Se întorc în Rusia tezaurele Fabergé

„Palatul Şuvalov” găzduieşte noul muzeu dedicat creaţiilor orfevrului ţarilor, Fabergé, cu rarisime ouă de Paşte. Colecţiile aparţin magnatului rus Viktor Vekselberg. În vârstă de 57 de ani, acesta este tipul de self-made-man, fiind considerat al patrulea cel mai bogat om din Rusia. De profesie inginer feroviar, a fondat în 1990 Grupul „Renova” şi în 1998 a intrat în business-ul petrolului şi gazelor. În 2007 a creat „United Company Rusal”, gigantul mondial în aluminiu. În 2010, a fost ales de preşedintele Medvedev pentru a conduce Fundaţia „Stolcovo”, responsabilă de omonimul Centru pentru Inovaţii de la „Silicon Valley” din Rusia.

Fastul Imperiului ţarist reînvie la Sankt Petersburg într-un muzeu privat dedicat Fabergé-ului. Iniţiativa îi aparţine omului de afaceri multimilionar a cărui avere este în jur de 15,5 miliarde de dolari şi care în 2004 a adus în ţară cele mai importante creaţii ale orfevrului preferat al Romanovilor, multe dintre ele ce au aparţinut magnatului american Malcolm Forbes, dispărut în 1990.

Totul a început în urmă cu 10 ani, când „Sotheby’s” anunţa la New York vânzarea unei fantastice colecţii de capodopere din care făceau parte 9 „ouă imperiale”, create pentru familia ţarului. Pentru Vekselberg s-a prezentat oportunitatea de a întoarce în Rusia o serie din aceste minunate opere de orfevrerie vândute de bolşevici între 1920 şi 1930. Aşa încât, înaintea evenimentului, el a achiziţionat 200 de piese direct de la familia Forbes pentru o cifră care s-a situat în jur de 100 de milioane de dolari. Sunt două fundaţii prin care omul de afaceri moscovit şi-a realizat proiectele culturale şi filantropice „The Link of Time”, cu un program de recuperare a comorilor de identitate rusă, şi „The Corporate Fund Renova”. După ce în ultimul deceniu a organizat numeroase expoziţii itinerante atât în Rusia, cât şi în exterior, printre care la Vatican şi la „Venaria Reale” de la Torino, în sfârşit, Vekselberg şi-a împlinit visul, acela de a deţine o autentică comoară. „Nu mi-am expus niciodată un asemenea ou Fabergé în casa mea, deoarece am considerat că este un bun public”. Colecţia sa este astăzi evaluată la peste 850 de milioane de dolari, la care în ultimul timp s-a mai adăugat încă 4.000 de asemenea obiecte preţioase, porţelanuri, bronzuri şi picturi, expuse în „Palatul Şuvalov”.

Un splendid Faberge cu frunze de trifoi

La inaugurarea oficială a expoziţiei, acesta şi-a expus propria filosofie. „Mi-am dorit să creez un muzeu legat de istoria Rusiei din secolul al XVIII-lea până în secolul XX. Unul dintre simbolurile acestei perioade, Carl Fabergé, ajunsese la o înaltă artă a orfevreriei. Am dorit ca vizitatorii să vadă nu numai frumuseţea expoziţiei, dar să simtă şi spiritul epocii”.

În acest scop, „Palatul Şuvalov” de pe râul Fontanka este un tipic exemplu de arhitectură eclectică a clasicismului târziu şi Neo-Renaşterii şi a fost refăcut cu restaurări extrem de costisitoare. Construit către sfârşitul secolului al XVIII-lea, în 1799, edificiul devine proprietatea lui Naryskin, iar în 1846 trece în proprietatea contelului Şuvalov, soţul doamnei de curte Sofia Naryskina. Revoluţia din octombrie şi apoi asediul oraşului au schimbat soarta aristocraţiei care locuia în palate, ce a avut numeroase daune, iar în 1965 palatul a devenit Casa Prieteniei. În 2006, Fundaţia „The Link of Time” începe laborioasa restaurare.

Ou Faberge Petru cel Mare, 1903

Muzeul ce reuneşte întreaga colecţie a lui Viktor Vekselbrg conţine acum cele 9 nouă ouă imperiale. Este vorba despre „ouă imperiale”, comandate mai întâi de ţarul Alexandru al III-lea şi apoi de Nicolae al II-lea pentru Paşte. Tradiţia a fost introdusă de penultimul suveran Romanov, care în 1885 a comandat un asemenea ou imperial pentru a fi dăruit soţiei sale, Maria Fiodorovna. Din cele 71 de ouă, câteva s-au pierdut, 52 au fost realizate pentru Romanovi, iar câteva au rămas neterminate din cauza Revoluţiei din octombrie.

„Să faci din viaţă artă şi din artă viaţă” era una dintre afirmaţiile marelui creator orfevru, bijutier de la Curtea Romanovilor, Carl Fabergé.

Ou cu lăcrămioare, oferit de Nicolae al II-lea ţarinei în 1898

Seria exclusivelor şi extrem de preţioaselor ouă create de Peter Carl Fabergé pentru ţarii Rusiei a început odată cu Paştele din 1885. Ţarul Alexandru al III-lea i-a comandat bijutierului un ou preţios pe care să-l dăruiască ţarinei Maria Feodorova, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la nunta lor. Ţarul dorea să-i ofere soţiei sale un obiect preţios care să-i amintească de un obiect similar din colecţia familiei sale din Danemarca.

Celebrul ou Memoria lui Azov

Peter Carl Fabergé, renumitul orfevru al ţarului, născut la Sankt Petersburg, era fiul unui bijutier foarte apreciat. După ce a călătorit în lume, vizitând marile muzee şi principalele ateliere ale orfevrilor din Germania, Franţa şi Anglia, s-a reîntors în Rusia, iar în 1884 a fost numit furnizorul oficial al Curţii Imperiale. Ouăle Fabergé au devenit faimoase la Moscova, Odesa, Kiev şi Londra. Frumuseţea operelor era o mărturie nu numai a creativităţii sale laborioase, dar şi a materialelor preţioase, a tehnicii emailului, care constituia secretul Fabergé pentru a obţine acea strălucire prin aplicări de până la 7 straturi de email, piesele fiind apoi introduse în cuptoare speciale, la 800 de grade. Toate ouăle erau create de o echipă de artizani angajaţi pentru o anumită perioadă, după proiectul desenat de Carl Fabergé.

Oul cu portretele familiei imperiale

Magnificul „Salon albastru” din „Palatul Şuvalov” găzduieşte cele mai preţioase piese ale colecţiei Fabergé şi ale artizanilor ruşi ca Mihail Perkhin, care lucra la el când Carl Fabergé a fost numit „Bijutierul ţarului”. Să amintim „Oul Renascentist”, creat dintr-un unic bloc de calcedonia, decorat cu aur, diamante, rubine şi smaralde, datat 1894, face parte dintre puţinele exemplare realizate pentru ţarul Alexandru al III-lea, care a murit la puţin timp după ce l-a primit.

Oul Renaşterii oferit de Alexandru al III-lea Mariei Fiodorovna

Un alt celebru ou imperial este „Oul cu boboc de trandafir”, pe care ţarul Nicolae al II-lea l-a oferit soţiei sale, Aleksandra Fiororovna, cu care s-a căsătorit la puţin timp după moartea ţarului Alexandru al III-lea. Este inspirat de cea mai frumoasă grădină de trandafiri din Germania, „Rosenhohe”, din Darmstadt. Oul era smălţuit în culoare roşie, festonat cu aur şi diamante şi conţinea şi un boboc de trandafir pictat în email galben. Înăuntrul lui se aflau două surprize, astăzi dispărute: un inel cu rubin în formă de lacrimă şi un diamant mare din coroana imperială. Acest ou a fost păstrat mult timp în Palatul de Iarnă.

Oul creat în 1902 pentru Rothschild

Unul dintre cele mai frumoase ouă-bijuterie, preferatul lui Malcolm Forbes, a fost „Încoronarea”, creat în 1897. Se spune că este cel mai frumos, decorat cu email galben, cu tipica tehnică „guilloché”, cu incizarea unor buline la suprafaţa oului, după un desen geometric, şi care conţinea o reproducere fidelă a unei trăsuri imperiale folosite în timpul ceremoniilor, realizată din aur, platină, email şi pietre preţioase. Înălţimea lui era de 12 centimetri. Este dintr-un email galben-auriu, cu aur încrustat cu diamante şi stemele Rusiei, un motiv preluat după mantia ţarinei îmbrăcată pentru solemnităţi.

Un alt ou deosebit de valoros este cel numit al „Crinilor din vale” (1898), acoperit de 16 miniaturi, 7 în formă ovală, care închideau în ele portrete, şi altele în formă dreptungiulară, cu scene istorice, care celebrau cei 15 ani de domnie a lui Nicolae al II-lea.

Oul cu Găina Kelch, de aur, în interior cu un ou-surpriză

„Oul Mărgăritar” era creat din aur, diamante, rubine, perle, cristal de rocă, fildeş, cu delicate lăcrămioare pe un fond de email roşu, iar florile erau compuse din perle şi diamante tăiate în formă de rozetă. Surpriza constă în miniaturile persoanelor iubite, ţarul Nicolae împreună cu fiicele sale Olga şi Tatiana. A fost oferit de Nicolae al II-lea ţarinei Aleksandra Feodorovna. Acest ou este în stilul Art Nouveau, pe care împărăteasa îl aprecia foarte mult. Fabergé ştia că roşul era culoarea preferată a ţarinei şi că lăcrămioarele erau florile pe care le iubea foarte tare. În fiecare primăvară, Aleksandra avea camerele palatului pline cu buchete imense de flori. Li se adăugau perlele, bijuteriile cele mai iubite. De altfel, Fabergé a creat special pentru ea un coş cu lăcrămioare care a rămas pe biroul său până la Revoluţia din 1917.

Kovsh lucrat în stilul Faberge

Primul ou intitulat „Găina de aur” este acoperit în exterior cu email alb şi este destul de auster, dar succesivele Fabergé-uri şi-au permis orice fantezie, fără niciun fel de limite, chiar repetând şi copiind diferite motive ale pieselor anterioare. După moartea lui Alexandru al III-lea, ele au fost oferite fiului său, Nicolae al II-lea, sau Aleksandrei Fiodorovna, soţia sa. Şi acestea erau elaborate cu emailuri şi geme preţioase, dar mai ales conţineau fantastice surprize adesea legate de Rusia şi de Romanovi.

În alt ou se afla un mujic dansând, emailat în roşu.

La fel de impresionant este şi „Oul-pom”, cu cheie, oferit de ţarul Nicolae al II-lea ţarinei mame Maria Fiodorovna în 1911.

Kovsh rusesc Faberge

„Oul Învierii” are în interior un pui de găină în cristal de rocă, cu diamante, include scena „Naşterii Domnului”, între doi îngeri, realizată în aur şi emailuri. Chiar şi piedestalul întregii compoziţii este decorat cu perle şi emailat.

„Oul celei de a XV-a aniversări”, creat în 1911, a fost descris ca un ou de mari dimensiuni, în email alb opalescent, cu ghirlande verzi smălţuite, cu 929 de diamante roz faţetate, un diamant în formă de rozetă, 16 miniaturi realizate de pictorul miniaturist Vasili Zuiev şi două medalii datate 1894 şi 1911. Pe vremea aceea el costa 16.000 de ruble.

Ou Faberge cu elefant, din pietre preţioase

În muzeu pot fi admirate splendide creaţii ale Manufacturii Fabergé, activă la Sankt Petersburg încă din 1842, ce a avut apoi patru sedii în Rusia şi unul la Londra: bijuterii, ceasuri, rame de fotografii smălţuite şi încrustate cu pietre dure. Într-o sală aurită, sunt etalate aşa-numitele „Objets de vertu”, incluzând foarte multe cutii în aur şi portrete ale ţarilor. O colecţie de argintării ruseşti din secolul al XVIII-lea este etalată în Sala Roşie, ca şi un somptuos „Kovsh”, tipicul recipient pentru vin în formă de barcă, donat în 1899 de Nicolea al II-lea prinţului Goliţîn şi realizat de Julius Rappaport.

Oul cu ceas

Dar expoziţiile cu Fabergé-uri se întâlnesc şi în alte ţări europene, precum cea deschisă recent la „Kunsthistorisches Museum” din Viena. Aici se află peste 160 de obiecte de artă aparţinând Muzeului din Kremlin şi Muzeului Mineralogic „Fersman” din Moscova, constituite de marele orfevru şi bijutier al familiei imperiale, Fabergé. Expoziţia are în centru patru ouă imperiale care reprezintă vârful obiectelor de artă legate de familia Romanov. La Viena, opera lui Fabergé se confruntă cu cea a bijutierilor ruşi Carl Blank, Pavel Ovcinnikov şi Ivan Hlebnikov.

Aceste creaţii ale lui Fabergé se disting de cele contemporane prin linie şi prin lucrătura impecabilă. Totul este perfect realizat, la cel mai înalt nivel, fiind create de orfevri minunaţi. Stilul lui Fabergé e unic şi nimeni nu a reuşit până azi să-l întreacă. Orologiul de pe oul creat pentru Rothschild este cel mai scump, fiind intrat deja în Guinness Book, dar după părerea mea este cel mai frumos. O piesă valoroasă este şi „Oul Imperial în scoarţă de mesteacăn de Karelia”, realizat de Fabergé pentru ţar, de Paşte, în 1917, care are acelaşi destin cu Rusia.

Ou cu surpriză, un coş de flori

Creaţiile lui Fabergé, chiar şi cele mai simple, atunci când ajung în casele de licitaţii înregistrează cotaţii de tot respectul. De curând, o bombonieră Fabergé, cu marca Henrik Wigstrom, de la Sankt Petersburg, în aur în două culori, decorată cu emailuri translucide şi cu rubine şi diamante, a fost vândută la Casa „Christie’s” din Londra pentru 388.000 de euro. Provenea din colecţia lui George I al Greciei. O ramă rotundă Fabergé, în două culori, în aur şi email „guilloché”, din atelierul lui Michael Perkhin, din Sankt Petersburg (1899-1903), a fost cumpărată de la Casa „Christie’s” din Londra pentru 43.000 de euro. Un vas din sticlă de ametist, montat în argint aurit, semnat Fabergé, din acelaşi atelier al lui Michael Perkhin, datat 1890, a fost adjudecat la New York, la Casa „Sotheby’s”, în 17 aprilie 2012, pentru 52.000 de euro. Un orologiu de masă, în formă de jumătate de lună, în argint aurit, bătut cu diamante, din acelaşi atelier al lui Perkhin, datată 1895, a fost cumpărat la „Sotheby’s” Londra, în acest an, pentru 394.000 de euro.