânarea economiei.
În ceea ce privește consumul, în 2026 acesta rămâne aproape blocat.
Spre comparație, în 2024 acesta creștea cu 5,7%, iar în 2025 avansul a scăzut la doar 0,6%
În același timp, OECD estimează o medie a inflației de 6,6% în acest an, cu o țintă de revenire de 3% abia în 2007.
Citește și: România, tot mai aproape de OCDE după avizul EDRC
Creșterile salariale din anii anteriori au generat un dezechilibru, afectând acompetitivitatea.
Astfel, salariile din sectorul public au urcat cu 18,5% în 2024, iar salariul minim cu peste 30% în doi ani, mai rapid decât productivitatea.
Economia consumă mai mult decât produce
Și deficitele externe rămân ridicate, astfel că deficitul de cont curent menține dependența României de finanțarea externă, iar deficitul comercial este în jur de 6% din PIB.
Datoria publică a urcat rapid de la 54,8% din PIB în 2024 la peste 61% în 2026 și spre 65% în 2027, ceea ce înseamnă dobânzi mai mari și mai puține cheltuieli publice.
Investițiile din fondurile europene reprezintă totuși un motor, dar sub rezerva că există riscul ca economia să încetinească dacă banii întârzie sau nu sunt atrași la timp.
Citește și: Prim-viceguvernator BNR, despre aderarea la OCDE, ca instrument pentru un nou model de creștere economică
Raportul subliniază importanța unor reforme reale, iar concluzia privind riscul de frânare economică este una fără echivoc.
România are nevoie de disciplină bugetară, dar fără investiții, economia riscă să intre într-o perioadă de creștere slabă cu efecte asupra nivelului de trai.
