Şeful BCE anunţă recesiunea în Europa

Preşedintele BCE, Mario Draghi, spune că toţi indicatorii arată o încetinire a economiei şi că ar trebui să ne aşteptăm la o recesiune uşoară la sfârşitul acestui an.

Sondajele economice din ultimele luni arată că economia Europei o ia la vale. Noul şef al Băncii Centrale Europene spune şi el că Zona euro se îndreaptă spre recesiune la sfârşitul acestui an şi că economia va continua să evolueze prost şi anul viitor.

„Ceea ce observăm acum este o creştere slabă care se îndreaptă spre o recesiune uşoară până la sfârşitul anului”, spune noul preşedinte al Băncii Centrale, care a preluat funcţia de la francezul Jean-Claude Trichet la începutul acestei luni.

BCE a decis să taie dobânda de politică monetară la 1,25%, în ciuda faptului că inflaţia anuală este la 3%, peste ţinta de 2% a BCE. Draghi spune că se aşteaptă ca inflaţia să stea la peste 2% şi în lunile următoare, iar apoi să intre în ţina BCE. Evoluţia economiei mondiale, care încetineşte, ar trebui să ducă la scăderea presiunii preţurilor mărfurilor, spune italianul. Cu toate acestea, nu există pericol de deflaţie.

Economia este afectată şi de criza datoriilor suverane, spune preşedintele BCE, instituţie care este activă în ţinerea în frâu a costurilor de împrumut ale Italiei şi Spaniei.

BCE a reactivat programul de achiziţie a bondurilor (SMP) în luna august, pe care l-a mai folosit, fără succes, pentru a ţine la suprafaţă şi în pieţele financiare internaţionale ţări precum Grecia, Irlanda sau Portugalia.

Draghi spune însă că „SMP e temporar, limitat în canitate, şi folosit pentru transmiterea politicii monetare”.

Italianul susţine că programul, prin care au fost cumpărate până acum bonduri PIIGS de 173,5 miliarde de euro, nu reprezintă un pericol pentru bilanţurile băncii, şi că instituţia pe care o conduce nu este forţată de nimeni, este independentă.

Dobânzile la obligaţiunile italieneşti cu scadenţa la 10 ani au atins astăzi pragul de 6,4%, un nou record de când ţara a trecut la euro, înainte ca BCE să intervină în piaţa secundară şi să calmeze spiritele.

„Toate ţările euro trebuie să rămână pe deplin determinate să-şi arate dorinţa de consolidare fiscală. Guvernanţa în ţările sub acord şi cele care sunt vulnerabile trebuie să fie pregătite pentru a lua decizii în orice moment. BCE cere guvernelor să accelereze reformele sutructurale, ceea ce va duce la flexibilizarea economică şi la îmbunătăţirea prespectivelor de creştere”, spune Draghi, care insistă că sprijinul exterior nu poate ţine la nesfârşit şi că ţările trebuie să-şi pună politicile fiscale în ordine. „Stabilitatea financiară este asigurată de politicile economice naţionale. E greu de crezut că dobânzile la obligaţiuni pot fi susţinute din exterior pentru mult timp”.

Referindu-se la situaţia Greciei, şeful BCE spune că situaţia în care ţara părăseşte euro nu poate fi concepută din simplul motiv că acest scenariu „nu este în tratat”.

Pe de altă parte, dacă situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult de atât în Zona euro, BCE nu va acţiona drept creditor de ultimă instanţă pentru guverne.