Să nu așteptăm multe de la Trump și de la 2025

”Odată cu realegerea lui Donald Trump, ideea de ”suveranitate economică” va câștiga teren. Definită în general drept capacitatea unei țări de a lua decizii economice în mod independent, acest concept a devenit mai puternic în ultimii ani, pe fondul regresului piețelor libere, acompaniat adesea de găsirea țapilor ispășitori în rândul imigranților și minorităților. Acest regrese se vor amplifica în timpul administrației Trump, iar implicațiile vor fi profunde la nivelul comerțului internațional, al fluxului de capital si al migrației”, scrie, pentru Project Syndicate, Rabah Arkezi, membru al Fundației pentru Studii si Cercetare privind Dezvoltarea Internațională din cadrul Harvard Kennedy School.

Lobby-ul și corporațiile vor dicta în SUA

Paul Craig Roberts, fost adjunct al secretarului Trezoreriei SUA în vremea administrației Reagan, este mult mai sceptic atunci când vie vorba despre capacitatea lui Trump de a influența decisiv politica externă și economică a SUA. El le cere americanilor care cred că Trump va putea să tragă la răspundere angajații CIA, FBI și ai Departamentului Justitiei care s-au implicat în procesul politic în ultimii ani să-și reducă mult nivelul așteptărilor. ”Restabilirea adevărului înseamnă spargerea celor șase megacorporații care controlează 90% din presa din SUA. Presa tipărită și TV trebuie readusă la nivelul unei combinații între proprietatea publică și a unor corporații mici. Restabilirea statului de drept implică penalizarea procurorilor care au transformat justiția în armă politică în mâna statului, în loc ca ea sa fie o pavăză pentru popor. Toate acestea înseamnă un atac la adresa intereselor financiare ale grupurilor de lobby care vor mână de lucru ieftină și profituri mari din comerțul cu arme. Mă tem că Trump și guvernul pe care l-a ales nu vor reuși decât să aducă un război cu Iranul în interesul Israelului”, scrie Paul Craig Roberts.

 

Războiul va continua în Orientul Mijlociu

”Cele mai mari crize din lume – războiul din Ucraina și conflictul israeliano-palestinian – vor continua, cel mai probabil, și în 2025. Israelul și Hezbollah au ajuns al un acord fragil de încetare a focului în sudul Libanului, însă chestiunea palestiniană este mai greu de rezolvat. Acțiunile militare israeliene sunt un cadou pentru Donald Trump, transformând Orientul Mijlociu și distrugând întreaga axă pro-iraniană, inclusiv baza siriană. Pe de altă parte, coaliția de extremă dreapta a lui Netanyahu este un obstacol pentru orice soluție privind conflictul din Palestina. În primul an de mandat, Trump se poate concentra pe normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită și pe evitarea unui război deschis între Israel și Iran. Există un  risc evident ca Iranul slăbit să se grăbească să obțină arma nucleară”, scrie Shlomo Ben-Ami, fost ministru de Externe al Israelului.

”Între timp, oboseala războiului care se simte în Europa și schimbările geopolitice aduse de realegerea lui Trump pot duce la o reglementare în Ucraina. Un asemenea acord ar putea implica recunoașterea cuceririlor teritoriale ale Rusiei, în schimbul aderării Ucrainei la UE și al unor garanții de securitate din partea NATO.

În Asia, este puțin probabil ca președintele chinez Xi Jinping să ordone o invazie în Taiwan înainte de a vedea dacă Trump își dorește o resetare a relațiilor SUA-China. Având în vedere actualele provocări interne din China, Xi ar putea să-și reducă ambițiile expansioniste”.

Să nu căutăm pacea la Trump. MAGA însemnă și hegemonie

Același Paul Craig Roberts nu exclude o lovitură împotriva regimului Putin – una venită strict din interior, din partea generalilor și naționaliștilor radicali ruși. ”Mă întreb dacă demiterile și condamnările generalilor ruși sunt acțiuni împotriva corupției sau mișcări împotriva naționaliștilor ruși care se gândesc că Putin vinde Rusia Washingtonului, așa cum CIA și Statul Major Interarme al SUA se gândeau că John F. Kennedy vinde America Uniunii Sovietice”, scrie Paul Craig Roberts. Putin a fost mereu nepregătit, scrie Paul Carig Roberts. A fost luat pe nepregătite de acțiunile președintelui georgian Saakashvili în Osetia de Sud, în 2008, de Maidanul de la Kiev din 2014, de ceea ce implica apărarea cu adevărat a Siriei și a bazelor militare ruse importante din Siria, de venirea la putere a unui pro-ooccidental în Armania, de actualele proteste din Georgia. Putin nu folosit sistemele antiaeriene din Siria impotriva atacurilor israeliene și astfel a șters cu buretele opt ani de luptă aeriană a Rusiei în Siria. Aproape ca un liberal clasic, Putin a crezut în Acordurile de la Minsk privind Ucraina și în formatul de negociere Geneva și Astana privind Siria. Vestul este aproape uluit de faptul că lui Putin Nepregătitul i-a luat opt ani de la Maidanul din Kiev pentru a-și da seama că are o problemă în Ucraina și că a fost amăgit de negocierile cu Vestul și Acordurile Minsk, scrie Paul Craig Roberts.

”Să nu căutăm pacea la Trump. Rusia a pierdut Siria și este în defensivă. O parte din proiectul MAGA înseamnă refacerea hegemoniei americane, căreia Putin i s-a opus pana în momentul în care a pierdut. Este nerealist să ne așteptăm de la Trump la o pace în Ucraina în condițiile cerute de Putin. Dacă Trump ar fi de acord cu o asemenea pace, presa l-ar discredita, spunând că este un agent al lui Putin și că Trump este președintele care a pierdut Ucraina”.

SUA riscă o criză constituțională

”A doua președinție Trump se poate transforma într-o criză constituțională, pornind de la Artcolul 2 al Constituției SUA, care oferă Senatului rolul de consiliere și de a aproba numirile prezidențiale. Trump ar putea încerca să sară peste aceste prevederi pentru a instala în funcție incompetenți precum secretarul Apărării Pete Hegseth sau pe directorul nominalizat al FBI, Kash Patel. Însă asta ar implica fie eliminarea regulilor care permit tergiversarea sine die în Senat a votului, fie reinterpretarea de către Curtea Constituțională a distincției dintre membrii principali si cei secundari ai guvernului. Rezultatul ar fi un haos politic și instituțional”, scrie James Livingston, profesor de istorie la Rutgers University.

Alianța Israel-monarhiile din Golf este o chestiune de timp

”În 2024, Israelul a câștigat enorm, Iranul a pierdut enorm, iar palestinienii au fost readuși la nivelul zero, putându-se aștepta doar la mai multe morți, la mai multe teritorii luate de coloniștii evrei. O soluție cu doua state este acum un miraj din O mie și una de nopti”, scrie Taki Theodoracopoulos, in Takimag.

Teheranul a pariat și a pierdut. Armatele sponsorizate de Iran – Hamas și Hezbollah – au fost învinse, iar Siria se îndreaptă spre dispariție. Cel mai probabil se va rupe în trei părți, iar kurzii au o mică șansă de a-și menține teritoriile în fața turcilor care controlează partea de nord a Siriei.

Israelul controlează acum Gaza, Libanul și Siria. Israelul a distrus toate bazele și armele armatei lui Assad care ar fi putut ajunge în mâna rebelilor. Singurul risc pentru Israel a rămas vidul de putere din Siria.

Turcia își va extinde influența în regiune. Următoarea țintă a lui Netanyahu este Iranul. Monarhiile din Golf vor închide ochii dacă Netanuahu va transforma Siria într-o nouă Gaza, tranformându-i pe allawiții lui Assad și pe creștini în specii amenințate. Israelul domină tot acum. Dacă ar avea un număr suficient de militari, ar putea cuceri întreaga Sirie, însă nu are această armata. Îi sunt de ajuns Înălțimile Golan.

”În anii 1990, generalul și premierul Yitzhak Rabin le-a oferit palestinienilor și lui Yaser Arafat un stat palestinian cu capitala în Ierusalimul de Est, 96% din Cisiordania și 4% din Israel, pentru a compensa cele 4% din teritoriile ocupate de coloniștii israelieni după 1967. Arafat a refuzat oferta, confirmând zicerea că palestinienii nu ratează nicio ocazie de a rata ocazii.

Acum, noua administrație Trump va încerca să apropie Arabia Saudită de Israel. Declarațiile lui Mohammad bin Salman, moștenitorul coroanei, cum că saudiții vor susține crearea unui stat palestinian independent trebuie privite cu circumspecție. Ultima oară când saudiții au spus ceva adevărat a fost când regale Faisal a recunoscut că o parte din regatul sau este un deșert. Crearea unei alianțe intre Israel și monarhiile din Golf este doar o chestiune de timp. Ce nu este o chestiune de timp este perpetuarea furtului de teritorii, expulzările în masă, arestările și ocuparea Palestinei de coloniștii evrei”.

Democrația putrezește în Europa

”Ordinea mondiala postbelică, bazată pe pilonii democrației liberale și economiei neoclasice, a promis să ofere pace și prosperitate. Însă, 80 de ani mai târziu, acest sistem pare să se prăbușească. Noua administrație Trump poate submina multe dintre scopurile ordinii multilaterale, precum liberul schimb și acțiunea comună împotriva unor amenințări comune, precum schimbările climatice. Este aproape sigur că al doilea mandat al lui Trump va crea un vid de autoritate, alimentând haosul geopolitic. Pe măură ce Consensul de la Washington se prăbușește, iar economiile dezvoltate și cele in curs de dezvoltare renunță la regimul pozitivist postbelic, întrebarea este dacă comunitatea internațională își poate reforma instituțiile economice și politice pentru ca acestea să slujească cetățenii și să răspundă la nemulțumirile alimentate de ascensiunea globală a populismului”, scrie Antara Haldar, profesor de drept la Cambridge University.

Această reformare ar trebui să implice o redefinire a democrației, dacă este să ne uităm la ultimele evoluții din Europa, cel puțin, sugerează un articol publicat de The Spectator –  ”Democrația putrezește în Europa”. Partidul Visul Georgia a câștigat clar alegerile parlamentare din octombrie, însă Vestul și opoziția din Georgia spun că a fost vorba despre ”o lovitură de stat constituțională”. UE cere reluarea alegerilor în termen de un an. Pentru Bruxelles, alegerile ”au fost încă o manifestare a regresului democratic din Georgia”. În aceeași logică, scrie The Spectator, Bruxellesul poate considera că și alegerile prezidențiale din Romania au fost o lovitură de stat constituțională. Președintele PSD a fost renominalizat premier, după ce a ieșit abia pe locul al treilea în primul tur al prezidențialelor. Câștigătorul primului tur a fost Călin Georgescu, un candidat care a vorbit despre reducerea influenței multinaționalelor din România și despre ”redarea demnității poporului român”. După ce Curtea Constituțională a studiat documente declasificate care arătau cum au fost activate 800 de conturi TikTok cu puțin timp înainte de alegeri, a decis să anuleze rezultatul alegerilor și să reia întregul proces electoral. Este de notat că Departamentul de Stat nu a restricționat vizele vreunui oficial sau candidat din România pentru subminarea democrației. Nici Paramentul European nu a votat vreo rezoluție care să condamne ”regresul democratic”.

”Oare armele juridice care l-au eliminat pe Călin Georgescu din alegerile din Romania vor fi folosite și împotriva Marinei Le Pen la primăvară? Pe 31 martie, Le Pen urmează să afle dacă va putea candida la prezidențialele din Franța din 2027. Procurorii au cerut excluderea ei din viața publica, din cauza folosirii ilegale a fondurilor Parlamentului European. În februarie 2025, alegătorii germani vor vota pentru un nou Bundestag, iar Alternativa pentru Germania are șanse să câștige, mai ales după atentatul terorist de la Magdeburg. 113 deputați au inițiat o campanie pentru interzicerea acestui partid, pe care îl consideră anticonstituțional. ”Oare democrația germană este amenințată mai mult de AfD sau de politicienii care caută să-și elimine rivalii pentru că au niște idei politice dezagreabile pentru ei? Oare nu așa face Vladimir Putin în Rusia? Friedrich Nietzsche spunea: «Cine se luptă cu monștrii să ia seama să nu se transforme la rândul său într-un monstru»”, scrie The Spectator.