Așezat la o altitudine de circa 500 metri, într-o regiune pitorească pe malul drept al Mureșului, în Munții Apuseni, fiind așezat la poalele unei păduri de stejar si brad, izolat de restul lumii își trăiește de ani de zile viaţă patriarhală acolo în codrii dătători de sănătate. Experții relevanți, de la 1900, au fost atrași în această regiune de faptul că, potrivit datelor fiabile, nu există aproape nicio persoană cu probleme pulmonare acolo, ceea ce se explică prin faptul că clima este blândă și nu există schimbări bruște de temperatură și umiditate.
Despre istoricul Sanatoriului de Pneumoftiziologie din Geoagiu circulă multe zvonuri însă prea puțină informație bazată pe texte. Este cert că a fost construit de și pentru uzinele de fier din Hunedoara, sub coordonarea arhitectului austriac Antoniu Zigler, între anii 1905 și 1908, cumpărarea terenului, căile de acces și construcțiile fiind finanțate de statul maghiar de atunci prin Ministerul de Finanțe, iar pe 24 a Mai 1908 a avut loc inaugurarea. Festivitate la care a fost prezent secretarul de stat Sándor Popovics, în numele ministrului Finanțelor, fiind prezenți oficial delegați ai fabricilor de stat, specialiști de seamă ai mișcării antituberculoase, notabili din județ și împrejurimi.
Capacitatea de primire în 1908 era de 100 de paturi, având 32 angajați (personal medical, administrativ și de serviciu), iar primul director fiind medicul (slovac muncitor și bun organizator, după cum scrie în broșura „Sanatoriu TBC Geoagiu) Carol Monch. Dr. Monch, cu ajutorul dr. Andrei Genersich, rămâne la conducerea sanatoriului până în 1921, deși este mobilizat în 1915, împreună cu întreg personalul. La sfârșitul aceluiași an, Sanatoriu este închis muncitorilor pentru a fi transformat în spital militar pentru ostașii bolnavi de tuberculoză.
Șchiopătând mereu, în primul rând din lipsă de fonduri, când din lipsă de personal, sanatoriul s-a menținut în stare de funcționare până la sfârşitul Primului Război Mondial. Însă din cauza lipsei momentane de fonduri și personal specializat suficient, sanatoriul a încetat să mai funcționeze pentru bolnavi, „menținându-se însă cadrul restrâns al personalului existent sub supravegherea d-lui administrator Carol Szabo, care avea obligația de a îngriji și păzi edificiile, instalațiile, animalele și întreg inventarul”, scrie în pagina 13 a broșuri „Sanatoriu TBC Geoagiu”.
La 15 Decembrie 1921, Sanatoriul din Geoagiu „a fost preluat de Ministerul Industriei și Comerțului trecând toată zestrea asupra Inspectoratului General Sanitar din Cluj cu clauza de a rezerva permanent în sanatoriu 40 de paturi pentru Uzinele de fier din Hunedoara.
La 15 mai 1922, Sanatoriul își reia pe deplin activitatea, tot atunci este numit în funcția de director colonelul medic dr. Eugen Rusu, care se va arăta un bun gospodar, medic autoritar și excelent organizator. Acesta cu sprijinul fratelui său IPSS dr Alexandru Rusu, episcop Greco-Catolic de Baia Mare fac posibilă prima linie de „surori infirmiere” pentru a suplini lipsa personalului medical calificat, dar și multe altele.
Ca urmare a creșterii numărului de îmbolnăviri cu tuberculoză, conducătorii sanatoriului (medici și conducerea Uzinelor de fier) cer Ministerului Sănătății dublarea capacității prin construirea etajului peste parterul existent. Astfel, în 1931 este ridicată latura de vest, pentru ca latura estică să fie ridicată în 1936, mărindu-se capacitatea de tratare de la 100-110 la 275-280 de paturi, dispuse în camere de trei paturi, două paturi și un pat, asigurând cazare pentru diferite clase.
Totodată au fost mărite capacitățile de încălzire, producere de energie electrică, aducțiunile de apă, dar și construirea de noi locuințe pentru angajații instituției de sănătate publică.
În ultimul său raport înaintat către Inspectoratul Sanitar General Timișoara, cu No. 3605 din 19 dec. 1939, dr. Rusu arată că la Sanatoriu au fost internați 2.948 dintre care doar 245 au murit. Iar la acea vreme tuberculoza era o boală mortală.
În martie 1941, dr. Eugen Rusu încetează din viață, în locul să rămânând dr. Aurel Petri, venit în 1940 de la Cluj.
Personal medical la 1941: dr. Aurel Petri – Medic primar director, dr. Ovidiu Constantinescu – medic primar, dr. Maria Cojocaru – medic primar, dr. Iuliana Ursu-Graepel – medic secundar, dr. Aurelia Neda-Cibu – medic secundar, Liviu Ilieșiu – Farmacist, 11 persoane angajate ca infirmier și doi laboranți. Iar personalul administrativ, în număr de șapte, era dispus astfel: un administrator, un controlor, un contabil-secretar, trei funcționari, un intendent șef și supraveghetor.
Ținând cont că la acea vreme sanatoriul se autoîntreținea. Lucrându-se pământul, avea ferme de animale, plus toate agregatele pentru încălzire, producere de energie electrică, aducțiune de apă, bucătărie, brutărie etc.
Treptat, după 1950 s-a ajuns la 440 paturi, însă de documentat nu am mai avut cum. Nimic nu ar fi nou sub soare dacă ați afla că la Sanatoriul din Geoagiu s-au ars documente și cărți și nu doar odată, ci „în formă continuată”, de trei ori. Să fie-n numele sfintei treimi a inculturii.
De-a lungul timpului, sanatoriul a suferit multe modificări. Actualmente funcționează sub denumirea de Sanatoriul de Pneumoftiziologie și tratează toate afecțiunile pulmonare cronice și de tuberculoză.
Adresabilitatea sanatoriului – pacienți cronici, cu afecțiuni pneumoftiziologie din mai multe județe din Ardeal: Arad, Alba, Hunedoara, Cluj-Napoca, Timiș etc.
În prezent, unitatea are un număr de 230 de paturi, repartizate în 2 secții; Secţia pneumoftiziologie I cu 115 de paturi și Secția pneumoftiziologie II cu 115 de paturi, conform structurii de paturi aprobată de Ministerul Sănătății Publice.
Ambulatoriul are organizate la parterul clădirii 5 cabinete medicale destinate activităţii de ambalator, astfel: trei cabinete specialitatea pneumologie; un cabinet specialitatea Medicină internă; un cabinet specialitatea Cardiologie; compartiment Recuperare, medicina Fizică și balneologie (aerosoli, kinetoterapie). Laboratoarele de investigații și tratament deservesc atât pacienții internați, cât și pe cei din ambulatoriu.
În anul 2024, cei mai multi pacienți au fost din judeţul Hunedoara (79,48%), iar ca localități cei mai multi pacienți au venit din localitatea Orăștie (17,09%), știut fiind că judeţul Hunedoara, altădată puternic industrializat, cu multe unități miniere, în prezent cu o rata ridicată a șomajului și cu un standard economico-social scăzut, prezintă o morbiditate prin afecțiuni ale aparatului respirator peste media pe ţară.
Conform site-ului Ministerului Sănătății, „Sanatoriul își desfășoară activitatea pe baza autonomiei financiare, realizează ritmic și în volum complet venituri proprii din serviciile medicale furnizate și contractate în regim public cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara.
Sanatoriul de pneumoftiziologie Geoagiu acordă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice necesare pentru asigurarea de servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronici sau servicii medicale într-o singură specialitate, având în dotare echipamentele şi aparatură medicală necesare pentru furnizarea serviciilor medicale corespunzătoare specialităţilor aprobate în structura organizatorică aprobată.
Proporţia bolnavilor externaţi din Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu care se reinternează pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 48 de ore de la externare, este sub 5%.
Proporţia bolnavilor transferaţi din Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu într-un alt spital pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 72 de ore de la internare, este mai mică de 0,05%.”, https://ms.ro/ro/unitati-sanitare/sanatoriul-de-pneumoftiziologie-geoagiu/.
Conform Ministerului Sănătăţii, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu este încadrat la clasificarea V conform ordinului ministrului sănătăţii nr. 323/2011, modificat de ordinul nr. 441/2015.
Este de menţionat însă faptul că din cele 222 de paturi aflate în structura în formă de asigurare servicii medicale spitaliceşti în spitalizare forma continuă, doar 155 sunt paturi contractabile, conform adresei nr. 36806/08.07.2021 din partea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate a judeţului Hunedoara.
Amplasarea unității într-o zonă izolată, la altitudine, cu temperaturi medii joase presupune costuri suplimentare de întreținere (încălzire, aprovizionare cu apă potabilă, transport), atrage dificultăți în angajarea și menținerea personalului medical cu studii superioare (medici specialiști, farmaciști, biochimiști, epidemiolog, asistenți medicali). Dar și despre asta scriam anul trecut ce mai contează un an în plus sau minus bolnavii și așa se pregătesc de marea întâlnire.
De anul acesta, doamna G. Achim S. Eufimia-Graziela este noul manager cu drepturi depline în urma concursului câștigat cu nota 10, al Sanatoriului din Geoagiu. Planul general de management 2025- 2029 pentru sanatoriu poate fi citit (pentru cei care au răbdare) pe site Sanatoriului Geoagiu sau mai jos.
Plan G de manag 2025 Sanatoriu var 2 far anume
Ca notă personală aș adăuga la cele scrise de dânsa: găsirea unei alte firme care să gătească sau redeschiderea bucătăriei (cartofi nefierți nu fac bine la stomac), iar cârnatul stricat nu-l mâncă nici mâțele, introducerea aerului condiționat în saloane, cumpărarea pe fonduri europene a două microbuze pentru traseul Orăștie-Sanatoriu cu plecare când se umple microbuzul, găsirea unei firme care să fie dispusă să deschidă un punct alimentar în localitate.
Dar cine știe poate voi avea surprize și doamna manager s-a gândit la astea.
