' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
cotidianul.ro prezintă cititorilor săi o serie de sentințe definitive date în cazuri celebre în care au fost implicați oameni politici și de afaceri din România ultimilor ani. Astăzi, partea a doua a sentinței în cazul Sorin Oprescu. Continuarea, mâine, 17 februarie.
Sentințe definitive: Sorin Oprescu (I)
Dosar nr.42389/3/2015
1845/2019
R O M Â N I A
Curtea de Apel Bucureşti
Secţia I-a penală
Încheiere
Şedinţa publică din data de 28.I.2022
Curtea, în complet de divergenţă, constituită din:
Preşedinte: Daniela Panioglu
Judecător: Valentin Mihai
Judecător: Claudia Jderu
Grefier: Iulia-Mădălina Ţepoş
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie este reprezentat prin procuror Elena Hach.
Pe rol, se află judecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Cornel-Bogdan, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Şupeală Florin, Albu Romeo, Niţă Ion şi Bengalici Claudiu, precum şi de apelantul-intimat Nica Adriana-Elena împotriva Sentinţei penale nr.807/13.V.2019, din care face parte Încheierea de şedinţă din data de 14.V.2019, de îndreptare eroare materială, ale Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, din Dosarul nr.42389/3/2015.
Se mai reține în raportul de investigație financiară că, pentru anul 2014, martorul a închiriat, în mod nereal, imobilul, în baza a două contracte de închiriere din anii 2014 și 2015, încheiate cu martorul Ratcovici Gheorghe, constatându-se, în urma măsurilor de supraveghere, că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea și martorul se deplasau relativ des la imobil, iar martorul Ratcovici Gheorghe a declarat că nu a plătit niciodată suma de 6.000 euro lunar, reprezentând chirie.
Tot prin raportul de investigare financiară, s-a stabilit că diferența dintre veniturile declarate la organele fiscale și sumele depuse în conturile bancare este în sumă de 490.003,7 lei. Pentru anul 2015, s-a reținut că totalul depunerilor în numerar efectuate de martor a fost în sumă de 218.054,88 lei, iar, în ipoteza în care se consideră venit inclusiv chiria din contractele de închiriere încheiate cu martorul Ratcovici Gheorghe, veniturile nu au fost suficiente pentru a atinge valoarea sumelor depuse în bănci. Prin urmare, se apreciază că nu sunt verosimile explicațiile martorului cu privire la justificarea depunerilor de numerar, constând în contracte de împrumut, cu termen de restituire fără justificare, și cumpărarea imobilului cu credit bancar.
Instanța de fond a arătat, având în vedere dispozițiile art.44, alin.8 din Constituția României, potrivit cărora caracterul licit al dobândirii bunurilor se prezumă, precum și Hotărârea Silickiene împotriva Lituaniei, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că un ordin de confiscare nu constituie o stabilire a unei „culpe personale” pentru o infracțiune specifică și că prin acesta cu atât mai mult nu se „moștenește” vinovăția unei alte persoane pentru conduita sa infracțională, că, „în materia confiscării extinse față de terți, spre deosebire de alte forme de convicțiune, nu este o simplă presupunere/credință/părere ci ea trebuie să fie o certitudine, fiind dincolo de orice îndoială rezonabilă convingerea judiciară pe baza căreia se aplică o sancțiune”. A arătat, în acest context, că martorul „a precizat” că, dintr-o relație anterioară, a primit de la partenerul său, suma impresionantă de aproximativ 400.000 euro, pentru care nu a fost încheiată o convenție scrisă, avându-se în vedere relația de „afectațiune” dintre aceștia. Împrejurarea că martorul a optat pentru contractarea unui credit bancar, deși exista un depozit în numerar colateral în valoare de 440.110 euro, reprezintă dreptul său de a decide maniera în care își optimizează tranzacțiile financiare. Genul acesta de depozit bancar constituit de către debitor la banca unde contractează un credit este efectuat pentru garantarea împrumutului, rămânând blocat într-un cont bancar pe perioada împrumutului și se înapoiază solicitantului numai după rambursarea integrală a creditului. În caz de executare silită, ca urmare a nerambursării creditului la scadență, banca va intra în proprietatea sumelor depuse în depozitul bancar. Acest depozit este denumit, în practica bancară, depozit colateral. A arătat că nu s-a făcut nici o dovadă a faptului că martorul este un dobânditor de rea-credință și, de asemenea, nu există nici o dovadă a legăturii sale cu infracțiunile pentru care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a fost trimis în judecată și condamnat, ca atare pentru a se putea prezuma că averea nejustificată își are proveniența în infracțiuni de aceeași natură.
La individualizarea (judiciară) a pedepselor închisorii, a avut în vedere gravitatea deosebit de ridicată a faptelor penale, prin împrejurările concrete de comitere, prin perioada infracțională lungă, de aproximativ 2 ani, prin sumele pretinse sau primite, cu titlu de mită, prin sumele mari de bani spălate, cu referire expresă la inculpatul Bengalici Claudiu, precum și circumstanțele personale ale inculpaților, care, cu excepția inculpatului Șupeală Florin, nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
Sub aspectul modalității de executare, cu privire la inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, a apreciat că scopul pedepsei rezultante a închisorii poate fi atins fără executare în regim de detenție.
A redus la jumătate cuantumul onorariului expertului tehnic judiciar contabil, întrucât nu a respectat obiectivele pe care le-a stabilit.
În termen legal, au declarat apel Ministerul Public, pentru nelegalitate şi netemeinicie, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, pentru nelegalitate şi netemeinicie, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pentru nelegalitate și netemeinicie, inculpatul Stanca Cristian, pentru nelegalitate și netemeinicie, inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, pentru netemeinicie, inculpatul Petroi Avasiloae Ruxandra-Mihaela, pentru netemeinicie, inculpatul Șupeală Florin, pentru netemeinicie, inculpatul Albu Romeo, pentru nelegalitate și netemeinicie, inculpatul Niță Ion, pentru netemeinicie, inculpatul Bengaici Claudiu, pentru netemeinicie, și martorul de la urmărire penală Nica Adriana-Elena, pentru nelegalitate.
În motivarea în scris a apelului, astfel cum a fost sintetizată şi precizată oral, Ministerul Public a arătat că, în mod nelegal, instanţa de fond a înlăturat, din materialul probator, interceptările ambientale, întrucât nu au fost culese de Serviciul Român de Informaţii, iar procesele-verbale de redare au fost întocmite de organele judiciare, şi că aparatura tehnică oferită de Serviciul Român de Informaţii nu reprezintă un act de urmărire penală, astfel că, având în vedere Decizia nr.29/2019 a Curţii Constituţionale a României, a solicitat aducerea la materialul probator a interceptărilor din mediul ambiental.
Cu privire la apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii de infracţiuni de corupţie, mai precis a infracţiunilor de dare şi de luare de mită, din sume provenite din bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti, a arătat că inculpatul a devenit lider în anul 2013, iar, în anul 2015, a fost prins în flagrant, purtând asupra sa o parte din mita primită de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, mai precis suma de 25.000 de euro, astfel că pedeapsa de 1 an închisoare este mult prea redusă, solicitând ca, la majorarea cuantumului pedepsei închisorii, să se aibă în vedere funcţia de primar al Primăriei Municipiului Bucureşti, precum şi împrejurarea că, fără activitatea sa şi a inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, nu putea fi efectuată nici o plată, în condiţiile în care se cunoştea situaţia plăţilor lente ori blocate de către Primăria Municipiului Bucureşti. Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, susţine că inculpatul Stanca Cristian, şoferul şi omul de încredere al inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, a fost angajat pe un post de muncitor la Administraţia Crematoriilor şi Cimitirelor Umane, care, în mod rapid, a fost schimbat într-un post de referent, pentru ca, ulterior, să fie transformat într-un post de inspector de specialitate, iar modalitatea în care inculpatul Stanca Cristian a ocupat postul a fost rezultatul exclusiv al activităţii infracţionale a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, după cum rezultă, printre altele, din declaraţia directorului Direcţiei Resurse Umane, conform căreia, în ceea ce privea angajarea de personal, nu se făcea nici o mişcare fără ştirea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea. Conform dispoziţiilor art.42, alin.5 din Regulamentul privind ocuparea de posturi vacante temporar sau pe perioadă nedeterminată, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea avea un rol esenţial în procedura de angajare de personal. Aşadar, a solicitat majorarea cuantumului pedepsei închisorii aplicată inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, pentru această infracţiune, avându-se în vedere, totodată, mizeria din administraţia publică, unde o persoană specializată în alimentaţie publică este angajată în cadrul Administraţiei Crematoriilor şi Cimitirelor Umane. Cu privire la infracţiunea de spălarea banilor, instanţa de fond, în mod greşit, a dispus achitarea acestuia, în condiţiile în care, la data de 5.X.2015, a primit de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel suma de 25.000 de euro, cu titlu de mită, din care, pe aceeaşi dată, i-a înmânat martorului Rus Maria-Nadina, la domiciliul acestui martor, suma 11.000 de euro, iar apărarea, potrivit căreia, în justificarea acestei sume, a existat o activitate de publicitate pentru Primăria Municipiului Bucureşti, nu poate fi reţinută, întrucât contractul încheiat cu S.C. „Apa Nova” S.A. nu prevede nici un fel de publicitate, ceea ce înseamnă că suma de bani a fost introdusă în circuit, pentru a i se crea o aparenţă de legalitate. Privitor la majorarea cuantumului tuturor pedepselor închisorii aplicate inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, a arătat că fiecare infracţiune reţinută în sarcina acestuia prezintă un grad extrem de ridicat de pericol social, raportat la calitatea sa de primar al municipiului Bucureşti, senator în două mandate şi candidat independent la preşedinţia României, astfel că aşteptările cu privire la o asemenea persoană sunt la standarde înalte. A mai solicitat luarea măsurii de siguranţă a confiscării extinse asupra sumelor de bani găsite la percheziţia domiciliară, justificate ca fiind obţinute din veniturile realizate de tatăl său, însă afirmaţia nu au fost dovedită, asupra sumelor de bani obţinute în campania electorală, cu titlu de donaţie, întrucât toţi donatorii au arătat că, de fapt, nu au donat nici o sumă de bani pentru această campanie, ci doar au semnat un document, precum şi asupra sumelor indicate în raportul de investigaţii al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, având în vedere faptul că inculpatul a desfăşurat o activitate infracţională din anul 2013 până în anul 2015, şi nu doar infracţiunea de luare de mită din anul 2015, potrivit probelor administrate, din care rezultă că inculpaţii Popa Bogdan-Cornel şi Stanca Cristian veneau la locuinţa inculpatului din comuna Ciolpani, judeţul Ilfov şi introduceau banii obţinuţi din mită între pernele canapelei.
Referitor la apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel, arată că pedeapsa rezultantă principală de 13 ani şi 4 luni închisoare este nelegală, întrucât, în urma realizării calcului matematic, pedeapsa rezultantă este de 10 ani închisoare. A solicitat aplicarea pedepsei complementare a interzicerii inclusiv a exerciţiului dreptului prevăzut de art.66, alin.1, litera g, Cod penal, în raport cu calitatea sa de director, majorarea duratei pedepselor complementare de la 3 ani la 5 ani, aplicarea de pedepse accesorii raportat la fiecare pedeapsă complementară, apoi aplicarea dispoziţiilor art.45, alin.3, litera a, Cod penal şi ale art.45, alin.5, Cod penal. A mai arătat că instanţa de fond a omis luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale, în temeiul art.112, alin.1, litera e, Cod penal, a sumei de 103.079,29 lei, reprezentând contravaloarea mitei, sub forma îmbunătăţirilor efectuate de martorii-denunţători la restaurantul deţinut de soţia acestuia, întrucât este atribuit infracţiunii de spălarea banilor, şi, totodată, a dispus confiscarea specială doar a sumei de 92.789,35 lei, în loc de suma de 612.521,44 lei, care reprezintă obiectul infracţiunii de abuz în serviciu, reţinută în sarcina inculpatului.
Cu privire la apelantul-intimat-inculpat Stanca Cristian, a arătat că pedepsele închisorii aplicate la fond sunt mult prea mici, avându-se în vedere funcţia de şofer şi de persoană de încredere a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, angajat prin voinţa exclusivă a acestui inculpat, precum şi activitatea infracţională extrem de gravă reţinută în sarcina sa, prin sumele mari de bani pretinse, cu observaţia că, fără contribuţia acestuia, în atribuţia sa de liant între membrii grupării infracţionale, rezultatele nu ar fi fost aceleaşi. A mai solicitat aplicarea pedepsei complementare a interzicerii inclusiv a exerciţiului dreptului prevăzut de art.66, alin.1, litera k, Cod penal, majorarea duratei pedepselor complementare de la 3 ani la 5 ani, aplicarea de pedepse accesorii raportat la fiecare pedeapsă complementară, apoi aplicarea dispoziţiilor art.45, alin.3, litera a, Cod penal şi ale art.45, alin.5, Cod penal.
Referitor la apelantul-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian, a solicitat majorarea cuantumului pedepselor închisorii, avându-se în vedere funcţia de director economic în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti pe care a deţinut-o, atitudinea sa procesuală nesinceră, inclusiv naivitatea pe care a înfăţişat-o în faţa instanţei de apel, din care rezultă că nu înţelege gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, în condiţiile în care materialul probator administrat dovedeşte primirea mitei. A mai solicitat aplicarea pedepsei complementare a interzicerii inclusiv a exerciţiului dreptului prevăzut de art.66, alin.1, litera g, Cod penal, majorarea duratei pedepselor complementare de la 3 ani la 5 ani, aplicarea de pedepse accesorii raportat la fiecare pedeapsă complementară, apoi aplicarea dispoziţiilor art.45, alin.3, litera a, Cod penal şi ale art.45, alin.5, Cod penal. De asemenea, instanţa de fond, în mod greşit, a dispus restituirea către inculpat a sumelor de 23.900 lei, de 500 dolari S.U.A. şi de 14.970 euro, ridicate din locuinţa din satul Dârvari, comuna Tămădăul Mare, judeţul Călăraşi, şi nu a dispus restituirea către martorul-denunţător Petroi Octavian-Alin a sumelor de 4.000 euro şi de 3.000 euro, şi nu doar a sumei de 400 euro.
Cât priveşte pe apelantul-intimat-inculpat Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, a arătat că instanţa de fond a individualizat, în mod greşit, pedepsele închisorii, raportat la natura infracţiunilor şi la modalitatea în care au fost comise, precum şi la funcţia de director general al Centrului de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, Mogoşoaia pe care a deţinut-o. A mai solicitat aplicarea pedepsei complementare a interzicerii inclusiv a exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele g şi k, Cod penal, majorarea duratei pedepselor complementare de la 2 ani la 5 ani, aplicarea de pedepse accesorii raportat la fiecare pedeapsă complementară, apoi aplicarea dispoziţiilor art.45, alin.3, litera a, Cod penal şi ale art.45, alin.5, Cod penal. Totodată, în mod lipsit de temeinicie, s-a dispus confiscarea specială a sumei de 12.500 lei, în loc de suma de 25.000 lei, care reprezintă obiectul infracţiunii de luare de mită, cu restituirea acestei sume de bani către martorul-denunţător Gogonea Teodor.
În ceea ce-l priveşte pe apelantul-intimat-inculpat Şupeală Florin, a solicitat majorarea cuantumului pedepselor închisorii, având în vedere funcţia de director general adjunct în cadrul Centrului de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, Mogoşoaia, pe care a deţinut-o şi de care s-a folosit la săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa. A mai solicitat înlăturarea circumstanţei atenuante legale prevăzută de art.75, alin.1, litera a, Codul penal, întrucât nu este dovedită starea de provocare şi nici nu este motivată. De asemenea, a arătat că soluţia fondului este nelegală, întrucât Sentinţa penală nr.477/1.VI.2012 a Tribunalului Bucureşti a rămas definitivă la data de 27.VI.2013, astfel că trebuia revocată, şi nu anulată, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii. Totodată, a solicitat aplicarea pedepsei complementare a interzicerii inclusiv a exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele g şi k, Cod penal, majorarea duratei pedepselor complementare la 5 ani, aplicarea de pedepse accesorii raportat la fiecare pedeapsă complementară, apoi aplicarea pedepselor rezultante complementară şi accesorie. Nu a mai susţinut motivul de apel privind confiscarea specială şi a solicitat restituirea celor două sume de bani, care fac obiectul infracţiunii de spălarea banilor, către martorul-denunţător Gogonea Teodor.
Referitor la apelantul-intimat-inculpat Albu Romeo, a solicitat majorarea cuantumului pedepselor închisorii, în raport cu implicarea sa în circuitul financiar murdar, de spălare a banilor, în cadrul unui grup infracţional organizat. A mai solicitat aplicarea pedepsei complementare a interzicerii inclusiv a exerciţiului dreptului prevăzut de art.66, alin.1, litera k, Cod penal, majorarea duratei pedepselor complementare de la 2 ani la 5 ani, aplicarea de pedepse accesorii raportat la fiecare pedeapsă complementară, apoi aplicarea dispoziţiilor art.45, alin.3, litera a, Cod penal şi ale art.45, alin.5, Cod penal. Nu a mai susţinut motivul de apel privind ridicarea măsurii sechestrului asigurător şi a fost de acord cu restituirea ceasului.
Cu privire la apelantul-intimat-inculpat Niţă Ion, a solicitat majorarea cuantumului pedepselor închisorii, având în vedere atât gravitatea faptelor penale reţinute în sarcina sa, cât şi împrejurarea că este urmărit penal într-un alt dosar, aflat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, a solicitat aplicarea pedepsei complementare a interzicerii inclusiv a exerciţiului dreptului prevăzut de art.66, alin.1, litera k, Cod penal, majorarea duratei pedepselor complementare de la 2 ani la 5 ani, aplicarea de pedepse accesorii raportat la fiecare pedeapsă complementară, apoi aplicarea dispoziţiilor art.45, alin.3, litera a, Cod penal şi ale art.45, alin.5, Cod penal.
În ceea ce-l priveşte pe apelantul-intimat-inculpat Bengalici Claudiu, a solicitat reindividualizarea pedepselor închisorii, în raport cu gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor reţinute în sarcina sa, precum şi aplicarea pedepsei complementare a interzicerii inclusiv a exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele g şi k, Cod penal, majorarea duratei pedepselor complementare de la 3 ani la 5 ani, aplicarea de pedepse accesorii raportat la fiecare pedeapsă complementară, apoi aplicarea dispoziţiilor art.45, alin.3, litera a, Cod penal şi ale art.45, alin.5, Cod penal. A mai solicitat, în temeiul art.112, alin.1, litera b, Cod penal, confiscarea specială, în vederea distrugerii, a celor două carduri bancare, înregistrate pe numele Bulancea Bogdan şi Buhuia Gheorghiţă. De asemenea, a arătat că instanţa de fond a reţinut în mod greşit procentele de mită, astfel că a solicitat reţinerea procentelor de mită de 10% pentru inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, de 5% pentru inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, de 8,5% pentru inculpatul Niţă Ion şi de 15% pentru inculpatul Bengalici Claudiu, iar restul să fie împărţit, în mod egal, între inculpaţii Popa Cornel-Bogdan şi Stanca Cristian, apoi confiscarea specială, în raport cu aceste procente.
În fine, cu privire la apelantul-intimat Nica Adriana-Elena, a solicitat confiscarea extinsă asupra bunurilor din patrimoniul său, a căror valoare depăşeşte cu mult posibilităţile sale financiare, cu observaţia că este lipsită de credibilitate susţinerea sa, potrivit căreia sumele de bani folosite pentru cumpărarea bunurilor au fost obţinute de la un prieten de origine libaneză, personaj fantomă, iar sumele de bani au apărut în patrimoniul său în perioada anilor 2013-2015, în care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea îşi desfăşura activitatea infracţională.
În dovedire, a formulat, fiindu-i încuviinţate, proba cu înscrisuri, cu privire la măsura de siguranţă a confiscării extinse, precum şi proba testimonială, prin reaudierea martorului de la urmărire penală Rus Maria-Nadina (filele 171-173, volumul II, dosar de apel) şi audierea martorului nou pe situaţia de fapt Rus Didi-Gligore (fila 174, volumul II, dosar de apel), ambii ascultați la termenul de judecată din data de 3.VI.2020.
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea a susţinut, în principal, că sentinţa penală nu îndeplineşte standardele de motivare, în condiţiile în care instanţa de fond nu a stabilit, în mod corect, situaţia de fapt, nu a analizat probele şi nu a aplicat normele de drept în raport cu situaţia de fapt stabilită. Astfel, situaţia de fapt reţinută la fond este schimbătoare şi diferită faţă de situaţia de fapt invocată de Ministerul Public, în sensul că prima instanţă, în mod greşit, a reţinut că a primit o sumă de bani, cu titlu de mită, de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., în condiţiile în care, în rechizitoriu, s-a reţinut că a primit mita de la coinculpatul Popa Bogdan-Cornel. Pentru aceste motive a solicitat ca, în temeiul art.6, paragraful 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, să se dispună desfiinţarea sentinţei penale şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de fond, cu reluare de la debutul cercetării judecătoreşti.
În subsidiar, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, a arătat că s-a reţinut faptul că a aderat la grupul infracţional organizat, în calitate de lider, iar, în cadrul activităţii sale infracţionale l-a numit pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel în funcţia de director şi l-a introdus pe inculpatul Stanca Cristian în gruparea infracţională organizată, în eşalonul decizional, însă nu se precizează, în mod clar, data la care a aderat la grupul infracţional organizat şi nu există nici o probă cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni sau cu privire la faptul că avea cunoştinţă despre activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi, astfel că a solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera a şi litera c din Codul de procedură penală.
Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, a susţinut că Ministerul Public nu a descris nici un act material şi nu a indicat legea încălcată prin actul material respectiv, în condiţiile în care legislaţia primară nu are nici o legătură cu actul angajării, şi, de asemenea, nu s-a produs un rezultat, întrucât nici nu au fost vătămate interesele legale ale Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi nici nu a existat vreun prejudiciu material, în condiţiile în care angajatul a fost prezent la muncă. A mai arătat că, potrivit răspunsului comunicat de Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, pentru ocuparea postului de inspector de specialitate erau necesare studii superioare de lungă durată, fără să fie nevoie de o anumită specializare. Astfel, a solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera a, Cod de procedură penală, întrucât nu a comis un act de autorat, ci, eventual, de instigare, ori în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală, pentru lipsa elementului constitutiv al prejudiciului material.
Cu privire la infracţiunea de luare de mită, a arătat că s-a reţinut faptul că, la data de 5.IX.2015, a primit suma de 25.000 de euro de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, şi nu de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., pentru menţinerea acestuia în funcţie, cu luarea în considerare a numirii în altă funcţie, însă condamnarea nu poate fi dispusă doar în baza declaraţiilor unui colaborator al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv inculpatul Popa Bogdan-Cornel, care a beneficiat de avantaje în urma acestei colaborări şi ale cărui declaraţii sunt, astfel, interesate. A mai arătat că nu a avut nici o înţelegere cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel pentru menţinerea sau numirea acestuia în altă funcţie, întrucât era necesară preexistenţa unor motive de demitere, care nu au existat, aşa cum rezultă inclusiv din înregistrările video aflate la dosar. De asemenea, nu există nici o probă că suma a fost primită în acest mod, iar, din interceptările din mediul ambiental, reiese faptul că suma a fost remisă pentru lucrarea de la Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”. De asemenea, nu se precizează ce anume trebuie să îndeplinească sau să nu îndeplinească în legătură cu Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, astfel că nu se poate stabili, în mod detaliat, care sunt actele pe care trebuia să le execute. Pentru aceste motive, a solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală. Mai mult, având în vedere dispoziţiile art.101, alin.3, Cod de procedură penală, proba este viciată, în raport cu provocarea din partea inculpatului Popa Bogdan-Cornel, iar, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a stabilit că este interzisă activitatea de provocare, realizată de organele judiciare, în scopul obţinerii de probe. A precizat că, la data de 3.IX.2015, Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi încuviinţarea de efectuare a percheziţiei domiciliare şi, fără ca inculpatul Oprescu Sorin-Mircea să fi pretins vreo sumă de bani, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în calitate de colaborator al organelor judiciare, s-a deplasat la vila sa din comuna Ciolpani, judeţul Ilfov, unde a lăsat o sumă de bani, astfel că se poate stabili, fără dubiu, că modalitatea normativă constă în primirea, fără să fi existat pretinderea, ceea ce înseamnă i-a dat bani la ordinul organului judiciar, astfel că lipsesc probele, solicitând, astfel, achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera c, Cod de procedură penală.
În apărare, a formulat, fiindu-i încuviințată, proba cu înscrisuri pe situația de fapt, depunând la dosar, în fotocopie, adresa nr.17.546/G/II/13.VI.2019, emisă de Agenția Națională de Integritate (fila 117, volumul IV, dosar de apel), prin care i-a fost înaintat raportul de evaluare din data de 13.VI.2019, întocmit de aceeași instituție (filele 118-120, volumul IV, dosar de apel).
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel a susţinut, în principal, că sentinţa penală nu este motivată, întrucât nu au fost analizate probele într-un mod suficient şi corespunzător. De asemenea, nu există o încheiere interlocutorie cu privire la schimbarea încadrării juridice, care i-a produs o vătămare, întrucât nu se cunoaşte exact conţinutul acuzaţiei, astfel că a solicitat, în temeiul art.2, protocolul 7 din Carta Europeană a Drepturilor Omului, desfiinţarea sentinţei penale şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanţa de fond.
În subsidiar, a arătat, cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă, că lipseşte elementul material, întrucât nu a existat o promisiune pentru a trafica influenţa. A susţinut, cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, că s-a reţinut în sarcina sa că a fost depăşită valoarea contractului-cadru cu suma de 92.000 de lei, fără să se indice încălcarea unei norme din legislaţia primară, iar, după finalizarea procedurii de Cameră preliminară, obiectul acuzaţiei a fost schimbat, făcându-se trimitere la anumite dispoziţii legale, însă fără indicarea unui text de lege anume, precizând că Ordonanţa Guvernului nr.34/2006, privind achiziţiile publice, permitea modificarea unui acord-cadru cu până la 20%, iar, în speţă, modificarea a fost de 0,75% şi, în plus, potrivit Instrucţiunii nr.1/2016 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se permite o majorare de 10%. A arătat, în ceea ce priveşte infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată, că nu sunt întrunite elementele constitutive, întrucât semnarea a trei documente cu trei societăţi comerciale a fost considerată ca fiind operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia sa, însă, potrivit dispoziţiilor Legii nr.78/2000, trebuie să fie vorba de operaţiuni care privesc banii, sub condiţia de a fi efectuate în mod sistematic şi organizat, ori semnarea documentelor nu constituie operaţiuni financiare şi nici interpuneri în circulaţia mărfurilor. A susţinut, cu privire la infracţiunea de spălarea banilor, că, atâta timp cât sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, se realizează o suprapunere, aproape perfectă, a celor două infracţiuni, în condiţiile în care infracţiunea de spălarea banilor nu este bine individualizată, ori, prin Decizia nr.16/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de dezlegare a unui chestiuni de drept, s-a stabilit că infracţiunea de spălarea banilor trebuie să fie bine individualizată, în raport cu infracţiunea premisă. A solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza I, Codul de procedură penală, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată, de abuz în serviciu, de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată, şi de spălarea banilor, în formă continuată.
A mai susţinut că pedepsele închisorii sunt mult prea aspre, raportat la împrejurarea că delegarea sa în funcţie se prelungea din 6 luni în 6 luni, la situaţia sa familială şi la contribuţia sa substanţială în formarea acestui dosar. A solicitat aplicarea dispoziţiilor art.75, alin.2, litera a, Cod penal, întrucât a consemnat suma totală de 150.000 lei, în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale, în condiţiile în care beneficiarii reali ai sumelor de bani au fost martorii-denunţători, cu reţinerea dispoziţiilor art.396, alin.10 din Codul de procedură penală şi ale art.19 din Legea nr.682/2002.
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat Stanca Cristian a invocat, în principal, motivarea defectuoasă a sentinţei penale, întrucât instanţa de fond nu a răspuns solicitării de a analiza efectul iradiant asupra probelor, în urma eliminării interceptărilor ambientale efectuate de Serviciul Român de Informaţii, şi nici nu a analizat apărările formulate, astfel că a solicitat desfiinţarea sentinţei penale şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanţa de fond, păstrându-se, ca ultim act procesual valabil, Încheierea de şedinţă din data de 6.V.2019, deoarece nu este necesară readministrarea probelor. A arătat că nu există nici un motiv pentru care instanţa de fond a reţinut o altă perioadă infracţională, care începe din anul 2013, în condiţiile în care toţi martorii-denunţători s-au referit doar la anul 2015, şi nu se regăseşte nici un argument particularizat.
În subsidiar, a arătat că pedepsele închisorii sunt mult prea aspre, raportat la împrejurarea că nu este funcţionar public, a avut o contribuţie redusă la activitatea infracţională, are un minor în vârstă de 16 ani în întreţinere, în a cărui educaţie este implicat, şi care este meritoriu, lucrează, începând cu anul 2015, la o spălătorie auto, care-i aparţine şi care este unica sursă de venit a familiei şi a avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând, în totalitate, participaţia sa, sub forma complicităţii, şi că a primit doar suma de 2.500 de euro, în condiţiile în care perioada infracţională reţinută de către instanţa de fond este cuprinsă între anii 2014-2015, în timp ce, în rechizitoriu, se reţine că este cuprinsă între anii 2013-2015. A solicitat aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate către minimul special, cu suspendarea sub supraveghere a executării, cu acordul său de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii.
În dovedire şi în apărare, a formulat, fiindu-i încuviinţate, proba testimonială, prin reaudierea martorilor-denunţători Gogonea Teodor, ascultat la termenul de judecată din data de 23.IX.2020 (filele 137-139, volumul II, dosar de apel), şi Petroi Octavian-Alin, ascultat la termenul de judecată din data de 1.VII.2020 (filele 186-188, volumul II, dosar de apel), precum şi a martorilor de la urmărire penală Vlad Gheorghe, audiat la termenul de judecată din data de 18.XI.2020 (filele 171 şi 172, volumul III, dosar de apel), şi Cosac Sorin-Cristian, audiat la termenul de judecată din data de 21.IX.2020 (filele 158 şi 159, volumul III, dosar de apel), şi proba cu înscrisuri în circumstanţiere, depunând la dosar, în fotocopie, adeverința nr.563/16.II.2021, eliberată de Colegiul Național „Matei Basarab”, București, cu privire la Stanca Miruna-Alexandra, elevă în clasa a IX-a (fila 116, volumul IV, dosar de apel).
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian a susţinut, cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, că, în rechizitoriu, nu se indică, în concret, modalitatea sau momentul în care a aderat şi a sprijinit grupul infracţional organizat, şi, de asemenea, nu putea să adere la grupul infracţional organizat, întrucât nu putea să prioritizeze plăţile, că nu-i cunoştea decât pe inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea şi Popa Bogdan-Cornel, cu care avea relaţii profesionale, şi că Ministerul Public a susţinut că a avut un rol esenţial în cadrul grupului infracţional organizat, în condiţiile în care s-a reţinut că acest grup infracţional organizat a funcţionat inclusiv anterior aderării sale, astfel că a solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, literele a şi c, Cod de procedură penală.
A arătat, referitor la infracţiunea de luare de mită, că nu putea să urgenteze plăţile către anumite instituţii, iar banii erau viraţi către instituţiile din subordine, şi nu către societăţile comerciale, că existau mai mulţi directori în cadrul Direcţiei Economice a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi orice decizie de plată către instituţii se face prin conlucrare şi, în mod fracţionat, de către fiecare serviciu de specialitate în parte, după care, în conformitate cu fişa postului său, aprecia, în mod global, asupra plăţii şi o trimitea către ordonatorul principal de credite, respectiv primarul. A arătat că a pus la dispoziţia instanţei de judecată formatul documentelor de plată, iar martorii Săvoiu Vasile şi Cristea Gabriela, care au fost angajaţi în cadrul Direcţiei Buget, au clarificat procedura prin care se efectuau plăţile, respectiv faptul că erau 6 angajaţi, iar repartizarea se realiza în mod aleatoriu. A susţinut că lipseşte elementul material al infracţiunii, întrucât nu putea urgenta plăţile, aşa cum rezultă inclusiv din declaraţiile martorilor audiaţi în faţa instanţei de apel, care au precizat faptul că, în anul 2015, a existat un excedent bugetar, astfel că plăţile au fost efectuate la timp, fără să fie nevoie de o urgentare. A solicitat achitarea sa, în principal, în temeiul art.16, alin.1, litera b, tezele I-a şi a II-a, Cod de procedură penală, întrucât lipseşte vinovăţia, în condiţiile în care, pe data de 12.VIII.2015, proba a fost obţinută prin provocare, respectiv inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în calitate de colaborator al organelor judiciare, i-a strecurat un plic subţire şi i-a şoptit ceva la ureche, astfel încât nu se poate susţine că a primit banii, iar, în subsidiar, în temeiul art.16, alin.1, litera c, Cod de procedură penală, deoarece declaraţiile inculpatului Popa Bogdan-Cornel sunt interesate şi nu pot fi avute în vedere, ca fiind suficiente, astfel că singura probă cu privire la această infracţiune este procesul-verbal de percheziţie. În ceea ce priveşte procesul-verbal de redare a înregistrărilor ambientale din data de 25.VIII.2015, discuţia nu se referea la mită, ci la virarea de credite bugetare, iar suma nu era de 4.000 de euro, ci de 4.000.000 lei, respectiv necesarul de cheltuit al Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, şi s-a mai reţinut că suma era de 7.000 de lei, din care suma de 3.000 de lei a fost oprită de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, însă nici un martor nu confirmă suma de 4.000 de euro, în afara de inculpatul Popa Bogdan-Cornel.
În dovedire și în apărare, a propus, fiindu-i încuviinţată, proba testimonială, prin audierea martorilor Erimia Eugenia, la audierea căruia, la termenul de judecată din data de 8.IV.2020, a declarat că renunţă, Săvoiu Vasile, ascultat la termenul de judecată din data de 23.IX.2020 (fila 140, volumul III, dosar de apel), şi Cristea Elena-Gabriela, audiat la termenul de judecată din data de 8.IV.2020 (filele 148 şi 149, volumul II, dosar de apel), precum și proba cu înscrisuri în circumstanțiere, depunând la dosar, în fotocopie, diplome care i-au fost acordate (filele 100-106, volumul IV, dosar de apel), fotografii de la diverse evenimente publice (filele 107-115, volumul IV, dosar de apel), certificatul de naștere seria NY, nr.290474, eliberat de Consiliul local al Sectorului I, București, la data de 5.I.2015, cu privire la Lazăr Maria-Alexandra, născută data de 19.XII.2014, nepoata sa (fila 99, volumul IV, dosar de apel).
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, a susţinut, cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, că nu există probe care să susţină împrejurarea că numirea sa în funcţia de director general al Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” s-a realizat în urma consultărilor dintre inculpaţii Popa Bogdan-Cornel şi Oprescu Sorin-Mircea, precizând că, în cadrul Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, în perioada cuprinsă între anii 2009-2015, a avut funcţia de economist, iar, începând cu luna aprilie a anului 2015, a ocupat funcţia de director general, pe perioada de 6 luni, la recomandarea inculpatului Popa Bogdan-Cornel, fiind uimit de această numire, şi s-a întâlnit o singură dată cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, când inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a prezentat-o ca fiind directorul general al Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, iar pe ceilalţi inculpaţi, cu excepţia inculpaţilor funcţionari publici, cu care a avut întâlniri rare, nu-i cunoştea şi nu avea cunoştinţă despre existenţa unui grup infracţional organizat, după cum, de altfel, rezultă din conţinutul înregistrării discuţiei din data de 20.V.2015 purtată cu martorul-denunţător Gogonea Teodor, constatându-se, în mod clar, că nu cunoştea despre existenţa altor relaţii, decât relaţiile instituţionale. A solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera a, Cod de procedură penală.
Totodată, cheltuielile judiciare la care a fost obligat sunt în cuantum mult prea mare, raportat la modul în care au fost provocate de fiecare inculpat şi avându-se în vedere că, la data de 19.X.2016, a optat pentru procedura simplificată, după care doar a făcut act de prezenţă.
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat Şupeală Florin a susţinut că pedepsele închisorii aplicate la fond sunt în cuantum mult prea ridicat, în raport cu împrejurarea că a plătit prejudiciul material reţinut în sarcina sa, este licenţiat şi are doi minori în întreţinere, potrivit înscrisurilor în circumstanţiere depuse la dosar, a avut o atitudine procesuală sinceră, optând pentru procedura simplificată, astfel că a solicitat reducerea cuantumului pedepselor închisorii către minimul special.
A arătat, cu privire la măsura de siguranţă a confiscării speciale, că instanţa de fond, în mod greşit, a dispus confiscarea sumei de 12.500 lei, cu titlu de mită, urmând să-i fie restituită suma de 27.500 de lei, întrucât a depus la dosar recipisa, în sumă totală de 25.000 de lei.
A mai solicitat reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare, în raport cu procedura simplificată, pentru care a optat încă din faza de urmărire penală.
Apărătorul din oficiu a solicitat majorarea cuantumului onorariului apărătorului din oficiu la suma de 2.500 lei.
În dovedire şi în apărare, a depus, odată cu motivele de apel, în fotocopie, diploma de licenţă seria S, nr.0003432, eliberată de Academia de Studii economice, la data de 30.VII.2001 (fila 129, volumul I, dosar de apel), certificatul de calificare profesională seria N, nr.00291828, ca antrenor, eliberat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi de Ministerul Educaţiei Naţionale, la data de 19.VIII.2015 (fila 126, volumul I, dosar de apel), adeverinţa nr.57/2.IV.2019, emisă de Universitatea Politehnică din Bucureşti – Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică şi Ştiinţe Socio-Umane, pentru profesia didactică, nivelul I (fila 128, volumul I, dosar de apel), adeverinţa nr.112/12.IX.2019, emisă de Universitatea Politehnică din Bucureşti – Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică şi Ştiinţe Socio-Umane, pentru profesia didactică, nivelul II (fila 127, volumul I, dosar de apel), certificatul de naştere seria NV, nr.600248, eliberat de Consiliul local al Sectorului I, Bucureşti, la data de 12.VII.2007, faţă de Şupeală Toma, născut la data de 6.VII.2007 (fila 131, volumul I, dosar de apel) şi certificatul de naştere seria NH, nr.353742, eliberat de Consiliul local al Sectorului I, Bucureşti, la data de 1.IX.2011, faţă de Şupeală Matei, născut la data de 5.VIII.2011 (fila 130, volumul I, dosar de apel).
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat Albu Romeo a susţinut, în principal, că sentinţa penală nu este motivată, astfel că a solicitat trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de fond, întrucât nu există nici o contribuţie proprie a judecătorului cu privire la probe şi la apărări.
În subsidiar, a susţinut, cu privire la infracţiunea de spălarea banilor, că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru autor, prin urmare nici pentru complice. A arătat că a optat pentru procedura simplificată, astfel că nu a contestat situaţia de fapt, însă, din conţinutul constitutiv al infracţiunii, lipsesc două condiţii esenţiale, şi anume anterioritatea infracţiunii premisă şi individualitatea faptei penale de spălare a banilor. Pentru existenţa infracţiunii de spălarea banilor, prima condiţie este existenţa anterioară a infracţiunii sursă, respectiv infracţiunile de dare şi de luare de mită, însă, în raport cu conţinutul rechizitoriului, se poate stabili că cele două infracţiuni se suprapun. A solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală.
A mai susţinut că a avut o contribuţie marginală, fiind şoferul inculpatului Popa Bogdan-Cornel, s-a angajat şi munceşte de la încetarea măsurilor preventive, este principalul susţinător al familiei, are un minor în întreţinere, după cum rezultă din înscrisurile în circumstanţiere depuse la dosar, şi a avut o atitudine procesuală constantă de recunoaştere, astfel că a solicitat reindividualizarea pedepselor închisorii, prin reţinerea atât a dispoziţiilor art.19 din Legea nr.682/2002, întrucât a formulat un denunţ în luna septembrie a anului 2015, cât şi a dispoziţiilor de la art.75, alin.2, litera a şi litera b, Cod penal, apoi aplicarea dispoziţiilor art.91, Cod penal, exprimându-şi acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii. A mai arătat că instanţa de fond nu a reţinut art.19 din Legea nr.682/2002, pe motiv că nu a fost înregistrat, însă, la filele 287-288, vol. III, dosar de urmărire penală, se regăseşte acest denunţ, cu ştampila parchetului.
De asemenea, a arătat, cu privire la măsura sechestrului asigurător asupra economiilor copilului său şi a jumătate din apartamentul în care locuieşte, că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.249 din Codul de procedură penală, întrucât nu a beneficiat de sumele de bani obţinute cu titlu de mită.
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat Niţă Ion a susţinut, cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, că, pe tot parcursul procesului penal, declaraţiile sale au fost constante, în sensul că nu a cunoscut vreo schemă infracţională, că, din declaraţiile inculpatului Albu Romeo, a rezultat faptul că nu a fost nevoie să îi explice ce anume i-a spus inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pentru că aceştia discutaseră anterior, iar inculpatul Popa Bogdan-Cornel a relatat, destul de sec, faptul că au discutat, spunându-i despre ce este vorba, iar teza sa este mai credibilă, avându-se în vedere declaraţiile martorilor Matei Costel, Vlad Nicolae, Ristea Mihai şi Buia Dan, conform cărora nu a avea un drept de dispoziţie asupra acestor societăţi comerciale, în timp ce martorii-denunţători l-au perceput doar ca pe un intermediar, şi nu ca având un drept de dispoziţie asupra celor două societăţi comerciale, astfel că a solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, litera b, teza a II-a din Codul de procedură penală, întrucât nu a avut reprezentarea unui grup infracţional organizat.
A mai arătat, referitor la infracţiunea de spălarea banilor, că infracţiunea predicat este posterioară, întrucât inculpatul autor Popa Bogdan-Cornel a primit o sumă de bani de la inculpatul Albu Romeo, care a primit-o de la acesta, ori infracţiunea de spălarea banilor se consumă înainte ca autorul infracţiunii predicat să fie împosedat cu produsul infracţiunii de corupţie, cronologie care este imposibilă din punct de vedere juridic, astfel că a solicitat achitarea sa, fie în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală, fie în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza a II-a, Cod de procedură penală, deoarece nu a avut reprezentarea că poate comite infracţiunea de spălarea banilor. În ceea ce priveşte existenţa reprezentării subiective a săvârşirii infracţiunii predicat de către o altă persoană, aşa cum reiese din declaraţia inculpatului Albu Romeo, nu a fost nevoie să îi explice ceva, întrucât discutase cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel. De asemenea, în faţa instanţei de fond, la data de 12.VII.2012, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a arătat că i-a explicat în ce anume constă schema, însă declaraţia trebuie înlăturată, întrucât, tot la momentul respectiv, a mai arătat că nu le-a spus prea multe inculpaţilor Niţă Ion şi Albu Romeo, atât pentru protecţia proprie, cât şi pentru protecţia acestora. Pe de altă parte, inculpatul Popa Bogdan-Cornel este autorul unor denunţuri, astfel că declaraţiile acestuia sunt interesate.
A mai solicitat înlăturarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a sumei de 309.579 lei, care a fost însuşită de administratorii societăţilor comerciale, întrucât procentul de 8%, cu titlu de comision, este excesiv, cu atât mai mult cu cât instanţa de fond a arătat că, existând susţineri diferite, nu şi-a format o opinie clară cu privire la cuantumul acestui comision, astfel că trebuie ales procentul cel mai mic, de 6%.
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat Bengalici Claudiu a susţinut, în principal, că infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat a fost reţinută în mod forţat, întrucât funcţionarii publici se aflau într-o structură profesională, solicitând achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală, iar, în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor, invocă aceleaşi apărări cu ale apelantului-intimat-inculpat Niţă Ion şi, în mod suplimentar, a învederat că inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pentru a retrage sumele de bani în numerar, le-a trecut prin mai multe societăţi comerciale, astfel încât nu au o aparenţă de legalitate, iar infracţiunea care putea fi reţinută, mai curând, este de complicitate la luare de mită. A mai arătat că, având în vedere Decizia nr.16/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa de fond a apreciat distorsionat, întrucât nu se poate ca, prin aceeaşi activitate infracţională, autorul infracţiunii predicat să-şi spele propriii bani. Pentru aceste motive, a solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală.
În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepselor închisorii, întrucât sunt disproporţionate, avându-se în vedere că, pentru infracţiunea de spălarea banilor, pedeapsa aplicată inculpatului Popa Bogdan-Cornel, autor, a fost orientată spre minimul special, pentru inculpatul Albu Romeo, complice, a fost orientată către minimul special, în timp ce faţă de acesta, în calitate de complice, a fost orientată către mediu. A mai arătat că, în anul 2015, a dorit să opteze pentru procedura simplificată, însă cererea i-a fost respinsă, şi că a refăcut, pe cheltuiala sa, lucrările defectuoase din cimitir, este căsătorit, are un minor în întreţinere, soţia sa urmează să nască şi îşi câştigă existenţa în mod licit, astfel încât a solicitat să se facă aplicarea art.91, Cod penal.
De asemenea, referitor la măsura de siguranţă a confiscării speciale, întreaga sumă care constituie obiectul infracţiunii de luare de mită a fost confiscată special de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, iar de la acesta a fost confiscat un procent de 13% din aceeaşi sumă, ceea ce înseamnă că se produce o îmbogăţire fără justă cauză a statului, iar metoda confiscării speciale pe procente este greşită, întrucât răspunderea civilă delictuală este solidară.
În dovedire și în apărare, a formulat, fiindu-i încuviințată, proba cu înscrisuri în circumstanțiere, depunând la dosar, în fotocopie, certificatul de naștere seria N.12, nr.053367, eliberat de Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Iași – Serviciul de Stare Civilă, cu dată ilizibilă, cu privire la Bengalici Natalia, născută la data de 25.II.2019 (fila 96, volumul IV, dosar de apel), precum și ecografie morfologie fetală din data de 28.XII.2020, efectuată de Cabinet ecografie obstetrică-ginecologie „Dr. Gheorghe Iliev” S.R.L. (fila 95, volumul IV, dosar de urmărire penală).
În motivarea în scris şi orală a apelului, apelantul-intimat Nica Adriana-Elena a solicitat desfiinţarea sentinţei penale şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de fond, întrucât nu a fost introdusă în cauză încă de la fond, fiindu-i, astfel, încălcat dreptul la dublul grad de jurisdicţie, ori, potrivit doctrinei europene, măsura de siguranţă a confiscării speciale este o pedeapsă, astfel că este necesar să existe dublul grad de jurisdicţie. A susţinut că a prezentat istoricul finanţelor, care nu au legătură cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, astfel că trimiterea, spre rejudecare, trebuie să-l privească inclusiv pe acest inculpat. A mai arătat că imobilul despre care se face vorbire în actul de sesizare a fost cumpărat prin credit bancar, anterior momentului la care l-a cunoscut pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea.
De asemenea, a invocat specializarea judecătorilor de la fond cu privire la infracţiunile de corupţie, având în vedere faptul că dispoziţiile Curţii Constituţionale a României obligă instanţele de judecată la constituirea, în concret, a unor completuri de judecată specializate în infracţiunile de corupţie, iar în cadrul Tribunalului Bucureşti toate completurile de judecată sunt multidisciplinare.
În dovedire, a formulat, fiindu-i încuviinţată, proba cu înscrisuri pe situaţia de fapt, depunând, în fotocopie, contractul de vânzare-cumpărare, cu Încheierea de autentificare nr.685/21.VI.2013 a B.N.P. Săndina Tăbărana, încheiat între S.C. „Eldapo” S.R.L., în calitate de vânzător, şi Nica Adriana-Elena, în calitate de cumpărător (filele 35-37, volumul II, dosar de apel), contractul de credit nr.RF35949482301/20.VI.2013, încheiat între Raiffeisen Bank S.A. şi Noica Adriana-Elena, în calitate de împrumutat (filele 38-46, volumul II, dosar de apel), contractul de ipotecă mobiliară pe contul de garanţie şi depozitul constituit în contul de garanţie nr.RF35949482301/20.VI.2013, încheiat, pe data de 20.VI.2013, între aceleaşi părţi (filele 47-50, volumul II, dosar de apel), contract de împrumut cu dobândă, cu Încheierea de autentificare nr.345/5.IX.2013 a Biroului Notarial Enoae Rodica, încheiat între Misăilă Teodor şi Misăilă Ana, în calitate de împrumutători, şi Nica Adriana-Elena, în calitate de împrumutat (filele 52-55, volumul II, dosar de apel), contact de împrumut, cu Încheierea de autentificare nr.758/3.VI.2014 a Biroului Individual Notarial Vasilescu Bogdan, încheiat între Pavăl Dan, împrumutător, şi Nica Adriana-Elena, împrumutat (fila 51, volumul II, dosar de apel), încheierile nr.39908/4.VII.2013, din Dosarul nr.39908/26.VI.2013 (fila 56, volumul II; dosar de apel), cu extras de carte funciară pentru informare (fila 57, volumul II, dosar de apel), şi nr.62682/7.X.2013, din Dosarul nr.62682/3.X.2013 (fila 58, volumul II, dosar de apel), cu extras de carte funciară pentru informare (fila 59, volumul II, dosar de apel), ambele emise de Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector I, Bucureşti, adresa nr.154/20.I.2016, emisă de Raiffeisen Bank S.A. (fila 60, volumul II, dosar de apel), cerere din data de 7.XII.2015, formulată de Nica Adriana-Elena, înregistrată la Raiffeisen Bank S.A., sub nr.260/7.XII.2015 (fila 61, volumul II, dosar de apel).
Prin Încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 16.IX.2019, în temeiul art.64, alin.4, Cod de procedură penală, a fost admisă declaraţia de abţinere a judecătorului Guluţanu Alina-Nadia, întrucât, în calitate de Judecător de drepturi şi libertăţi în cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, s-a pronunţat asupra măsurilor preventive faţă de inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Octavian-Mircea, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Şupeală Florin, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, apoi s-a constatat, în temeiul art.275, alin.3, Cod de procedură penală, că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta.
La termenul de judecată din data de 16.X.2019, apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, personal, Popa Bogdan-Cornel, personal, Stanca Cristian, personal, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, personal, Albu Romeo, personal, Niţă Ion, personal, şi Bengalici Claudiu, personal, au arătat că nu declară în faţa instanţei de apel, luându-se act de declaraţii prin încheierea de şedinţă.
La termenul de judecată din data de 13.XI.2019, apelantul-intimat-inculpat Şupeală Florin, personal, a arătat că nu declară în faţa instanţei de apel.
Din oficiu, Curtea a solicitat Ministerului Public să precizeze datele de identificare ale mandatelor de supraveghere tehnică, în baza cărora au fost interceptate convorbirile telefonice şi comunicările din mediul ambiental, iar răspunsul a fost comunicat prin adresa din data de 12.VIII.2020, în Dosarul nr.181/P/2015 (filele 1-7, volumul III, dosar de apel), la care au fost ataşate procesele-verbale din datele de 8.IV.2015 (filele 10 şi 11, volumul III, dosar de apel), 9.IV.2015 (filele 12-14, volumul III, dosar de apel), 15.IV.2015 (filele 15 şi 16, volumul III, dosar de apel), 21.IV.2015 (filele 17-19, volumul III, dosar de apel), 24.IV.2015 (filele 42-45, volumul III, dosar de apel), 12.V.2015 (filele 46-48, volumul III, dosar de apel), 13.V.2015 (filele 49-51, volumul III, dosar de apel), 14.V.2015 (filele 52 şi 53, volumul III, dosar de apel), 15.V.2015 (filele 20 şi 21, volumul III, dosar de apel), 20.V.2015 (filele 22-24, volumul III, dosar de apel), 25.V.2015 (filele 25 şi 26, volumul III, dosar de apel), 26.V.2015 (filele 27 şi 28, volumul III, dosar de apel), 16.VI.2015 (filele 29-31, volumul III, dosar de apel), 19.VI.2015 (filele 32 şi 33, volumul III, dosar de apel), 29.VI.2015 (filele 34-36, volumul III, dosar de apel), 30.VI.2015 (filele 37-39, volumul III, dosar de apel), 1.VII.2015 (filele 40 şi 41, volumul III, dosar de apel), 1.VII.2015 (filele 54 şi 55, volumul III, dosar de apel), 3.VII.2015 (filele 56 şi 57, volumul III, dosar de apel), 29.VII.2015 (filele 58 şi 59, volumul III, dosar de apel), 30.VII.2015 (filele 60 şi 61 volumul III, dosar de apel), 3.VIII.2015 (filele 62 şi 63, volumul III, dosar de apel), 4.VIII.2015 (filele 64-66, volumul III, dosar de apel), 7.VIII.2015 (filele 67 şi 68, volumul III, dosar de apel), 10.VIII.2015 (filele 69 şi 70, volumul III, dosar de apel), 12.VIII.2015 (filele 71-73, volumul III, dosar de apel), 13.VIII.2015 (filele 74 şi 75, volumul III, dosar de apel), 17.VIII.2015 (filele 76 şi 77, volumul III, dosar de apel), 18.VIII.2015 (filele 81 şi 82, volumul III, dosar de apel), 19.VIII.2015 (filele 78-80, volumul III, dosar de apel), 19.VIII.2015 (filele 83 şi 84, volumul III, dosar de apel), 25.VIII.2015 (filele 8 şi 9, volumul III, dosar de apel), 31.VIII.2015 (filele 87 şi 88, volumul III, dosar de apel), 3.IX.2015 (filele 89 şi 90, volumul III, dosar de apel), 5.IX.2015 (filele 91-93, volumul III, dosar de apel), 17.IX.2015 (filele 94 şi 95, volumul III, dosar de apel), toate întocmite de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Tehnic, privind înregistrarea audio-video a discuţiilor din mediul ambiental şi descărcarea acestora pe suport optic, din data de 28.VIII.2015, întocmit de acelaşi organ judiciar, privind înregistrarea audio a discuţiei din mediul ambiental şi descărcarea acesteia pe suport optic (filele 85 şi 86, volumul III, dosar de apel), precum şi din datele de 15.IV.2015 (fila 96, volumul III, dosar de apel), 20.IV.2015 (fila 97, volumul III, dosar de apel), 28.IV.2015 (fila 98, volumul III, dosar de apel), 5.V.2015 (fila 99, volumul III, dosar de apel), 11.V.2015 (fila 100, volumul III, dosar de apel), 19.V.2015 (fila 101, volumul III, dosar de apel), 27.V.2015 (fila 102, volumul III, dosar de apel), 5.VI.2015 (fila 103, volumul III, dosar de apel), 12.VI.2015 (fila 104, volumul III, dosar de apel), 18.VI.2015 (fila 105, volumul III, dosar de apel), 26.VI.2015 (fila 106, volumul III, dosar de apel), 3.VII.2015 (fila 107, volumul III, dosar de apel), 10.VII.2015 (fila 108, volumul III, dosar de apel), 17.VI.2015 (fila 109, volumul III, dosar de apel), 24.VII.2015 (fila 110, volumul III, dosar de apel), 3.VIII.2015 (fila 111, volumul III, dosar de apel), 11.VIII.2015 (fila 112, volumul III, dosar de apel), 18.VIII.2015 (fila 113, volumul III, dosar de apel), 27.VIII.2015 (fila 114, volumul III, dosar de apel), 3.IX.2015 (fila 115, volumul III, dosar de apel), 9.IX.2015 (fila 116, volumul III, dosar de apel) şi 21.IX.2015 (fila 117, volumul III, dosar de apel), întocmite de acelaşi organ judiciar, cu privire la imprimarea pe suport digital a interceptărilor convorbirilor şi comunicărilor telefonice, împreună cu adresa din data de 1.IV.2015 a Secţiei de Combatere a Corupţiei către Serviciul Tehnic, ambele din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, privind solicitarea de redare în scris a discuţiei ambientale din data de 31.III.2015, înregistrată de martorul-denunţător Gogonea Teodor (fila 118, volumul III, dosar de apel).
Prin Încheierea de şedinţă din data de 24.III.2021:
I. a admis cererile de schimbare a încadrării juridice, formulate de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Niţă Ion şi Albu Romeo, iar, în temeiul art.386, alin.1, Cod de procedură penală, a dispus, din oficiu şi la solicitarea apelanţilor-intimaţi-inculpaţi Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian şi Albu Romeo schimbarea încadrării juridice a faptelor penale reţinute prin rechizitoriu, astfel cum a fost îndreptat prin Ordonanţa din data de 1.II.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015:
1. cu privire la apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, Cod penal, infracţiunea de luare de mită, prev. de art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.7, litera a din Legea nr.78/2000, infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.297, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000, şi infracţiunea de spălarea banilor, prev. de art.29, litera b din Legea nr.656/2002, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, alin.1, alin.2 şi alin.3, Cod penal, infracţiunea de luare de mită, prev. de art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.7, litera a din Legea nr.78/2000, infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.297, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000, şi infracţiunea de spălarea banilor, prev. de art.49, alin.1, litera a din Legea nr.129/2019, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal;
2. cu privire la apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel, din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, Cod penal, un număr de 5 infracţiuni de trafic de influenţă, fiecare prev. de art.291, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, un număr de 4 infracţiuni de luare de mită, fiecare prev. de art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, infracţiunea de complicitate la luare de mită, prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, un număr de 2 infracţiuni de dare de mită, fiecare prev. de art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, un număr de 4 infracţiuni de spălarea banilor, fiecare prev. de art.29, litera b din Legea nr.656/2002, infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.297, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000, şi un număr de 3 infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată, fiecare prev. de art.12, litera a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, alin.1 şi alin.3, Cod penal, infracţiunea de trafic de influenţă, în formă continuată, prev. de art.291, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale, în raport cu acordul-cadru nr.69/10.IV.2013, şi nu cu fiecare dintre inculpaţii Oprescu Mircea-Sorin şi Constantinescu Mircea-Octavian, cu acordul-cadru nr.27/17.I.2014, şi nu cu fiecare dintre aceeaşi doi coinculpaţi, precum şi cu contractul subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/26.V.2015), infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prev. de art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.35, alin.1, Cod penal (5 acte materiale, care includ, ca act material, infracţiunea de complicitate la luare de mită, din luna august a anului 2015), infracţiunea de instigare la dare de mită, în formă continuată, prev. de art.47, Cod penal, raportat la art.290, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale, care presupun instigarea cu privire la fiecare dintre inculpaţii Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela şi Şupeală Florin şi un act material de complicitate materială cu privire la inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian), infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prev. de art.49, alin.1, litera b (din eroare, s-a dactilografiat litera a, nefiind pusă în discuţie şi motivată schimbarea modalităţii normative) din Legea nr.129/2019, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (4 acte materiale), infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.297, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000, şi infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată, prev. de art.12, litera a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale), toate cu aplicarea art.38, alin.1 şi alin.2 din Codul penal;
3. cu privire la apelantul-intimat-inculpat Stanca Cristian, din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, Cod penal, un număr de 4 infracţiuni de complicitate la luare de mită, fiecare prev. de art. 48, Cod penal, raportat la art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, un număr de 2 infracţiuni de complicitate la dare de mită, fiecare prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, alin.1 şi alin.3, Cod penal, infracţiunea de complicitate la luare de mită, în formă continuată, prev. de art.48, alin.1, Cod penal, raportat la art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.35, alin.1, Cod penal (2 acte materiale, şi anume un act material privind suma de 5.000 de euro, împreună cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în ceea ce priveşte contractul subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/26.V.2015, şi un alt act material referitor la suma 25.000 de euro, raportat la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea), şi infracţiunea de complicitate la dare de mită, în formă continuată, prev. de art.48, alin.1, Cod penal, raportat la art.290, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale, dintre care două acte materiale în raport cu fiecare dintre inculpaţii Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela şi Şupeală Florin, iar cel de-al treilea act material raportat la suma de 4.000 de euro, cu privire la inculpatul Constantinescu Octavian-Mircea, cu precizarea că se înlătură din conţinutul acestei infracţiuni actul material cu privire la suma de 25.000 de euro, privind pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, care intră în forma continuată a infracţiunii de complicitate la luare de mită), toate cu aplicarea art.38, alin.1 din Codul penal;
4. cu privire la apelantul-intimat-inculpat Albu Romeo, din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, Cod penal, infracţiunea de complicitate la complicitate la dare de mită, prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, şi un număr de 2 infracţiuni de complicitate la spălarea banilor, fiecare prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.29, litera b din Legea nr.656/2002, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, alin.1 şi alin.3, Cod penal, infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art.48, alin.1, Cod penal, raportat la art.290, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, şi infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, în formă continuată, prev. de art.48, alin.1, Cod penal, Cod penal, raportat la art.49, alin.1, litera b din Legea nr.129/2019 (din eroare, s-a dactilografiat litera a, nefiind pusă în discuţie şi motivată schimbarea modalităţii normative), cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (2 acte materiale), toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal;
5. cu privire la apelantul-intimat-inculpat Niţă Ion, din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, Cod penal, şi un număr de 2 infracţiuni de complicitate la spălarea banilor, fiecare prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.29, litera b din Legea nr.656/2002, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, alin.1 şi alin.3, Cod penal, şi infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, în formă continuată, prev. de art.48, alin.1, Cod penal, Cod penal, raportat la art.49, alin.1, litera b din Legea nr.129/2019 (din eroare, s-a dactilografiat litera a, nefiind pusă în discuţie şi motivată schimbarea modalităţii normative), cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (2 acte materiale), ambele cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal;
6. cu privire la apelantul-intimat-inculpat Bengalici Claudiu, din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, Cod penal, şi un număr de 3 infracţiuni de complicitate la spălarea banilor, fiecare prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.29, litera b din Legea nr.656/2002, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367, alin.1 şi alin.3, Cod penal, şi infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, în formă continuată, prev. de art.48, alin.1, Cod penal, Cod penal, raportat la art.49, alin.1, litera b din Legea nr.129/2019 (din eroare, s-a dactilografiat litera a, nefiind pusă în discuţie şi motivată schimbarea modalităţii normative), cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale), ambele cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal;
a respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de Ministerul Public;
II. în temeiul art.250/2, Cod de procedură penală, a menţinut măsurile asigurătorii luate prin:
– Ordonanţa din data de 26.X.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, asupra cotei indivize de 5/6 din imobilul situat în mun. Bucureşti, Str. Popa Savu, nr.42 (fost Bulevardul Aviatorilor, nr.43), parter, Sectorul I, compus din apartament cu patru camere de locuit şi dependinţe, în suprafaţă utilă de 172,34 m.p., loc de parcare la demisol, în suprafaţă de 15,60 m.p., şi boxă la demisol, în suprafaţă de 2,63 m.p., şi cota-parte indiviză de 101,64 m.p. teren, aflat în proprietatea apelantului-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea (filele 257-276, volumul XI, dosar de urmărire penală);
– Ordonanţa din data de 16.XI.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, asupra cotei de 50% din apartamentul situat în mun. Bucureşti, B-dul Basarabia, nr.10, ap.3, Sectorul III, precum şi asupra sumelor de 25.500 lei, de 1.300 euro şi de 2.900 lei, ridicate de la apelantul-intimat-inculpat Albu Romeo (filele 324-327, volumul XI, dosar de urmărire penală);
– Ordonanţa din data de 16.XI.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, asupra autoturismului marca „BMW”, model X5KS41XDRIVE30D, serie motor 50948638, serie saşiu WBAKS410400C33565, cotei de 50% din terenul arabil intravilan, în suprafaţă de 288 m.p., T44 P140/1/4, situat în comuna 1 Decembrie, Şoseaua Giurgiului, judeţul Ilfov, şi cotei de 50% din terenul arabil intravilan, în suprafaţă de 980 m.p., T43 P137/3/6, situat în comuna 1 Decembrie, Şoseaua Giurgiului, judeţul Ilfov, aparţinând apelantului-intimat-inculpat Niţă Ion (filele 346-349, volumul XI, dosar de urmărire penală);
– Ordonanţa din data de 4.XI.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, asupra sumelor de 19.976,99 lei, din contul bancar RO58INGB0000999904428402 de la „ING Bank” N.V Amsterdam, pe numele Bulancea Bogdan, de 14.996,00 lei, din contul bancar RO371INGB0000999903645311 de la „ING Bank” N.V Amsterdam, pe numele Dinu Constantin, şi de 11.868,49 lei, din contul bancar RO85INGB0000999903657930 de la „ING Bank” N.V Amsterdam, pe numele Gogu Petru-Eusebiu, precum şi asupra sumei de 68.216,48 lei, pe care terţul S.C. „Anna Maria Holliday” S.R.L. o datorează către S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., toate cu privire la apelantul-intimat-inculpat Bengalici Claudiu (filele 339-345, volumul XI, dosar de urmărire penală),
menţinute prin Sentinţa penală nr.807/13.V.2019 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, din Dosarul nr.42389/3/2015, apoi
a respins, ca neîntemeiată, cererea de instituire a măsurii asigurătorii faţă de apelantul-intimat-inculpat Niţă Ion asupra sumelor excedent din Dosarul nr.705/P/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, formulată de Ministerul Public.
În motivarea schimbărilor de încadrare juridică, cu privire la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, a constatat că, pe data de 18.VII.2018, prin urmare în timpul cercetării judecătoreşti a fondului, a intrat în vigoare Legea nr.129/2019, privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care a modificat doar numerotarea, nu şi conţinutul infracţiunii de spălarea banilor, astfel că, ținând seama de principiul activităţii legii penale, a avut în vedere dispoziţiile art.49, alin.1, litera a din Legea nr.129/2019.
Cu privire la inculpaţii Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Albu Romeo, Niţă Ion şi Bengalici Claudiu, a constatat, mai întâi, că în sarcina fiecăruia a fost reţinută infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, în scopul comiterii de infracţiuni de corupţie, pentru obţinerea, de către funcţionarii publici din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, de mită din contractele de prestări servicii către beneficiarii Centrul de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” şi Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, aflate în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti, astfel că prestatorii de servicii plăteau către inculpaţii funcţionari publici anumite sume de bani, cu titlu de mită, care fie erau remise în numerar, fie erau disimulate prin contracte de prestări servicii fictive încheiate între societăţi comerciale aflate în controlul unora dintre membrii grupării de criminalitate organizată, care, de obicei, percepeau un comision pentru această activitate. Prin urmare, din situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, rezultă că acesta constituie mecanismul de ansamblu folosit în mod obişnuit de către gruparea de criminalitate organizată din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, cu instituţiile din subordinea sa, în vederea fraudării bugetului local şi trecerii în patrimoniul personal al inculpaţilor a sumelor obţinute din această activitate infracţională. De aceea, a apreciat că, pentru fiecare dintre membrii structurii infracţionale, a existat, la constituirea, aderarea ori sprijinirea grupării de criminalitate organizată, o unică rezoluţie infracţională, care se suprapune scopului fraudulos al grupului infracţional organizat, constând în obţinerea, în mod repetat, de sume de bani, care au fost extrase şi introduse în patrimoniile proprii ale inculpaţilor într-o modalitate infracţională similară. În aceste condiţii, a reținut forma continuată a infracţiunilor scop, în raport cu fiecare contract de prestări servicii, şi nu cu fiecare inculpat.
Referitor la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, tot ca urmare a formei continuate a infracţiunii de luare de mită, a reţinut, alături de cele 4 acte materiale care au fost reţinute ca infracţiuni concurente, actul material care a constituit infracţiunea de complicitate la luare de mită, din luna august a anului 2015, în raport cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian.
În sarcina aceluiaşi inculpat, au mai fost reţinute două infracţiuni de dare de mită, raportat la inculpații Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, director la Centrul de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, și Șupeală Florin, director adjunct în cadrul aceleiaşi instituţii publice, însă, din declarațiile martorilor-denunțători Gogonea Teodor (filele 165-171, 172-178, volumul VIII, dosar de urmărire penală) și Petroi Octavian-Alin (filele 208-218, 219-223, volumul VIII, dosar de urmărire penală), rezultă că inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pe data de 15.V.2015, i-a trimis la inculpații Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin, pentru a le propune suma de 50.000 euro, ca să fie de acord cu semnarea contractului pentru reparația gardului de la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, iar, pe data de 19.V.2015, le-a spus să le ofere suma de 70.000 euro, după care a urmat întâlnirea din aceeași dată, de 19.V.2015, de la restaurantul hotelului „Phoenicia”, din zona Unirii, București, cu inculpații Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin. Prin urmare, având în vedere forma continuată a infracţiunilor scop, va reţine infracţiunea de instigare la dare de mită, în formă continuată, cu trei acte materiale, care constau în cele două acte materiale de instigare la dare de mită şi în complicitatea materială la dare de mită, din luna august a anului 2015, în raport cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian. Potrivit doctrinei, forma de participaţie penală a instigării absoarbe complicitatea materială. A mai apreciat că participaţia penală sub forma complicităţii trebuie reţinută atât în raport cu infracţiunea de dare de mită, cât şi cu infracţiunea de luare de mită, întrucât, deşi sunt infracţiuni corelative, autorii sunt diferiţi, iar actele de complicitate sunt distincte, în raport cu acţiunea sau inacţiunea autorului fiecăreia dintre infracţiuni.
Cu privire la inculpatul Stanca Cristian, a constatat că au fost reţinute 4 infracţiuni de complicitate la luare de mită, însă a reținut două acte materiale, şi anume un act material raportat la contractul subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/26.V.2015, încheiat între beneficiarul Centrul de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” şi prestatorul S.C. „Green Line Construct” S.R.L., şi un alt act material, în raport cu suma de 25.000 euro, cu privire la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea. De asemenea, constatând că au fost reţinute 2 infracţiuni de complicitate la dare de mită, a reținut, raportat la situaţia de fapt, un număr de 3 acte materiale, în raport cu fiecare dintre inculpaţii Petroi-Avasiloae Ruxandra Mihaela şi Şupeală Florin, precum şi cu inculpatul Constantinescu Octavian-Mircea, pentru suma de 4.000 euro, fără a avea în vedere actul material în raport cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, care a intrat în conţinutul formei continuate a infracţiunii de luare de mită, în condiţiile în care se reţine că suma de 25.000 euro a fost remisă de inculpatul Popa Bogdan-Cornel.
În ceea ce privește la măsurile asigurătorii, a reținut că, prin adresa din data de 8.XII.2020, din Dosarul nr.705/P/2016, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, la percheziţia domiciliară în imobilul inculpatului Niţă Ion, au fost ridicate sumele de 199.700 lei, de 7.200 lei, de 30.100 lei şi de 3.770 euro, solicitând să se aprecieze asupra oportunităţii măsurii asigurătorii (fila 26, volumul IV, dosar de apel), iar Ministerul Public a solicitat luarea măsurii asigurătorii asupra sumelor de bani respective, în vederea garantării cheltuielilor judiciare către stat. A constatat că instanţa de fond a dispus, prin sentinţa penală, ridicarea măsurii sechestrului asigurător cu privire la anumite bunuri imobile şi mobile, care constituiau o garanţie excesivă. Întrucât măsura asigurătorie nu este executorie, iar Curtea are posibilitatea reformării sentinţei penale, prin constituirea, ca garanţie pentru cheltuielile judiciare către stat, a bunurilor imobile şi mobile excedent în această cauză, a respins, ca neîntemeiată, solicitarea Ministerului Public.
Prin Încheierea de şedinţă din data de 16.IV.2021, în temeiul art.394, alin.5, Cod de procedură penală, s-a dispus repunerea cauzei pe rol, pentru constituirea completului de divergenţă.
În complet de divergență, s-a dispus, din oficiu, emiterea unei adrese către Primăria Generală a Municipiului București, pentru a comunica informații și documente cu privire la inculpatul Stanca Cristian, iar, prin adresa nr.1960214/8316/2168/8.VI.2021, Primăria Municipiului București – Direcția Generală Administrație și Relația cu C.G.M.B. – Direcția Administrație Publică a înaintat la dosar referatul de specialitate nr.2740/1/14.IV.2011, întocmit de Primăria Municipiului București – Direcția Managementul Resurselor Umane, Dispoziția nr.570/6.V.2011, emisă de primarul general, privind aprobarea Regulamentului privind ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante corespunzătore funcțiilor contractuale din cadrul instituțiilor/serviciilor publice de interes local al municipiului București, precum și pentru promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare ori în funcție a personalului contractual al acestora, pe care l-a atașat (filele 1-25, volumul V, dosar de apel). Totodată, prin adresa nr.5.734/5.VIII.2021, Consiliul General al Municipiului București – Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane a comunicat detalii privind salarizarea inculpatului Stanca Cristian și a arătat că, pentru ocuparea postului de inspector de specialitate, erau necesare studii superioare de lungă durată (filele 37 și 38, volumul V, dosar de urmărire penală).
Prin Încheierea de ședință din data de 30.IX.2021, Curtea, în compunerea completului de divergență, în temeiul art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.340/2009, a respins, ca neîntemeiată, cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulată de apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel, întrucât norma de drept material națională care reglementează infracțiunea de spălarea banilor este identică cu norma europeană, astfel că nu există nici o neclaritate cu privire la conținutul constitutiv al infracțiunii, a doua întrebare, privind aparența licită sau ilicită a transferului de bunuri, element material al laturii obiective a infracțiunii de spălarea banilor, se referă, mai curând, la elemente particulare ale cauzei, și nu la probleme de interpretare, validitate sau aplicare a dreptului uniunii, iar, cu privire la a treia întrebare, referitoare la mecanismul sancționator național al concursului de infracțiuni și conformitatea acestuia cu dispozițiile articolelor 47 și 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, a constatat că, deși una dintre infracțiunile deduse judecății este reglementată de Directiva 2015/849/20.V.2015, regimul sancționator al pluralității de infracțiuni excede dreptului Uniunii Europene, fiind prevăzut exclusiv de legea națională.
Prin Încheierea de şedinţă din data de 16.XII.2021, Curtea, în temeiul art.395, alin.1, Cod de procedură penală, în complet de divergenţă, a repus cauza pe rol, pentru a pune în discuţie, din oficiu, în temeiul art.386, alin.1, Cod de procedură penală, schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele penale reţinute prin rechizitoriu, astfel cum a fost îndreptat prin Ordonanţa din data de 1.II.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, în sarcina apelanţilor-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian şi Albu Romeo.
Pe urmă, prin Încheierea de şedinţă din data de 21.I.2022, în complet de divergenţă, în majoritate, în temeiul art.386, alin.1, Cod de procedură penală, a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele penale reţinute prin rechizitoriu, astfel cum a fost îndreptat prin Ordonanţa din data de 1.II.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015:
1. faţă de fiecare dintre apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian şi Albu Romeo, din infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, prevăzută de art.367, Cod penal, în infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, în variantă agravată, prev. de art.367, alin.1, alin.2 şi alin.3, Cod penal;
2. faţă de apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel, dintr-un număr de 3 infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată, fiecare prev. de art.12, litera a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal, în infracţiunile de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată, prev. de art.301, alin.1, Cod penal, după intrarea în vigoare a Legii nr.193/2017, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale, în raport cu acordul-cadru nr.3.601/7.V.2014, încheiat cu S.C. „Delta Paper” S.R.L., actuala S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., cu acordul-cadru nr.2.275/23.V.2015, încheiat cu S.C. „Total Green Serv” S.R.L., şi cu acordul-cadru nr.26.632/30.XII.2014, încheiat cu Asocierea S.C. „Total Green Serv” S.R.L. – S.C. „Cris Garden” S.R.L.), şi de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prev. de art.12, litera a din Legea nr.78/2000 (în raport cu S.C. „Urban Design Construct” S.R.L.);
3. faţă de apelantul-intimat-inculpat Stanca Cristian, dintr-un număr de 4 infracţiuni de complicitate la luare de mită, fiecare prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, în infracţiunea de complicitate la luare de mită, în formă continuată, prev. de art.48, alin.1, Cod penal, raportat la art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, art.7, litera a din Legea nr.78/2000 şi art.35, alin.1, Cod penal (2 acte materiale, şi anume un act material privind suma de 5.000 de euro, împreună cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în ceea ce priveşte contractul subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/26.V.2015, şi un alt act material referitor la suma 25.000 de euro, raportat la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea);
a respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, prin înlăturarea art.7, litera a din Legea nr.78/2000, întrucât, la momentul săvârşirii faptelor penale, nu îndeplinea o funcţie de demnitate publică, ci asimilată demnităţii publice, în condiţiile în care, abia la începutul anului 2017, funcţia de primar general al Municipiului Bucureşti a devenit o funcţie de demnitate publică, prin Legea cadru nr.153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
cu opinia separată a judecătorului Valentin Mihai, în sensul menţinerii încadrării juridice faţă de apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel în infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată, prev. de art.12, litera a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale), astfel cum a fost dispusă prin Încheierea de şedinţă din data de 24.III.2021, iar faţă de apelantul-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prev. de art.367, alin.1 şi alin.3, Cod penal.
În motivare, în majoritate, cu privire la infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, prev. de art.367, Cod penal, astfel cum a fost reţinută, în mod generic, prin rechizitoriu, s-a constatat că, din situaţia de fapt prezentată de procuror, inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian şi Albu Romeo au cunoscut că scopul în care funcţiona gruparea infracţională organizată consta în comiterea infracţiunilor de luare de mită şi de trafic de influenţă, în vederea atribuirii şi derulării contractelor de efectuare lucrări publice, iar legea penală prevede, pentru infracţiunea de luare de mită, comisă de un demnitar public, limite speciale cuprinse între 4 ani închisoare şi 13 ani şi 4 luni închisoare, prin urmare peste limita de 10 ani închisoare prevăzută de varianta agravată de la art.367, alin.2, Cod penal. Susţinerea apelanţilor-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea şi Popa Cornel-Bogdan, potrivit căreia, la momentul constituirii, grupul infracţional organizat avea un alt scop, modificat prin aderarea ulterioară a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, care a comis infracţiuni neprevăzute, nu poate fi acceptată, atâta timp cât, prin actul de sesizare, se reţine, în mod neechivoc, că, în cursul anului 2013, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în calitate de director general al Centrului de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, aflat în subordinea primăriei generale a municipiului Bucureşti, a iniţiat şi constituit, împreună cu societatea comercială denunţător, S.C. „Green Line Construct” S.R.L., şi cu inculpaţii Albu Romeo şi Niţă Ion, un grup infracţional organizat, în vederea comiterii de infracţiuni de corupţie, prin atribuirea către societatea comercială denunţător de contacte de execuţie lucrări publice la instituţia respectivă, pe care l-a condus până în momentul la care, tot în cursul anului 2013, a aderat inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, primarul general al municipiului Bucureşti, devenit lider, tot în scopul săvârşirii de infracţiuni de corupţie, mai precis al infracţiunii de luare de mită. Ca atare, atât la momentul constituirii, cât şi pe parcursul derulării activităţii infracţionale, scopul grupării de criminalitate organizată a rămas acelaşi şi a constat în săvârşirea de infracţiuni de corupţie, pentru atribuirea contractelor privind executarea de lucrări publice către instituţii subordonate Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, iar, prin aderarea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, primar general, care a preluat poziţia de lider, limita maximă specială pentru infracţiunea de luare de mită, ca infracţiune de corupţie, a depăşit 10 ani închisoare, dispoziţie legală pe care fiecare dintre apelanţii-intimaţi-inculpaţi Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian şi Albu Romeo avea obligaţia să o cunoască.
În unanimitate, referitor la funcţia de demnitate publică a primarului general, contestată de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea şi Constantinescu Mircea-Octavian, s-a constatat că, deşi la data comiterii faptelor penale nu exista o definiţie legislativă a funcţiei de demnitate publică, ulterior, prin art.5, litera z din O.U.G. nr.57/2019, privind Codul administrativ, s-a stabilit că funcţia de demnitate publică constă în ansamblul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţia României, legi şi/sau alte acte normative, după caz, obţinute prin învestire, ca urmare a rezultatului procesului electoral, direct sau indirect, ori prin numire. Potrivit art.121, alin.1 din Constituţia României, autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii. De asemenea, potrivit legislaţiei în vigoare la data faptelor penale, la art.2, alin.1 din Legea nr.393/2004, privind statutul aleşilor locali, erau enumeraţi aleşii locali, printre care primarul general al municipiului Bucureşti, iar, conform art.1, alin.2, litera e din Legea nr.215/2001, a administraţiei publice locale, modificată prin Legea nr.286/2006, primarul general al municipiului Bucureşti este autoritate executivă, care, conform art.3, alin.2 din aceeaşi lege organică, exercită dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţii administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Prin urmare, primarul are un statut constituţional şi este ales, elemente care îi atribuie calitatea de demnitar public. De altfel, potrivit art.30, alin.1 din 1 din Legea nr.393/2004, privind statutul aleşilor locali, la încetarea mandatului de primar, persoana îşi reia activitatea în executarea contractului de muncă sau a actului de numire anterior, iar, la stabilirea clasei şi gradului de încadrare, se vor lua în calcul perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publică, ceea ce înseamnă o recunoaştere legislativă implicită a calităţii de demnitar public a primarului.
Tot în unanimitate, calitatea de demnitar public a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea constituie o circumstanţă reală, care se răsfrânge asupra tuturor celorlalţi participanţi penal, în măsura în care au cunoscut-o. Ori, apelantul-intimat-inculpat Stanca Cristian nu poate susţine că nu a avut cunoştinţă de funcţia de primar general al municipiului Bucureşti pe care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea o deţinea, în condiţiile în care, iniţial, i-a fost şofer, apoi a devenit funcţionar public în cadrul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, aflată în subordinea Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.
În majoritate, cu privire la numărul de 3 infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată, fiecare prev. de art.12, litera a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal, în sarcina apelantului-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel, s-a constatat că, prin rechizitoriu, s-a reţinut că, deşi avea calitatea de director la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a condus activitatea S.C. „Delta Paper” S.R.L., actuala S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., în perioada ianuarie 2013-23.VIII.20215, şi a S.C. „Total Green Serv” S.R.L., în perioada 29.VIII.2014-23.VIII.2015, semnând acordul-cadru nr.3.601/7.V.2014, încheiat cu S.C. „Delta Paper” S.R.L., actuala S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., acordul-cadru nr.2.275/23.V.2015, încheiat cu S.C. „Total Green Serv” S.R.L., şi acordul-cadru nr.26.632/30.XII.2014, încheiat cu Asocierea S.C. „Total Green Serv” S.R.L. – S.C. „Cris Garden” S.R.L., şi, de asemenea, a condus activitatea S.C. „Urban Design Construct” S.R.L., în perioada 15.I.2013-23.VIII.2015. Prin actul de sesizare, au fost reţinute trei infracţiuni prev. de art.12, litera a din Legea nr.78/2000, fiecare în formă continuată, în raport cu fiecare dintre cele trei societăţi comerciale, respectiv S.C. „Delta Paper” S.R.L., actuala S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., S.C. „Total Green Serv” S.R.L. şi S.C. „Urban Design Construct” S.R.L., fără a fi identificate actele materiale. S-a constatat că, prin Legea nr.286/2009, privind Codul penal, a fost introdusă infracţiunea de conflict de interese, care preia parte dintre modalităţile normative de la art.12, litera a din Legea nr.78/2000 şi introduce calitatea de funcţionar public a subiectului activ, prin urmare particularizează incompatibilitatea penală a funcţionarului public. Infracţiunea de conflict de interese, prevăzută de art.301, alin.1 din noul Cod penal, presupune ca funcţionarul public, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să îndeplinească un act, prin care obţine un folos patrimonial pentru sine sau pentru alte categorii de persoane, expres enumerate, iar pedeapsa este cuprinsă între 1 an închisoare şi 5 ani închisoare, similar cu limitele speciale prevăzute de art.12, litera a din Legea nr.78/2000. Prin urmare, extragerea, din conţinutul vast al art.12, litera a din Legea nr.78/2000, a conduitei infracţionale a funcţionarului public, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu reglementarea strictă şi precis circumstanţiată a incompatibilităţii penale a acestuia, în condiţiile aceloraşi limite speciale ale pedepsei închisorii, justifică reţinerea noilor dispoziţii de drept material, în raport cu actele concrete de semnare a acordurilor-cadru, ca acte materiale, şi nu în raport cu societăţile comerciale, după cum a procedat procurorul. S-a mai constatat că, prin Legea nr.193/2017, infracţiunea de la art.301 din noul Cod penal a fost redenumită în infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane, cu aceleaşi limite speciale ale pedepsei principale a închisorii, dar care limitează la 3 ani durata de interzicere a exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, spre deosebire de reglementarea anterioară, în infracţiunea de conflict de interese, pentru care pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică nu era determinată, ceea ce înseamnă că putea fi dispusă pe o perioadă de până la 5 ani, potrivit art.66, alin.1 din noul Cod penal. Prin urmare, din acest punct de vedere, dispoziţiile care reglementează infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane sunt favorabile apelantului-intimat-inculpat. În ceea ce priveşte fapta penală comisă în raport cu S.C. „Urban Design Construct” S.R.L., s-a constatat că, prin rechizitoriu, s-a reţinut că inculpatul Popa Bogdan-Cornel doar a condus activitatea societăţii comerciale, fără a se fi concretizat în încheierea vreunui act, ca în cazul acordurilor-cadru semnate cu S.C. „Delta Paper” S.R.L., actuala S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., şi S.C. „Total Green Serv” S.R.L., astfel că au fost reținute dispoziţiile generale de la art.12, litera a din Legea nr.78/2000.
Prin Încheierea de ședință din data de 28.I.2022, tot în compunerea completului de divergență, în temeiul art.250/2, Cod de procedură penală, au fost menținute măsurile asigurătorii luate față de apelanții-intimați-inculpați Oprescu Sorin-Mircea, Albu Romeo, Niță Ion și Bengalici Claudiu.
Analizând actele şi lucrările dosarelor, precum şi sentinţa penală apelată, atât din punct de vedere al motivelor de nelegalitate și de netemeinicie invocate, cât şi din oficiu, potrivit art.417, alin.2, Cod de procedură penală, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea, în majoritate, apreciază că sunt fondate apelurile formulate de Ministerul Public şi de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Cornel-Bogdan, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Şupeală Florin, Albu Romeo, Niţă Ion şi Bengalici Claudiu, în timp ce apelul declarat de apelantul-intimat Nica Adriana-Elena este inadmisibil.
Mai întâi, în ceea ce priveşte motivul de apel privind nemotivarea, invocat de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian şi Albu Romeo, constată că instanţa de fond a analizat, în mod propriu, probele şi apărările invocate. Avându-se în vedere conţinutul considerentelor, nu se poate susţine, în mod serios, că fondul nu a examinat, prin prisma probatoriului, activitatea infracţională desfăşurată de fiecare inculpat în parte. Desigur că sentinţa penală prezintă o serie de deficienţe, inclusiv din punct de vedere gramatical şi de construire a frazelor, însă motivarea, aşa defectuoasă cum se prezintă, există.
Cât privește lipsa unei încheieri interlocutorii, privind schimbarea de încadrare juridică a faptelor penale, invocată de apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel, Curtea constată că Decizia nr.250 din data de 16.IV.2019 a Curţii Constituţionale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.386, alin.1 din Codul de procedură penală, a fost publicată în Monitorul Oficial nr.500 din data de 20.VI.2019, prin urmare ulterior datei de 13.V.2019, când a fost pronunțată sentința penală apelată, ori, deciziile Curții Constituționale produc efecte doar pentru viitor. În plus, constată că instanţa de fond a pus în discuţie, la termenul de judecată din data de 6.V.2019, înainte de finalizarea cercetării judecătoreşti, cererile de schimbare de încadrare juridică formulate de inculpaţii Popa Bogdan-Cornel, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, astfel că nu există nici o vătămare a drepturilor procesuale ale inculpaţilor, autori ai solicitării de schimbare de încadrare juridică.
În acest context, mai observă că instanţa de fond, în mod greşit, a plasat în debutul considerentelor constatarea nulităţii absolute a „punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, prin mandatele de supraveghere tehnică”, precum şi a unor acte emise de procuror. Din raţiuni juridice clasice, dispozitivul trebuie să conţină doar măsuri, susceptibile de punere în executare, şi nu constatări în urma verificării legalităţii probelor, care îşi găsesc locul, în mod exclusiv, în considerente. De asemenea, nu se poate constata nulitatea absolută de punere în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, care constituie o procedură în baza actului emis de organul judiciar, ci doar a actului întocmit de organul judiciar. În acest caz, proba o constituie procesele-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice sau ambientale, iar sancţiunea nu este nulitatea absolută, ci neluarea în seamă şi îndepărtarea dovezii din materialul probator, chiar prin înlăturarea fizică a acesteia. Constată că, la momentul culegerii probelor, prin metode speciale de supraveghere, erau în acţiune dispoziţiile art.142, Cod de procedură penală, în structura sa anterioară O.U.G. nr.6/2016, intrată în vigoare începând cu data de 14.III.20916, prin care a fost introdus alin.1/1, conform căruia, pentru realizarea activităţilor prevăzute, printre altele, la art.138, alin.1, litera c, Cod de procedură penală, referitoare la supravegherea video, audio sau prin fotografiere, procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc, nemijlocit, sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate. Prin urmare, interceptările din mediul ambiental efectuate cu aparatura pusă la dispoziţie de către Serviciul Român de Informaţii sunt legale. Însă, Curtea, în majoritate, pentru a înlătura orice susţinere privind cauzarea vreunei vătămări, nu va ţine seama de nici un proces-verbal de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice ori ambientale, constatând că au fost administrate suficiente alte probe, de natură să constituie un fundament suficient pentru formarea propriei convingeri.
Tot în acest context, constată că, deși, la fond, nu s-a dat citire actului de sesizare, potrivit dispozițiilor art.374, alin.1, Cod de procedură penală, inculpații nu au suferit vreo vătămare a drepturilor procedurale ale acestora, întrucât au primit rechizitoriul și și-au exercitat apărările, în raport cu acuzațiile aduse prin actul de sesizare. Această etapă a fost reglementată din rațiunea juridică a delimitării momentului procedural până la care persoana vătămată se poate constitui parte civilă, pentru ca judecătorul să-i poată prezenta inculpatului, în mod direct și succint, situația de fapt, pe latură penală, și solicitările pe latură civilă, oferindu-i explicații cu privire la acuzare, atunci când există nelămuriri. În acest caz, ținând seama de nivelul de înțelegere al inculpaților, care, în plus, au fost asistați juridic, nu se pune problema unei înțelegeri eronate sau a neînțelegerii limitelor și conținutului sesizării.
Raportat la motivele de apel, Curtea începe cu examinarea materialului probator fundamental, administrat și readministrat, care se referă la întreaga activitate infracțională reținută în sarcina inculpaților, în special a inculpaților Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, care au contestat existenţa unui probatoriu neechivoc de vinovăţie, după care va proceda la analizarea probatoriului specific infracțiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor.
Astfel, pe data de 31.III.2015, a fost înregistrat denunțul formulat de martorii-denunțători Gogonea Cristina-Giorgiana, administrator la S.C. „Total Geen Line Construct” S.R.L., Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin față de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în vederea atribuirii de lucrări publice și efectuării plăților fără întârziere pentru lucrările efectuate, către beneficiarul Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, al cărei director era, prin care au susținut că inculpatul le-a spus ca, la prețul propus, să țină cont de procentele de 10% pentru primarul general și de 5% pentru directorul economic din Cadrul Primăriei Municipiului București, astfel că a fost încheiat acordul-cadru lucrări nr.69/10.IV.2013, privind aleile și parcarea, în baza căruia au fost încheiate o serie de contracte subsecvente, enumerate și detaliate, pentru care le-a fost plătită suma totală de 4.649.868,72 lei, cu T.V.A., care include plățile în baza unui număr de 4 contracte lucrări atribuite prin achiziție directă, din care au remis mită, în sumă de 2.291.004,30 lei, inculpatului Popa Bogdan-Cornel, prin transferuri bancare către societăți comerciale controlate de acesta, apoi a fost încheiat acordul-cadru nr.27/17.I.2014, privind reabilitarea zidului împrejmuitor, monument istoric, în baza căruia a fost încheiat un număr de 4 contracte subsecvente, enumerate și detaliate, în valoare totală de 17.092.610,70 lei, din care au remis mită, prin transferuri bancare către societăți comerciale indicate de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în sumă de aproximativ 6.389.226,29 lei, care include bunurile folosite la amenajarea restaurantului „La bonne tarte Brasserie”, la care soția acestuia este asociat, iar, după ce inculpatul Popa Bogdan-Cornel a fost numit director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, rămânând director în fapt la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, a fost încheiat acordul-cadru de lucrări nr.3.601/7.V.2014, pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă și drenarea apelor în exces în cimitire, cu detalierea lucrărilor și locațiilor, pentru care au remis mită, în sumă de 10.000.000 lei, inculpatului Popa Bogdan-Cornel, prin intermediul societăților comerciale indicate de acesta (filele 1-19, volumul VIII, dosar de urmărire penală).
Curtea constată că, după înregistrarea acestui denunț, pe data de 31.III.2015, procurorul a procedat la audierea, în mod succesiv, a martorilor-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, pe măsură ce inculpatul Popa Bogdan-Cornel, împreună cu ceilalți coinculpați, își desfășurau activitățile infracționale. Folosind această modalitate de administrare a probelor, Curtea, în majoritate, poate valorifica aceste declarații, prin raportare la celelalte probe, fără a mai fi necesare interceptările telefonice sau din mediul ambiental realizate.
În declarațiile de la urmărire penală, din datele de 3.IV.2015 (filele 108-117, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 6.IV.2015 (filele 118-122, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 28.IV.2015 (filele 147-156, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 5.VI.2015 (filele 158-163, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 16.VI.2015 (filele 165-171, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 17.VI.2015 (filele 172-178, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 9.VII.2015 (filele 179-185, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 1.X.2015 (filele 247-255, volumul VIII, dosar de urmărire penală) și 16.X.2015 (filele 286-289, volumul VIII, dosar de urmărire penală), pe care instanța de apel le examinează în ansamblu și din punctul de vedere al motivelor de apel, în special invocate de apelanții-intimați-inculpați Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, care au negat orice implicare infracțională, martorul-denunțător Gogonea Teodor, asociat și administrator la S.C. „E-Achiziții Consultanță On-line” S.R.L., a arătat că inculpatul Popa Bogdan-Cornel le-a spus, acestuia și martorului-denunțător Petroi Octavian-Alin, cumnatul său, că, încă din faza de proiectare, la stabilirea valorii lucrărilor publice către beneficiarul Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, trebuie să țină seama de faptul că, din profit, procentul de 10% trebuie remis primarului general, pentru a fi de acord să execute lucrarea publică, procentul de 5% trebuie remis directorului economic al Primăriei Municipiului București, pentru efectuarea plăților, iar un procent, nespecificat, îi revine acestuia, astfel ca societății comerciale prestatoare de servicii să-i rămână un procent cuprins între 30% – 33% din profit, iar mita va fi îndreptată către societăți comerciale pe care inculpatul Popa Bogdan-Cornel le controla, precum S.C. „Delta Paper” S.R.L., devenită, ulterior, S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., și S.C. „Urban Design Construct” S.R.L., prin soția acestuia, fiind încheiate acordurile-cadru lucrări nr.69/10.IV.2013 și nr.27/17.I.2014, între Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și S.C. „Green Line Construct” S.R.L., în baza căruia au fost încheiate mai multe contracte subsecvente, după care, în luna ianuarie a anului 2014, imediat după ce inculpatul a fost numit director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, le-a solicitat, acestuia și martorului-denunțător Petroi Octavian-Alin, să realizeze studii de fezabilitate pentru lucrări publice de alimentare cu apă și drenaj pentru un număr de 4 cimitire, pe care le-au efectuat prin S.C. „E-Achiziții Consultanță On-line” S.R.L., în asociere cu o societate comercială a martorului-denunțător Petroi Octavian-Alin, apoi, întrucât nu a mai vrut ca S.C. „Green Line Construct” S.R.L. să câștige licitația publică pentru atribuirea contractului de lucrări publice, pentru a plăti mită prin societăți comerciale care nu prestau servicii față de S.C. „Green Line Construct” S.R.L. și nici să execute lucrările la un preț mai mic, chiar față de costuri, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a propus ca procedura de achiziție publică a contractului pentru lucrări să fie câștigată de S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L, cu care urma să subcontracteze lucrările asumate în baza acordului-cadru lucrări, astfel că au fost subcontractate lucrările din cimitirele „Ghencea” și „Metalurgiei”, la valoarea de aproximativ 4.500.000 lei, însă, cu privire la lucrările din cimitirele „Sfânta Vineri” și „Iancu-Nou”, i-a spus că „are obligații” și că vor fi executate de către alte societăți comerciale care i-au fost impuse; a mai precizat că pe inculpatul Stanca Cristian, zis „Grenadă”, l-a cunoscut în biroul inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care i-a spus că a fost șoferul primarului general, că este angajat la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și că cumnatul acestuia este asociat și administrator la S.C. „Total Green Serv” S.R.L., care a câștigat procedura de achiziție publică pentru contractul de servicii de administrare cimitire și de amenajare și întreținere spații verzi.
Cu privire la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, a arătat că, în cursul lunii decembrie a anului 2014, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a propus o minivacanță la Viena, unde au mai mers inculpații Stanca Cristian, zis „Grenadă”, și Albu Romeo, zis „Romică”, toți cu familiile acestora, și unde inculpatul Popa Bogdan-Cornel s-a întâlnit cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, discutând despre mita pentru reparația aleilor din cimitire, precizând că inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a spus că inculpatului Oprescu Sorin-Mircea îi remite, de obicei, sumele de bani, cu titlu de mită, la Viena.
Referitor la inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, a arătat că, în luna iulie a anului 2014, pe fondul unei plăți făcută de Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia către S.C. „Green Line Construct” S.R.L., în baza celui de-al doilea acord-cadru lucrări, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a spus că trebuie să-i plătească, repede, un procent de 5% din valoarea plății care fusese efectuată, pentru că banii sunt destinați directorului economic din cadrul Primăriei Municipiului București, care îl presează să-i dea banii, iar, la refuzul său, i-a spus să-i dea sub formă de împrumut, urmând să-i restituie și, la rândul său, să-i dea banii, împreună cu toți banii pe care-i „datora” acestuia, sub forma prestațiilor în executarea lucrărilor la cimitire; pe urmă, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a solicitat să-i aducă, la restaurantul „La mama”, din Piața Alba-Iulia, Sector III, București, suma de 115.000 lei, însă i-a spus că nu are decât 100.000 lei, înmânată inculpatului Albu Romeo, zis „Romică”, care i-a spus să-l aștepte, iar, în timp ce stătea pe bancă în fața restaurantului, l-a văzut ieșind din restaurant pe inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, având în mână o gentuță, urmat de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pe care l-a întrebat, în glumă, dacă au încăput banii în gentuță, primind răspuns că a încăput chiar și mai mult.
A mai făcut referire la un episod relevant, din care rezultă cel puțin împrejurările că inculpatul Stanca Cristian, zis „Grenadă”, era persoana de încredere a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea și că inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cu toate că fusese numit director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, exercita controlul în fapt asupra Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, și anume întâlnirea din data de 12.V.2015, la restaurantul „Potcoava”, de lângă clădirea Primăriei Generale a Municipiului București, cu inculpații Popa Bogdan-Cornel și Stanca Cristian, precum și cu martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin, când, la solicitarea inculpaților de a le prezenta situația lucrărilor care urmau să fie executate, constând în reparațiile la gardul de la Palatele Brâncovenești și la aleile din cimitirele „Ghencea”, „Metalurgiei”, „Sfânta Vineri” și „Iancu-Nou”, i-a spus inculpatului Popa Bogdan-Cornel că, pentru gardul de la Palatele Mogoșoaia, din bugetul de 3.301.881,66 lei, suma de 1.333.211,66 lei reprezintă costul real al lucrării, iar diferența, în sumă de 1.968.670,66 lei, reprezintă profit, și, întrebându-l pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel cum se împarte suma, acesta a arătat spre inculpatul Stanca Cristian, persoana de legătură cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, care urma să obțină aprobările de la primarul general și să-i comunice modul în care se împart banii; pe data de 15.V.2015, a mers, împreună cu martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin, la biroul inculpatului Popa Bogdan-Cornel, de la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, iar acesta le-a spus că problema nu este primarul general, care urma să semneze contractul pentru reparația la gardul de la Palatele Mogoșoaia, ci inculpatul Șupeală Florn, zis „Sfântu’”, care nu mai poate fi controlat, spunându-i să-i ofere acestuia suma de 50.000 euro, pentru a aproba cheltuielile din fondul de reparații, iar, la data de 19.V.2015, i-a spus să le ofere suma de 70.000 euro inculpaților Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin, urmând întâlnirea din data de 19.V.2015, de la restaurantul hotelului „Phoenicia”, din zona Unirii, București, cu inculpații Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin; pe data de 20.V.2015, însoțit de martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin, după ce au mers la Palatul Mogoșoaia, unde au vorbit cu inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, care le-a spus că inculpatul Popa Bogdan-Cornel le-a propus, în restaurant, inclusiv pentru inculpatul Șupeală Florin, suma de 70.000 euro, pe care a acceptat-o, au trecut pe la biroul inculpatului Popa Bogdan-Cornel, de la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, care le-a spus că, din profit, să scadă suma de 70.000 euro, care trebuie remisă inculpaților Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin, iar restul se împarte la jumătate, dintre care o jumătate le rămâne și cealaltă jumătate se împarte între acesta și inculpații Oprescu Sorin-Mircea, Constantinescu Mircea-Octavian și Stanca Cristian; pe aceeași dată, de 20.V.2015, au mers la spălătoria auto deținută de inculpatul Stanca Cristian, situată în apropierea Parcului „Carol”, Sectorul IV, București, unde acesta le-a spus că știe de suma de 70.000 euro care trebuie remisă inculpaților Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin și că nu este o problemă să-i remită jumătatea din profitul rămas, pentru a o împărți celorlalți, adică primarului general, directorului economic și inculpatului Popa Bogdan-Cornel; pe data de 26.V.2015, a fost semnat contractul subsecvent nr.7.
După cum s-a consemnat în procesul-verbal din data de 8.IV.2015, întocmit de organele de urmărire penală, martorul-denunţător Gogonea Teodor a depus un înscris, conţinând menţiuni olografe pe care le-a executat în timpul întâlnirii, din data de 8.IV.2015, cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel (fila 141, volumul VIII, dosar de urmărire penală), iar, examinând conţinutul înscrisului depus, Curtea constată că sunt întocmite, în mod separat, pentru lucrările de la „gard şi cavou” şi de la „cimitire”, scheme privind împărţirea banilor, făcându-se referire, pentru lucrările de la „cimitire”, la „Şefu’”, cu suma de 4.000.000, şi la „Constantinescu”, cu suma de 1.000.000, fără să se menţioneze moneda (fila 142, volumul VIII, dosar de urmărire penală).
În faţa instanţei de fond, la termenul de judecată din data de 15.II.2017, martorul-denunţător Gogonea Teodor, printre altele, a prezentat contextul în care a formulat denunţul din data de 31.III.2015, şi anume controlul efectuat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., fostă S.C. „Delta Paper” S.R.L., şi a arătat că mita, stabilită cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, era de 2/3 din profit pentru inculpatul Popa Bogdan-Cornel, rămânându-i 1/3 din profit, în timp ce procentul de 10% din valoarea contractului, şi nu din profit, era remis primarului general, şi procentul de 5%, tot din valoarea contractului, era remis inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, director economic, pentru efectuarea cu rapiditate a plăţilor; a făcut, din nou, referire la episodul din luna iulie 2014, al remiterii sumei de 100.000 lei, la solicitarea inculpatului Popa Bogdan-Cornel şi prin intermediul inculpatului Albu Romeo, pentru inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, pe care l-a văzut ieşind din restaurant, cu o gentuţă destul de voluminoasă, de culoare negru, asupra sa; a detaliat implicarea inculpatului Stanca Cristian, persoana de încredere a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, cu care inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a recomandat să discute toate chestiunile privind contractele de lucrări în cimitirele „Ghencea” şi „Metalurgiei”, astfel că a vorbit cu acesta despre împărţirea mitei în spălătoria auto pe care inculpatul Stanca Cristian o deţinea; a mai arătat că valoarea contractelor era mult prea mare, întrucât estimarea sumelor de execuţie a lucrărilor era efectuată în raport cu sumele cuprinse în bugetul instituţiei, pe care le cunoşteau înainte de încheierea contractelor, precizând că bugetul alocat Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane a fost mărit pe durata directoratului inculpatului Popa Bogdan-Cornel, faţă de perioada directorului anterior; a susținut că îl credea pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel că remite sumele de bani, cu titlu de mită, solicitate pentru inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, dar nu avea nici o garanţie că-i înmâna banii, și că mita totală din acest dosar este în cuantum de aproximativ 13.000.000 lei, în care sunt incluse procentele de 10% pentru inculpatul Oprescu Sorin-Mircea şi de 5% pentru inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian din valoarea contractelor, precum şi 66% din profit pentru inculpatul Popa Bogdan-Sorin, însemnând aproximativ 350.000-400.000 euro; a mai făcut referire la vacanţa de la Viena, din iarna anului 2014, despre care inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a povestit că s-a întâlnit cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, la hotelul „Park Hyatt” (filele 131-135, volumul VI, dosar de fond).
În apel, reaudiat, la termenul de judecată din data de 23.IX.2020, la solicitarea apelantului-intimat-inculpat Stanca Cristian, martorul-denunţător Gogonea Teodor, după ce a precizat că-şi menţine toate declaraţiile, a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul Stanca Cristian în biroul inculpatului Popa Bogdan-Cornel, când a fost numit director la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, spunându-i că este şoferul inculpatului Oprescu Sorin-Mircea şi adjunct la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, apoi a susţinut că inculpatul Popa Bogdan-Cornel obişnuia să-l trimită la inculpatul Stanca Cristian, pentru a-l informa şi pentru a confirma cu privire la tot ceea ce discuta referitor la contracte şi mită, că, înainte de atribuirea acordului-cadru privind zidul împrejmuitor de la Palatul Mogoşoaia, inculpatul Stanca Cristian i-a spus că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a pretins suma de 400.000 euro, ca mită, după care, la scurt timp, inculpatul Popa Cornel-Bogdan i-a spus că a rezolvat-o el, precizând că inculpatul Stanca Cristian nu numai că nu era informat, ci, chiar, lua măsuri şi că i-au remis, la spălătoria auto a acestuia, suma de 5.000 euro, pentru a o împărţi cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel (filele 137-139, volumul III, dosar de apel).
De asemenea, la urmărirea penală, pe datele de 7.IV.2015 (filele 123-133, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 15.IV.2015 (filele 136-139, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 9.VII.2015 (filele 188-193, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 3.VIII.2015 (filele 208-218, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 6.VIII.2015 (filele 219-223, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 7.VIII.2015 (filele 224-228, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 11.VIII.2015 (filele 229-234, volumul VIII, dosar de urmărire penală), 25.IX.2015 (filele 257-264, volumul VIII, dosar de urmărire penală) și 30.IX.2015 (filele 265-270, volumul VIII, dosar de urmărire penală), martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin a arătat că, în cursul anului 2013, prin S.C. „2PC Rom Proiect Development” S.R.L., a realizat un studiu de fezabilitate pentru lucrarea reparații alei la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, al cărei director era inculpatul Popa Bogdan-Cornel, care i-a spus că are prevăzut un buget mult mai mare decât valoarea pe care o calculase, înțelegând că este vorba despre mită, pe urmă martorul-denunțător Gogonea Teodor i-a spus că lucrările vor fi executate tot de către aceștia, prin S.C. „Green Line Construct” S.R.L., și, după prima încasare, i s-a spus că trebuie să întocmească contracte cu S.C. „Delta Paper” S.R.L., S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. și S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., precizând că circulația documentației fictive cu aceste trei societăți comerciale era asigurată prin intermediul inculpatului Albu Romeo, zis „Romică”; la începutul anului 2013, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a spus că vrea să reabiliteze zidul împrejmuitor și cavoul familiei Principelui Nicolae Bibescu, astfel că a realizat un studiu de fezabilitate, stabilind valoarea de 600.000-700.000 euro, însă inculpatul Popa Bogdan-Cornel l-a trimis să se consulte cu o colaboratoare a S.C. „Daflo Grup” S.R.L., de la care a primit o estimare a lucrării la gardul împrejmuitor în valoare de 3.000.000 euro, fără T.V.A., însă nu a renunțat la estimarea sa și, la momentul execuției propriu-zise a lucrării la gardul împrejmuitor, a constatat că valoarea lucrării era în jur de 1.000.000 euro, fără T.V.A., în timp ce valoarea alocată și, preponderent, plătită de beneficiar pentru această lucrare a fost de aproximativ 2.700.000 euro, fără T.V.A.; în primăvara anului 2014, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a solicitat să realizeze proiecte tehnice pentru lucrări de extindere alimentare cu apă și drenarea apelor în exces pentru cimitirele „Ghencea”, „Metalurgiei”, „Sfânta Vineri” și „Iancu-Nou”, constatând că, în studiile de fezabilitate, realizate de o altă societate comercială din județul Sibiu, valoarea era aproape dublă față de valoarea reală a lucrărilor și a mai adăugat că S.C. „Green Line Construct” S.R.L. a realizat, în calitate de subcontractant cu S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., lucrările pentru cimitirele „Ghencea” și „Metalurgiei”.
În ceea ce-l privește pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, a arătat că, înainte de Crăciunul din anul 2014, martorul-denunțător i-a spus că pleacă la Viena împreună cu inculpații Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, zis „Grenadă”, și Albu Romeo, zis „Romică”, și cu familiile acestora, unde inculpatul Popa Bogdan-Cornel urma să se întâlnească cu primarul general, iar, după ce aceștia s-au întors, dintr-o discuție purtată cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în perioada dintre Crăciun și Anul Nou, și-a dat seama că inculpatul Popa Bogdan-Cornel transportase, în portbagajul mașinii sale, o sumă mare de bani pentru inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, și, totodată, a mai arătat că inculpatul Popa Bogdan-Cornel le-a spus că inculpatul Stanca Cristian, zis „Grenadă”, i-a fost impus de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, pentru că este „omul lui”.
Cu privire la inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, a arătat că, pe la începutul lunii august a anului 2015, în contextul emiterii ultimei facturi fiscale pentru lucrările de la gard de la Palatul Mogoșoaia, inculpatul Stanca Cristian i-a confirmat că sunt disponibili toți banii pentru plata acestei facturi fiscale și i-a spus că inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian face presiuni pentru a i se remite mita în sumă de 7.000 euro, apoi a constatat că, la trezorerie, intrase doar suma de 500.000 lei, din suma de 1.200.000 lei, așa cum îi spusese inculpatul Șupeală Florin, pe urmă s-a întâlnit cu inculpații Popa Bogdan-Cornel și Șupeală Florin la o terasă, din zona Piața Alba-Iulia, Sector III, București, unde inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a dat de înțeles că de remiterea sumei de 7.000 euro către inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian depinde virarea urgentă a restului de bani, după care, pe data de 11.VIII.2015, s-a întâlnit, în parcarea din Piața Constituției, Sector V, București, cu inculpatul Albu Romeo, căruia i-a remis un plic, de culoare maron, conținând suma de 7.000 euro destinată inculpatului Constantinescu Mircea-Constantin, spunându-i să vorbească cu inculpatul Stanca Cristian, apoi a urmat discuția de la spălătoria auto aparținând inculpatului Stanca Cristian, când au insistat pentru virarea restului de bani, iar inculpatul Stanca Cristian a insistat pentru banii care urmau să ajungă la primarul general, în sumă minimă de 20.000 euro.
La fond, la termenul de judecată din data de 15.III.2017, martorul-denunţător Petroi Octavian-Alin, după ce a precizat că-şi menţine toate declaraţiile de la urmărirea penală, a arătat, printre altele, că preţul contractului trebuia să fie egal cu bugetul alocat, că profitul consta în diferenţa dintre valoarea contractului şi valoarea lucrărilor efectiv executate, iar o mare parte din acest profit reprezenta mită, apoi a făcut referire la episodul remiterii sumei de 7.000 euro, destinată inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, pentru urgentarea plăţii, care a avut loc prin vara anului 2015, precum şi la scurta discuţie cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, privind vacanţa de la Viena, unde inculpatul s-a întâlnit cu primarul general, spunându-i că a avut emoţii la trecerea prin vamă, astfel că a dedus că avea, în autoturism, o sumă mare de bani, întrucât se înţelegea din privire cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, nemaifiind nevoie să-i spună ceva în mod direct (filele 159-161, volumul VI, dosar de fond).
În apel, la termenul de judecată din data de 1.VII.2020, la solicitarea apelantului-intimat-inculpat Stanca Cristian, martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin a fost reaudiat şi a arătat că îşi menţine declaraţiile de la urmărire penală, care sunt mai exacte, pentru că sunt mult mai apropiate de momentul comiterii faptelor penale, că nu avea cunoştinţă de procentele de mită cuvenite fiecăruia dintre funcţionarii publici, că, de obicei, mita era remisă la plata facturilor, că, din momentul în care inculpatul Popa Bogdan-Cornel a fost numit director la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, inculpatul Stanca Cristian se afla mereu în preajma acestuia, că, atunci când lucrările de la zidul împrejmuitor la Palatul Mogoşoaia erau finalizate sau aproape finalizate, s-a întâlnit de două ori cu inculpatul Stanca Cristian, o dată la restaurantul „Horoscop”, din zona Pieţei Unirii, şi a doua oară la spălătoria auto a acestuia, când acesta a scris, pe un bilet, suma de 50.000 euro, spunând că este pentru „Barosanu’”, adică pentru inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, şi că este „urgenţa urgenţelor”, apoi a scris suma de 70.000 euro, spunând că este „pentru cei de la Palatele Brâncoveneşti”, că discuţiile privind modul de împărţire a mitei erau purtate, de regulă, între inculpatul Popa Bogdan-Cornel şi martorul-denunţător Gogonea Teodor, ambii spunându-i că mita ajungea la inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea şi Constantinescu Mircea-Octavian (filele 186-188, volumul II, dosar de apel).
Instanţa de fond a mai procedat la audierea, la termenul de judecată din data de 15.II.2017, a martorului-denunţător Gogonea Cristina-Giorgiana, care nu a fost audiat în cursul urmăririi penale şi care a declarat că nu cunoaşte prea multe detalii, întrucât s-a ocupat doar de plata unor facturi fiscale, recunoscând că a manifestat superficialitate în activitatea sa de administrator la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., întrucât făcea ceea ce-i solicita soţul său, martorul-denunțător Gogonea Teodor, şi a mai precizat că îi cunoaşte doar pe inculpaţii Popa Bogdan-Cornel, Albu Romeo, între care există o relaţie de afinitate, şi Stanca Cristian, cu care au mers într-o vacanţă la Viena (fila 130, volumul VI, dosar de fond).
Mai departe, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a formulat, pe data de 23.VIII.2015, un denunț, prin care a arătat că, începând cu anul 2014, împreună cu inculpatul Stanca Cristian, i-a remis, de aproximativ 9 ori, mită, în sume de câte 20.000-30.000 euro, inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, în casa acestuia din comuna Ciolpani, judeţul Ilfov (fila 105, volumul III, dosar de urmărire penală), iar, pe data de 26.VIII.2015, un alt denunţ, în care a arătat că, în timp ce avea calitatea de director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, pe data de 24.VIII.2015, i-a telefonat Florea Gheorghe, zis „Țiganu’”, conducătorul lojii masonice „Ritul Antic şi Primitiv Memphis”, cunoscut ca având multe relaţii, care i-a spus să se întâlnească în ziua următoare, împreună cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, directorul economic al Primăriei Municipiului Bucureşti, astfel că, pe data de 25.VIII.2015, a mers la întâlnirea cu acesta şi cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, unde martorul i-a solicitat atribuirea unui număr de 4 contracte de achiziţie publică, iar coinculpatul le-a spus că va asigura finanţarea, expunând modalităţi de fraudă în achiziţii publice, şi că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea va aproba în 48 de ore, iar, la final, la solicitarea sa de a-i spune dacă a fost mulţumit cu suma de 4.000 euro, pe care i-a remis-o la cafeneaua „High Class Cafe & Lounge” din Sectorul III, Bucureşti, inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian a răspuns că a dat toţi banii care au fost ceruţi (filele 106 şi 107, volumul III, dosar de urmărire penală).
La urmărirea penală, pe data de 28.VIII.2015, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a detaliat şi a arătat că, în perioada în care a fost director la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, pe la începutul anului 2012, consilierii personali ai inculpatului Oprescu Sorin-Mircea i-au adus la cunoștință că primarul general nu-l mai agreează, astfel că a luat legătura cu martorul Grigore Oana, director la „Direcția de mediu”, care avea o relație bună cu primarul general și care i-a intermediat o întâlnire, în vara anului 2012, la care primarul general i-a dat de înțeles că vrea mită de la contractorii privați, așa încât, de pe la sfârşitul anului 2012, a început să împartă mita primită de la contractorii privați cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, pe care i-o ducea în casa acestuia, din comuna Ciolpani, judeţul Ilfov, unde, intrând pentru prima dată în locuință, coinculpatul i-a solicitat să abandoneze telefoanele mobile în bucătărie, i-a spus să fie precaut când vine şi să se învârtă pe străduţe, pentru a verifica dacă este urmărit, după care, în sufrageria de la parter, a ridicat o pernă ornamentală de pe una dintre canapele şi i-a făcut semn să lase banii în locul respectiv, apoi i-a mai spus ca, pe viitor, să-l întrebe la ureche cum se mai pot vedea, pentru a-i indica, tot în şoaptă, data şi ora la care să vină la locuinţa acestuia, procedând în această manieră până la finalul anului 2013, și a mai precizat că, în perioada respectivă, inculpatul Stanca Cristian era şoferul coinculpatului Oprescu Sorin-Mircea; în aceste condiții, pe parcursul anilor 2013 şi 2014, i-a remis inculpatului, primar general, suma totală de aproximativ 900.000 euro; a mai arătat că, începând cu data de 6.XII.2013, a fost delegat în funcţia de director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, iar, la scurt timp, l-a angajat pe inculpatul Stanca Cristian ca referent, pentru că nu avea studii superioare, primind un birou mai mare ca al său, în zona birourilor conducerii, moment din care acesta i-a spus că va prelua întâlnirile cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea și cu contractorii privați pe procedura achiziției publice, astfel că, la începutul anilor 2014 și 2015, după ce transmitea către primăria generală proiectul de buget pentru anul următor și până la ședințele oficiale cu toți șefii instituțiilor publice, se întâlnea, însoțit de inculpatul Stanca Cristian, cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, căruia îi prezenta fiecare lucrare publică de realizat și valoarea acesteia, și, de asemenea, pe parcursul anului 2014, inculpatul Stanca Cristian îl lua de acasă, cu autoturismul, și-l ducea la imobilul inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, unde, sub perna ornamentală de pe canapea, lăsa banii, întotdeauna în euro, cu titlu de mită, de la lucrările pentru apă și canal efectuate la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, dar și de la lucrările privind gardul împrejmuitor de la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, efectuate de S.C. „Green Line Construct” S.R.L., precizând faptul că inculpatul Stanca Cristian indica, cel mai adesea, să-i remită inculpatului Oprescu Sorin-Mircea jumătate din mita primită, în timp ce cealaltă jumătate o împărțeau, în mod egal, între aceștia; pe parcursul anului 2015, i-a înmânat coinculpatului Oprescu Sorin-Mircea, cu titlu de mită, suma totală de aproximativ 100.000 euro, ceea ce înseamnă că, în perioada anilor 2013-2015, i-a remis, cu titlu de mită, suma totală de aproximativ 1.000.000 euro (filele 108-115, volumul III, dosar de urmărire penală).
De asemenea, prin declarația din data de 6.IX.2015, de la urmărire penală, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a arătat că, pe data de 2.IX.2015, la sediul primăriei generale, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea i-a solicitat să se întâlnească pe data de 5.IX.2015, ora 10,30, la Palatul Mogoșoaia, iar, pe aceeași dată, de 2.IX.2015, sau pe data de 3.IX.2015, în jurul orelor 10,00-11,00, s-a întâlnit cu inculpatul Stanca Cristian, la spălătoria auto a acestuia, din zona Filaret, Sector IV, București, unde au discutat despre împărțirea sumei de 60.000 euro, promisă de martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, pentru un contract de construcții, inculpatul Stanca Cristian stabilind ca suma de 25.000 euro să-i fie remisă inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, iar diferența să o împartă între aceștia, pe urmă, pe data de 5.IX.2015, în jurul orei 11,30, s-a întâlnit, la Palatul Mogoșoaia, cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, care a stabilit ca, pe aceeași dată, în jurul orei 19,00-19,30, să meargă la casa acestuia din comuna Ciolpani, judeţul Ilfov, unde să-i remită mita, astfel că, în jurul orei 19,20, s-a deplasat, având asupra sa suma de 25.000 euro, pusă la dispoziție de către organele judiciare, la locuința coinculpatului, căruia i-a spus că provine de la lucrarea pentru refacerea gardului de la Palatul Mogoșoaia, apoi, pe aceeași dată, pe holurile clădirii Direcției Naționale Anticorupție, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea l-a întrebat dacă banii erau marcați și i-a spus să declare în fața organelor judiciare că a venit la locuința sa pentru a-i solicita să ajute pe cineva cu un loc pentru înmormântare (filele 116-118, volumul III, dosar de urmărire penală).
Tot la urmărirea penală, au urmat alte două declarații detaliate. Pe data de 16.IX.2015, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a precizat că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea l-a delegat, în mod succesiv, pe perioade de câte 6 luni, în perioada 23.X.2010-6.XII.2013, în funcția de director general al Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, apoi, în perioada 6.XII.2013-6.XII.2015, în funcția de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, pentru a-i controla, în acest mod, deciziile, că martorul Grigore Oana i-a confirmat că primarul general nu-l agreează, aranjându-i o întâlnire cu acesta la locuința sa din comuna Ciolpani, judeţul Ilfov, unde martorul Petrache Gina, menajera, l-a condus la foișor, apoi inculpatul Oprescu Sorin-Mircea i-a luat telefonul mobil, pe care i l-a înmânat martorului Petrache Gina, pentru a nu putea fi ascultați, și i-a dat de înțeles să ceară și să împartă mita de la contractorii privați, spunându-i că martorul Grigore Oana a garantat pentru el, pe urmă, după această întâlnire, martorul Grigore Oana i-a spus că, după ce va obține mita pentru primarul general, care trebuie, întotdeauna, remisă în euro, preferabil în bancnote de 500 euro, îi va stabili o întâlnire cu acesta, urmând ca, ulterior, să se descurce singur, iar, după aproximativ două sau trei luni de la acea întâlnire, a venit martorul Olteanu Ion, administrator la S.C. „Garden Center Grup” S.R.L., care i-a spus că a vorbit cu primarul general să-i atribuie contractul pentru întreținerea spațiilor verzi de la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și că-i va remite mită în procent de 10% din valoarea contractului, aspecte pe care i le-a adus la cunoștința coinculpatului, primar general, care a fost de acord și care i-a mai spus că, după terminarea lucrărilor publice de la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, îl va numi director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, unde avea să ceară mită în același procent, astfel că, în aceste condiții, din suma de 15.000 euro remisă de martorul Olteanu Ion, a dus suma de 10.000 euro la locuința inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, unde a fost transportat de către inculpatul Albu Romeo, episod la care a mai făcut referire, însă, după câteva zile, martorul Olteanu Ion a venit și i-a spus că, pe viitor, îi va duce mita, personal, inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, fiind, probabil, prins că și-a oprit suma de 5.000 euro; a mai arătat că, pe la începutul anului 2013, martorul-denunțător Gogonea Teodor i-a spus că deține o societate comercială pentru construcții, cu prețuri de execuție mai mici față de piață, pentru că are un furnizor pentru materiale la prețuri mici, și o societate comercială de consultanță în achiziții publice, iar, după ce a fost de acord să remită mită inculpaților Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian și a depus documentația oficială pentru lucrarea publică privind aleile de la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a spus că valoarea contractului-cadru este prea umflată și l-a trimis la inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, pentru a verifica dacă are de unde să aloce sumele necesare, întrucât această lucrare publică nu fusese prevăzută în proiectul de buget pentru anul 2013, însă era perioada în care se puteau efectua modificări, apoi inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian i-a solicitat ca 5% din lucrarea publică să fie executată de către o societate comercială pe care o agreează, iar, după ce martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin nu au fost de acord, spunând că preferă să execute lucrarea publică în întregime și să-i remită o sumă de bani, inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian a solicitat 10% din valoarea contractului, fără T.V.A. și fără comisionul de retragere în numerar (filele 159-165, volumul III, dosar de urmărire penală). Pe data de 23.IX.2015, în continuarea declarației sale din data de 16.IX.2015, a arătat că a purtat o discuție cu martorul-denunțător Gogonea Teodor, stabilind ca, din profit, martorul-denunțător să-și rețină 25%, iar restul, de 75%, să-i revină acestuia, incluzând mita pentru coinculpații Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, prin societățile comerciale pe care le va indica, motiv pentru care a discutat cu inculpatul Albu Romeo, pentru a lua legătura cu martorii-denunțători de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., și cu inculpatul Niță Ion, care i-a spus că, pentru comisionul de 8,5% din suma virată în contul bancar, îl va ajuta să scoată mita și că știe ce are de făcut, înțelegând că acesta controlează societățile comerciale pe care urma să le folosească, astfel că au fost derulate 6 plăți, iar, cu banii schimbați în euro de către inculpatul Albu Romeo, a mers, de aproximativ 5 ori, cu autoturismul condus de inculpatul Albu Romeo, la casa inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, situată în comuna Ciolpani, județul Ilfov, unde i-a lăsat, de fiecare dată, suma de aproximativ 50.000 euro, în pungă; de asemenea, controla S.C. „Delta Paper” S.R.L., care nu desfășura vreo activitate comercială propriu-zisă, ci doar transfera bancar sumele primite de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L. către societățile comerciale folosite de inculpatul Niță Ion, și, întrucât inculpatul Oprescu Sorin-Mircea era mulțumit de sumele de bani primite, ca mită, a hotărât ca, din plățile efectuate de S.C. „Green Line Construct” S.R.L. către S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. și S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., să-și oprească suma de aproximativ 100.000 euro și să remită suma de 60.000 euro sau de 70.000 euro inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, pe care i-a înmânat-o, posibil în luna decembrie a anului 2013, în 2-3 tranșe, în biroul și în cele două case ale acestuia, fiind însoțit de inculpatul Albu Romeo, atunci când a mers la casa din zona Pieței Alba-Iulia, Sectorul III, București; înainte de a fi numit director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, i-a spus inculpatului Oprescu Sorin-Mircea că, la Palatul Mogoșoaia, urmează să mai fie executată lucrarea publică la gard, iar primarul general i-a solicitat să găsească o persoană de încredere care să rămână în locul său, recomandându-i-l și prezentându-i-l pe martorul Nae Marin, care a fost un bun executant, apoi a mai precizat că hotărâse cu martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin să procedeze ca în cazul contractului privind aleile, inclusiv modul de împărțire a profitului, și că toți banii care i-au ajuns proveneau de la S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., fostă S.C. „Delta Paper” S.R.L., fiind predați de către martorul Tudurachi Claudiu-Valentin inculpatului Stanca Cristian sau de către același martor ori inculpatul Bengalici Claudiu inculpatului Albu Romeo; după ce a ajuns la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, unde a fost trimis de către inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, cu tot cu inculpatul Stanca Cristian, cunoscut ca fiind mâna dreaptă a primarului general, înțelegerea a fost ca, după ce ia mita de la contractorii privați, inculpatul Stanca Cristian să stabilească cât anume se cuvine primarului general, cel mai adesea hotărând un procent de 45%-50% pentru acesta, apoi, în luna ianuarie sau februarie a anului 2014, le-a făcut cunoștință martorilor-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin cu inculpatul Stanca Cristian, ulterior a purtat discuții cu cei doi martori-denunțători care i-au spus că, pentru lucrările publice privind apa și canalul de la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, nu vor să mai câștige procedura de achiziție publică cu S.C. „Green Line Construct” S.R.L., fiind necesară o altă societate comercială, astfel că au discutat cu inculpatul Bengalici Claudiu, pentru a prelua S.C. „Delta Paper” S.R.L. și a subcontracta către S.C. „Green Line Construct” S.R.L., urmând să retragă banii în numerar, iar acesta a solicitat un comision de 15% din valoarea contractului, cu T.V.A.; a mai arătat că, pentru lucrările publice de la gardul Palatului Mogoșoaia și pentru apă și canal de la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a convenit ca martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin să-i remită o mită însumată de aproximativ 11.000.000 lei, conținând comisionul de 15% al inculpatului Bengalici Claudiu, pe care o împărțea cu inculpații Oprescu Sorin-Mircea, Constantinescu Mircea-Octavian și Stanca Cristian, iar, prin iarna anului 2014 sau 2015, martorul-denunțător Gogonea Teodor i-a spus că preferă să-i cumpere ceva decât să-i dea bani să reducă sume din contabilitate, precum și pentru a înregistra în contabilitate o achiziție reală, astfel că i-a cumpărat un număr de 4 aparate aer condiționat și un frigider, în valoare totală de aproximativ 100.000 lei, care au fost amplasate la restaurantul-braserie „La bonne tartre brasserie”, Sector I, București, aparținând societății comerciale la care soția sa este asociat (filele 166-175, volumul III, dosar de urmărire penală).
În declarația din data de 25.IX.2015, de la urmărire penală, inculpatul Popa Bogdan-Cornel se referă la „Bamse”, băiatul de casă al inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, care culegea sume mari în euro pentru inculpat, la interlopii care controlează cimitirele, precum și la momentul plecării martorului Nae Marin de la conducerea Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, când inculpatul i-a solicitat să-i recomande pe altcineva, care cunoaște problemele instituției, astfel încât să fie liniște acolo, înțelegând că se referă la bucata de gard care a mai rămas de atribuit, și i-a recomandat, pe loc, pe inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, care avea studiile necesare, cea mai mare vechime și se înțelegea bine cu martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, apoi cei doi martori-denunțători au venit cu o soluție tehnică pentru cel mai mare impediment în realizarea lucrărilor de la a doua porțiune din gard, și anume lipsa autorizației de construire, a urmat o întâlnire cu martorii-denunțători și cu inculpatul Stanca Cristian, căruia i-au înmânat un dosar conținând devize de la gard, spunându-i să-l prezinte inculpatului Oprescu Sorin-Mircea pentru aprobare, după care a discutat cu inculpatul Stanca Cristian să remită conducerii de la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia o mită în sumă de 70.000 euro și, din jumătatea care li se cuvenea, să remită o parte inculpaților Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, iar următoarea întâlnire a avut loc la un restaurant din zona Piața Alba-Iulia, Sector III, București, unde au participat cei doi martori-denunțători și inculpații Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Șupeală Florin și Stanca Cristian, unde inculpatul Șupeală Florin a întrebat „ce dau băieții ăia?”, adică martorii-denunțători, astfel că a discutat la o masă, separat, cu inculpații Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin, care au fost de acord cu mita în sumă de 70.000 euro, comunicată, ulterior, martorului-denunțător Gogonea Teodor, iar, după ce Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia a efectuat prima plată către S.C. „Green Line Construct” S.R.L., pentru lucrările executate, inculpatul Stanca Cristian le-a solicitat martorilor-denunțători să dea o parte din mită și i-a spus că a primit suma de 5.000 euro, din care jumătate a ajuns la acesta, după care au cerut suma de 7.000 euro pentru inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, cu care s-a întâlnit în ziua următoare, la restaurantul „High Class Cafe & Lounge”, din zona Piața Alba-Iulia, Sector III, București, unde i-a introdus în borseta coinculpatului suma de 4.000 euro, din suma de 7.000 euro, pe care i-o înmânase inculpatul Albu Romeo, spunându-i „Mogoșoaia”, modalitatea tipică în care se întâlnea și îi remitea banii coinculpatului, care nu atingea banii, precizând că a cheltuit pentru sine atât suma de 2.500 euro, cât și diferența de 3.000 euro, și a mai arătat că, ulterior, a convenit cu inculpatul Stanca Cristian să ceară de la martorul-denunțător Gogonea Teodor suma de 60.000 euro pentru inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, însă a refuzat să se întâlnească cu martorii-denunțători pentru primirea acestei sume, bănuind că va fi prins în flagrant (filele 177-187, volumul III, dosar de urmărire penală).
În continuare, pe data de 28.IX.2015, tot în faza urmăririi penale, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a mai declarat că a mers la spălătoria auto deținută de inculpatul Stanca Cristian, căruia i-a spus că a primit de la martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin suma de 60.000 euro, iar acesta, simțindu-se urmărit, i-a spus să meargă singur să-i remită inculpatului Oprescu Sorin-Mircea suma de 25.000 euro, urmând ca restul să-l împartă amândoi și să-i trimită jumătatea sa prin inculpatul Albu Romeo, și a mai precizat că soția sa și soția inculpatului Stanca Cristian dețin, împreună, un restaurant, iar fratele său deține S.C. „Urban Design Construct” S.R.L. (filele 188-198, volumul III, dosar de urmărire penală).
La cercetarea judecătorească a fondului, la termenul de judecată din data de 12.VII.2016, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a arătat, printre altele, că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, atunci când a mers pentru prima dată la locuinţa sa din Ciolpani, judeţul Ilfov, i-a spus că martorul Grigore Oana răspunde „cu capul” pentru el, că procentul 33% din profit rămânea martorilor-denunţători şi, din restul de 67% din profit, un procent de 45% revenea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, 10% către inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, iar restul îi rămânea, precizând că procentele indicate în declaraţiile sale de la urmărire penală sunt eronate şi că încurcătura a pornit de la procentul de 10% către primarul general de la contractul pentru spaţiile verzi de la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, că prelua, de la inculpaţii Albu Romeo şi Niţă Ion, sumele retrase în numerar şi le remitea, în aceeaşi zi sau după maximum 2-3 zile, inculpaţilor Oprescu Sorin-Mircea şi Constantinescu Mircea-Octavian, că, din numerarul retras, inculpatul Niţă Ion îşi oprea un procent de 8,5%, inculpatul Bengalici Claudiu avea un procent de 15%, în timp ce inculpatului Albu Romeo, finul său, i-a remis lunar suma de 5.000 lei din mită, în perioada anilor 2013-2015, că, la solicitarea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, l-a angajat pe inculpatul Stanca Cristian, iniţial pe postul de muncitor necalificat, transformat, ulterior, în post de referent, şi, deşi cunoştea referatul întocmit de „Direcţia personal, învăţământ, management”, cu privire la respectarea specializării, condiţie pe care inculpatul Stanca Cristian nu o îndeplinea, neexistând vreo legătură între alimentaţie publică şi cimitire, l-a numit pe inculpatul Stanca Cristian pe postul de referent, pentru că aşa a fost ordinul primarului general, că doar acorda sfaturi S.C. „Total Green Serv” S.R.L. şi S.C. „Urban Design Construct” S.R.L., prin indicarea unor preţuri mai mici şi a surselor de cumpărare pentru produse de calitate, că, din suma de 7.000 euro pe care inculpatul Albu Romeo a primit-o de la martorii-denunţători, i-a remis inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian doar suma de 4.000 euro, restul cheltuindu-l în interesul său personal, că, pe data de 5.IX.2015, seara, pe holul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inculpatul l-a întrebat dacă suma de 25.000 euro, pe care i-o remisese, era marcată şi i-a solicitat să spună că a venit la imobilul său din comuna Ciolpani, judeţul Ilfov, pentru rezolvarea problemei unui loc de veci pentru cineva (filele 210-214, volumul IV, dosar de fond). Prin suplimentul la declaraţie din data de 12.VII.2016, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a făcut referire, printre altele, la martorul Popa Răzvan, zis „Bamse”, căruia i-a înmânat, de mai multe ori, sume cuprinse între 15.000 euro şi 35.000 euro, cu titlu de mită de la martorii-denunţători (filele 41-43, volumul V, dosar de fond). Tot la fond, la termenul de judecată din data de 8.XI.2017, printr-un supliment la declarație, a mai precizat că nu a ținut o evidență a sumelor pe care le remitea, ca mită, altora, pentru că nu-l interesa sursa sumelor pe care le primea și le distribuia (fila 21, volumul VIII, dosar de fond).
Prin urmare, Curtea constată că declaraţiile constante, în esență, ale inculpatului Popa Bogdan-Cornel se coroborează cu declaraţiile martorilor-denunţători Gogonea Teodor şi Petroi Octavian-Alin. Constată că, în fața instanței de fond, inculpatul Popa Bogdan-Cornel și-a modificat afirmațiile constante de la urmărirea penală referitoare la modul în care erau împărțite sumele cu titlu de mită, susținând că mita coinculpaților Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian era inclusă în procentul său de 67% din profit, însă Curtea nu poate să-și explice această susținere decât prin prisma scopului urmărit de inculpat, constând în diminuarea cuantumului sumelor avute în vedere la luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale față de acesta.
Curtea nu poate ignora abilitatea și lăcomia inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care rezultă din modul în care culegea mitele din contractele pentru lucrări publice, inclusiv din mitele cuvenite altora, făcându-și, în mod obișnuit, parte din acestea. Totodată, Curtea a arătat motivul pentru care nu a avut în vedere interceptările discuțiilor din mediul ambiental, pentru a observa mai atent și a percepe mult mai bine comportamentul inculpatului Popa Bogdan-Cornel față de martorii-denunțători și față de coinculpați. De altfel, această chestiune nu prezintă relevanță probatorie, în condițiile în care ceea ce a susținut în fața organelor judiciare, cu seriozitate și responsabilitate, se coroborează cu celelalte probe și, de asemenea, în contextul în care în sarcina inculpatului Oprescu Sorin-Mircea a fost reținută, în mod strict, infracțiunea flagrantă din data de 5.IX.2015, în varianta normativă a primirii, iar în sarcina inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian a fost reținută primirea sumei de 4.000 euro, pe data de 12.VIII.2015. La fond, apărarea unora dintre inculpaţi a încercat decredibilizarea coinculpatului Popa Bogdan-Cornel, tocmai pentru a nu se ține seama de denunțul și de declarațiile importante pe care le-a dat în fața organelor judiciare și care au consolidat probatoriul. Însă, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, prin caracterul și comportamentul său, era corespunzător exigențelor pentru a deține o funcție de conducere într-o asemenea instituție publică, aflată în subordinea unei entități administrative corupte, întrucât era bine integrat și folositor mediului infracțional dominant în instituția publică. În ceea ce privește detaliile, Curtea nu poate avea pretenția ca inculpatul Popa Bogdan-Cornel, chiar în cursul urmăririi penale, mai aproape de comiterea faptelor penale, să-și mai poată aminti, cu precizie, după o asemenea activitate infracțională, multitudinea de sume, cu titlu de mită, pe care le primea și le remitea, la rândul său, într-o multitudine de contracte și într-un hățiș de mite.
La fond, la termenul de judecată din data de 11.IV.2018, a fost audiat martorul nou pe situaţia de fapt Popa Răzvan, zis „Bamse”, încuviinţat inculpatului Oprescu Mircea-Sorin, care a arătat că-i cunoaşte pe inculpaţii Popa Bogdan-Cornel şi Stanca Cristian, că este prieten, din copilărie, cu fiul inculpatului Oprescu Sorin-Mircea şi că nu înţelege ce înseamnă „om de casă”, pentru că are mamă, iar inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a ajutat la creşterea şi dezvoltarea sa, fără să recunoască faptul că a primit vreodată bani pentru acesta (fila 19, volumul XII, dosar de fond). Constată că declarația acestui martor este afectată de părtinire, ținându-se seama de ajutorul, pe termen lung și în mod constant, pe care l-a primit de la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea. În plus, declaraţia acestuia nu are nici o relevanţă probatorie asupra infracțiunii flagrante de luare de mită reținută în sarcina inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, ci doar în situația măsurii de siguranță a confiscării extinse.
Inculpatul Albu Romeo a formulat, pe data de 16.IX.2015, un așa-numit „autodenunț”, prin care a arătat că, în anul 2013, l-a însoțit, de vreo 3-4 ori, pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel la locuința din comuna Ciolpani, județul Ilfov, a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, pentru a-i da acestuia diverse sume de bani, că, în perioada anilor 2014-2015, singur sau împreună cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, a mers la locuința inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, situată în județul Călărași, unde i-a înmânat diferite sume de bani femeii care avea grijă de casa acestuia, pentru ca inculpatul să aprobe finanțarea unor contracte, iar în perioada anilor 2013-2014, a primit de la inculpații Niță Ion și Bengalici Claudiu diverse sume de bani, virate în conturile bancare ale unor societăți comerciale pe care coinculpații le controlau, pe care, mai apoi, le înmâna inculpatului Popa Bogdan-Cornel (filele 287 și 288, volumul III, dosar de urmărire penală). Pe aceeași dată, de 16.IX.2015, a dat o declarație detaliată, prin care a arătat că, în anul 2012, prin intermediul inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care, la momentul respectiv, era director la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, i-a cunoscut pe martorii-denunțători Gogonea Cristina-Georgiana, Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, prietenii coinculpatului, după care, în anul 2013, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a spus că va atribui un contract pentru lucrări publice către S.C. „Green Line Construct” S.R.L., care aparține celor trei martori-denunțători, iar o parte din suma plătită pentru lucrările publice urma să se întoarcă la acesta și la inculpații Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, apoi, după ce va termina de atribuit contractele, va fi mutat director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, pe urmă, în mod similar, va fi mutat, pe aceeași funcție, la Administrația Parcuri, Lacuri și Agrement București, în același scop, și tot în același an, 2013, inculpatul Popa Bogdan-Cornel l-a pus în legătură cu martorul Frone Mariana, administrator la S.C. „Delta Paper” S.R.L., care aparținea fratelui coinculpatului, unde a fost angajat ca director, pentru a intra în posesia banilor la care inculpatul Popa Bogdan-Cornel făcuse referire, fără să desfășoare vreo activitate, întrucât nici societatea comercială nu desfășura vreo activitate comercială, și, în același timp, inculpatul Popa Bogdan-Cornel l-a pus în legătură cu inculpatul Niță Ion, ca acesta să-i „dea niște firme”, fiind de acord să subcontracteze lucrările publice, subcontractate de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., către societățile comerciale respective, de la care primea banii, prin S.C. „Delta Paper” S.R.L., de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., reprezentând contravaloarea lucrărilor publice pe care S.C. „Delta Paper” S.R.L. se presupunea că le execută, urmând ca inculpatul Niță Ion să-și rețină un comision de 8,5% din sume, și a bănuit că sumele de bani care ajungeau la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, de la inculpații Niță Ion și Bengalici Claudiu, reprezentau mită pentru primarul general; a mai făcut referire la prima deplasare, la casa din comuna Ciolpani, județul Ilfov a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, împreună cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, care atunci când a urcat în mașina cu care l-a transportat, avea asupra sa o pungă pentru cadou, spunându-i că sunt 40.000-50.000 euro, după care a precizat că, în cursul anului 2013, l-a mai însoțit pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel de vreo 4-5 ori la locuința respectivă a primarului general, de fiecare dată cu o pungă la sosire și fără pungă la plecare, și că inculpatul Popa Bogdan-Cornel îi solicita să schimbe în euro sumele în lei pe care le primea de la inculpatul Niță Ion; a mai declarat că, în anul 2014, l-a însoțit, de două ori, în deplasarea la locuința coinculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, din satul Măriuța, comuna Belciugatele, județul Călărași, pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel, care avea asupra sa un plic, în care i-a spus că se află suma de 20.000-30.000 euro, apoi acesta a intrat în casă și a ieșit după aproximativ 15 minute, fără să mai aibă asupra sa plicul cu bani, pe urmă, în cursul anului 2014 sau 2015, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a dat un plic conținând suma de 20.000-30.000 euro, solicitându-i să i-l ducă la locuința acestuia, de unde, după ce a sunat la poartă, a ieșit o femeie căreia i-a înmânat plicul și a mai procedat, în mod similar, în primăvara anului 2015 (filele 289-297, volumul III, dosar de urmărire penală). În faţa instanţei de fond, la termenul de judecată din data de 12.VII.2016, după ce a prezentat aceeași situație de fapt, a făcut o scurtă referire la episodul preluării mitei destinată inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, arătând că a aflat de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel cuantumul sumei înscrisă în plicul sigilat (filele 44-46, volumul V, dosar de fond).
În ceea ce privește grupul de criminalitate organizată din cadrul Primăriei Municipiului București, cu cele două instituții subordonate avute în vedere în acest dosar, al cărui scop era îmbogățirea, prin acte de corupție, a primarului general, demnitar, și a funcționarilor publici de la nivelurile înalte ale ierarhiei, Curtea urmărește, în baza probei testimoniale, modalitatea în care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a preluat, sub autoritatea și controlul său, grupul infracțional restrâns, deja constituit în cadrul Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și care acționa în mod independent, ca nucleu autonom.
Martorul Grigore Oana, care i-a facilitat inculpatului Popa Bogdan-Cornel întâlnirea cu inculpatul primar general, a declarat, la urmărirea penală, pe data de 5.XI.2015, că l-a cunoscut pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea în urmă cu aproximativ 15 ani, printr-un cerc de prieteni, că în anul 2008, după ce inculpatul a devenit primar general, s-a transferat de la Agenția de Mediu Ilfov, unde lucra, la „Direcția de mediu” din cadrul Primăriei Municipiului București, la care a devenit director adjunct, în anul 2009, apoi director, în anul 2010, și că s-au vizitat acasă reciproc, de câteva ori, după care a arătat că inculpatul Popa Bogdan-Cornel a reușit să transforme în bine Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, astfel că l-a susținut și l-a lăudat față de primarul general, la o întâlnire spontană cu acesta, fără să fi auzit vreodată discuții între angajați că primarul general nu-l agreează pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel, fără să recunoască faptul că i-a facilitat acestuia intrarea la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea și fără să înțeleagă motivul pentru care inculpatul Popa Bogdan-Cornel a învederat această împrejurare (filele 410-417, volumul XIII, dosar de urmărire penală). La cercetarea judecătorească a fondului, la termenul de judecată din data de 25.X.2017, a expus aceleaşi aspecte generice şi lipsite de relevanță, în continuare fără să recunoască împrejurarea că i-a facilitat inculpatului Popa Bogdan-Cornel calea către primarul general (fila 186, volumul VII, dosar de fond). Poziția constantă a acestui martor este, în mod evident, rezervată, până la minciună, în scopul de a-şi conserva propriile interese, pentru a nu fi atras, ca participant, în activitatea infracțională reținută în sarcina coinculpaților Popa Bogdan-Cornel și Oprescu Sorin-Mircea și, în același timp, pentru a-şi păstra poziţia de loialitate față de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, cu care a avut o relație de lungă durată și mult mai apropiată, decât a dezvăluit.
A mai fost audiat, la urmărire penală, pe data de 22.X.2015, martorul Olteanu Ion, administrator la S.C. „Garden Center Grup” S.R.L., cu privire la care inculpatul Popa Bogdan-Cornel a făcut, la un moment dat, referire în declarațiile sale, și care a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea în urmă cu 12 ani, că a încheiat, în urmă cu 3 ani, cu Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia un contract de prestări servicii pentru toaletare arbori și întreținere spații verzi, discutând cu inculpatul Popa Bogdan-Corneliu doar aspecte de ordin tehnic privind executarea contractului de prestări servicii respectiv, în condițiile intenției de reziliere din partea instituției publice, că, din puținele și lapidarele discuții cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, și-a dat seama că nu este un bun profesionist și că nu realizează un management de calitate, că nu au existat întârzieri în efectuarea plăților de către Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și că nu a remis niciodată mită, prin urmare nici inculpaților Oprescu Sorin-Mircea și Popa Bogdan-Cornel (filele 319-323, volumul XIII, dosar de urmărire penală). În mod similar, martorul nu se putea acuza singur, prin recunoașterea comiterii infracțiunii de dare de mită, însă, din declarația acestuia, Curtea reține diletantismul practicat de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în contradicție cu profesionalismul susținut de martorul Grigore Oana. Pe urmă, în fața instanței de fond, care a procedat la reaudierea sa, la termenul de judecată din data de 8.XI.2017, martorul Olteanu Ion a arătat că-și aduce aminte, în mod vag, de declarația sa de la urmărire penală, că inculpatul Popa Bogdan-Cornel era, de fapt, un bun manager, însă, probabil, nu avea o echipă potrivită (fila 20, volumul VIII, dosar de fond). Constată că, odată cu trecerea timpului, martorul și-a pierdut nu numai din memorie, ci și din sinceritatea inițială.
În aceeași manieră, martorul Cosac Sorin-Cristian a declarat, la urmărire penală, pe data de 11.XI.2015, că este administrator la S.C. „Cris Garden” S.R.L. și că, împreună cu S.C. „Garden Center Grup” S.R.L., administrată de martorul Olteanu Ion, au câștigat, în luna august a anului 2014, o licitație publică pentru furnizarea de plante, al cărei beneficiar era Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement, București, apoi, prin luna octombrie sau noiembrie a anului 2014, la o întâlnire în biroul primarului general, la care au mai participat inculpații Popa Bogdan-Cornel și Stanca Cristian, precum și martorul Olteanu Ion, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a spus să le dea „și ăstora să lucreze”, arătând spre inculpatul Stanca Cristian, apoi, în luna noiembrie sau decembrie a anului 2014, inculpatul Stanca Cristian i-a propus să se asocieze cu S.C. „Total Green Serv” S.R.L., pentru a câștiga o licitație publică pentru întreținerea spațiilor verzi și curățenia în cimitire, al cărei beneficiar era Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, iar, după primirea primei plăți, prin luna februarie sau martie a anului 2015, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a dat de înțeles că trebuie să-i dea mită și, la un moment dat, a făcut referire la „Șefu’”, înțelegând că este vorba de primarul general, pe urmă, după ce nu a dat curs cerințelor subtile ale acestuia, evitând discuțiile de acest fel, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, la una dintre cele 10 întâlniri, în biroul acestuia, în perioada ianuarie 2015 – aprilie 2015, i-a solicitat să-i remită 10% sau 15% din totalul sumei, iar, la întâlnirea, din luna iunie sau iulie a anului 2015, la cafeneaua „High Class Café & Lounge”, din zona Alba-Iulia, Sector III, București, unde a venit însoțit de inculpatul Stanca Cristian, inculpatul Popa Bogdan-Cornel era nervos și l-a întrebat ce face, moment de la care nu au mai discutat, precizând că, inițial, a crezut că inculpatul Stanca Cristian este reprezentant al S.C. „Total Green Serv” S.R.L., însă, ulterior, a constatat că l-a observat mai mult în preajma inculpatului Popa Bogdan-Cornel și a mai adăugat că primea, lunar, plățile pentru serviciile prestate (filele 418-423, volumul XIII, dosar de urmărire penală). În fața instanței de fond, fiind reaudiat la termenul de judecată din data de 25.X.2017, și-a nuanțat declarația inițială și a afirmat că nu-l cunoștea pe inculpatul Stanca Cristian și că a înțeles recomandarea primarului general, de la le da „și lor de lucru”, pentru situația în care nu mai face față lucrărilor (fila 189, volumul VII, dosar de fond). Mai departe, în apel, la solicitarea apelantului-intimat-inculpat Stanca Cristian, a fost reaudiat, la termenul de judecată din data de 21.X.2020, când, după ce a făcut referire la episodul din biroul primarului general, a mai arătat că, în perioada anilor 2007-2015, a încheiat zeci de contracte cu Primăria Municipiului Bucureşti, iar plăţile au decurs normal, poate cu mici întârzieri, precum şi că l-a mai văzut pe inculpatul Stanca Cristian de câteva ori în biroul inculpatului Popa Bogdan-Cornel şi altă dată pe ambii inculpaţi la cafeneaua „High Class Café & Lounge”, apoi l-a văzut la o nuntă (filele 158 şi 159, volumul III, dosar de apel).
Însă, la urmărirea penală, pe data de 12.XI.2015, martorul Vlad Gheorghe, director la S.C. „Geva Construct Ambient” S.R.L., care are, ca obiect de activitate, construcții și amenajări spații verzi, a declarat că, în primăvara anului 2013, l-a cunoscut pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel, director la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, iar, în momentul în care Primăria Sectorului III, București, cu care încheiase un contract pentru amenajarea părții pietonale a Bulevardului Unirii, sistase toate plățile, martorul Cosac Sorin-Cristian l-a sfătuit să meargă la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, care are o relație bună cu primarul general, pentru a-l ajuta, astfel că, pe la sfârșitul lunii aprilie a anului 2015, s-a întâlnit cu acesta, în biroul său, unde se mai afla inculpatul Stanca Cristian, solicitându-i să-i faciliteze o audiență la primarul general, după care, la câteva zile, împreună cu inculpații Popa Bogdan-Cornel și Stanca Cristian, au intrat în biroul inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, care i-a spus să vină împreună cu arhitectul-șef din cadrul primăriei de sector, mergând împreună, în luna mai a anului 2015, în biroul primarului general, însă problema plăților nu s-a rezolvat, și a mai făcut referire la relația sa cu martorul Cosac Sorin-Cristian, care câștigase, în asociere cu societatea comercială a inculpatului Stanca Cristian, o licitație publică pentru curățenia și întreținerea cimitirelor, beneficiar fiind Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, arătând că inculpatul Popa Bogdan-Cornel, la o întâlnire, prin luna mai a anului 2015, la cafeneaua „High Class Café & Lounge”, i-a reproșat martorului Cosac Sorin-Cristian că nu plătește nici către acesta și nici partea cuvenită societății comerciale a inculpatului Stanca Cristian, iar, după ce martorul Cosac Sorin-Cristian a părăsit cafeneaua, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a spus că martorul i-a promis 10% din sumele primite de la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane (filele 424-430, volumul XIII, dosar de urmărire penală), declarație pe care și-a menținut-o în fața instanței de fond, la termenul de judecată din data de 25.X.2017 (filele 187 şi 188, volumul VII, dosar de fond). Tot la solicitarea apelantului-intimat-inculpat Stanca Cristian, martorul Vlad Gheorghe a fost reaudiat în apel, la termenul de judecată din data de 18.XI.2020, când a precizat că-l cunoştea pe tatăl inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care era director la Direcţia Parcuri a Sectorului III, Bucureşti, şi, în aceste condiţii, a obţinut audienţa la primarul general, pentru deblocarea plăţii primei facturi pentru lucrările la partea pietonală de pe Bulevardul Unirii, şi nu şi-a mai amintit despre discuţia din cafenea dintre inculpatul Popa Bogdan-Cornel şi martorul Cosac Sorin-Cristian (filele 171 şi 172, volumul III, dosar de apel), astfel că procurorul de ședință s-a sesizat faţă de martor, cu privire la comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă. Curtea nu poate trece cu vedere peste împrejurarea că acest martor, favorizat în obţinerea de contracte cu administraţia locală, a devenit, între timp, rezident în Grecia, plasându-se, astfel, cât mai departe geografic de toată reţeaua de corupţie, dar şi de organele judiciare, după care a adoptat o atitudine mincinoasă în faţa de instanţei de apel, care a procedat la reaudierea sa.
Martorul Nae Marin, la urmărirea penală, pe data de 29.IX.2015, a dat o declarație rezervată, prin care a arătat că a lucrat în cadrul Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia încă din anul 1993 și că în luna decembrie a anului 2014, la propunerea inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care l-a prezentat inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, primar general, a fost numit director general interimar al instituției, pe perioada de 6 luni, până la ocuparea funcției prin concurs, că a semnat acordul-cadru încheiat între instituția publică și S.C. „Green Line Construct” S.R.L, pentru gard, și s-a întâmplat doar o dată sau de două ori ca direcția economică din cadrul Primăriei Municipiului București să nu dispună de întreg necesarul pe care l-a solicitat pentru plata lucrărilor executate, că lucrarea respectivă a fost finalizată până în luna decembrie a anului 2014, apoi a discutat o dată sau de două ori cu martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin și a mai discutat cu inculpatul Șupeală Florin referitor la porțiunea de gard rămasă neexecutată, cu privire la care inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a solicitat să acorde finanțarea din fondul de reparații, și nu din investiții, așa cum considera de cuviință, că înainte de organizarea concursului, în luna martie a anului 2015, și-a dat demisia din funcția de director general, a mai rămas o lună și ceva în cadrul instituției, ca șef al „Serviciului administrativ”, după care și-a dat demisia și a părăsit instituția, întrucât nu a mai fost de acord cu responsabilitățile specifice (filele 24-31, volumul XIII, dosar de urmărire penală). Pe urmă, la fond, la termenul de judecată din data de 27.IX.2017, martorul a mai precizat că lucrarea la gardul împrejmuitor de la Palatul Mogoșoaia a început în mandatul său, însă nu a fost finalizată, că lucrarea la partea degradată din gardul împrejmuitor a fost inclusă în fondul de reparații, iar, pentru partea lipsă, lucrarea trebuia inclusă în fondul de investiții și că au existat probleme inerente cu plata lucrărilor efectuate, în sensul că au existat blocaje, care, crede, depind de directorul economic din cadrul Primăriei Municipiului București (fila 138, volumul VII, dosar de fond).
Curtea mai are în vedere declaraţiile martorului Viciu Clarisa-Paula, atât din data de 13.X.2015, de la urmărire penală (filele 8-12, volumul XIII, dosar de urmărire penală), cât şi de la fond, de la termenul de judecată din data de 21.VI.2017 (fila 30, volumul VII, dosar de fond), prin care a arătat că este şef serviciu în cadrul „Direcţiei de Audit Public Intern” din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi că, pe durata lunilor august – decembrie ale anului 2014, a desfăşurat un control, pentru perioada anilor 2008-2014, la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, unde au fost găsite o serie de nereguli în înregistrările contabile, închirierea spaţiilor, consumul de materiale şi altele, întocmind un raport pe care l-a înaintat primarului general, apoi a precizat că, în alte cazuri de instituţii subordonate, precum Biblioteca Metropolitană Bucureşti ori Clubul Sportiv Municipal Bucureşti, directorii au fost demişi, în urma neregulilor constatate.
Declarațiile acestor martori de la urmărire penală, în majoritatea cazurilor declarațiile inițiale, situate în apropierea temporală de activitatea infracţională a inculpaţilor, fac dovada fenomenului de corupție, în ansamblul său, care domina activitatea din cadrul Primăriei Municipiului București, în special la nivelul conducerii, unde mita se ridica la valori considerabile, prin procente raportate la valoarea contractului pentru lucrări sau servicii publice. Așadar, după cum au arătat inclusiv martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, atribuirea contractelor de lucrări ori prestări servicii publice, prin achiziție directă ori în baza procedurii de achiziție publică, ai căror beneficiari erau instituțiile subordonate Primăriei Municipiului București, era condiționată de remiterea de mită, în special sub formă de procente din valoarea contractului, către primarul general, directorul economic și către directorii instituției publice respective. Mai dovedesc declarațiile acestor martori că accesul pe un post și promovarea în cadrul Primăriei Municipiului București nu aveau, de regulă, ca fundament, aptitudinile profesionale și performanța, ci relațiile de prietenie sau de altă natură cu primarul general, în scopul acestuia de a-și plasa oamenii de încredere și fideli în mecanismul infracțional de culegere a mitei, care provenea, cu precădere, din sursa bugetului local, prin supradimensionarea valorii lucrărilor ori serviciilor publice. Totodată, mai constată că funcționarii publici, cel puțin directorii instituțiilor din subordinea primăriei generale, desfășurau o activitate intensă, însă nu în favoarea comunității, ci prin întâlniri frecvente, în restaurante și cafenele, cu asociați sau administratori ai unor societăți comerciale satelit, favorizate în atribuirea de contracte în procedura achiziției publice sau prin atribuire directă, unde-și discutau părțile din mită și beneficiile personale.
Constată că acuzarea a reținut, în mod corect, și a prezentat, în mod clar, acțiunea de preluare de către inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în calitate de lider, prin prisma funcției sale de primar general, a grupului infracțional organizat, constituit, inițial, de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, director la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, aflat în subordinea Primăriei Municipiului București, și de martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, asociați la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., privilegiată în obținerea de contracte publice, al căror beneficiar era instituția publică condusă de inculpatul Popa Bogdan-Cornel. Acțiunea de preluare, în baza puterii sale ierarhice, a grupului infracțional restrâns, care fusese constituit și care funcționa, ca nucleu autonom, în cadrul instituției publice aflată sub autoritatea primăriei generale, rezultă din discuția inițială şi fundamentală pe care inculpatul Popa Bogdan-Cornel a purtat-o cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în biroul acestuia, atunci când, pe fondul zvonurilor că nu se află în graţiile primarului general, a reușit să obțină audiență, prin intermedierea realizată de martorul Grigore Oana, pentru a-și arăta disponibilitatea sa de a-l include pe primarul general la împărțirea mitei din zona instituţională pe care o controla. Împrejurarea că între inculpații Popa Bogdan-Cornel și Oprescu Sorin-Mircea s-a purtat o asemenea discuție tranșantă, mai mult sau mai puțin directă, însă neechivocă, din care inculpatul Popa Bogdan-Cornel a înțeles prea bine cum trebuie să procedeze, rezultă din chiar modul în care inculpații au acționat ulterior. În urma acestei discuții, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a acceptat să-l valorifice pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel, dar sub atenta observație a inculpatului Stanca Cristian, şoferul şi persoana sa de încredere. Așadar, atunci când contractele publice de la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia s-au împuținat, l-a numit pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel în funcţia de director general la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, începând cu data de 6.XII.2013, însă prin delegări succesive, pe perioade de 6 luni, urmată de angajarea inculpatului Stanca Cristian în cadrul instituției publice respective, treptat până la funcția de inspector de specialitate, pentru a deține, astfel, controlul asupra contractelor de lucrări sau prestări servicii publice și, implicit, asupra mitei, fără să fie omis sau înșelat. La rândul său, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, prin Decizia nr.267/24.III.2014, emisă de Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, al cărei director era, l-a detașat pe inculpatul Albu Romeo, persoana sa de încredere, care a contribuit la derularea activității infracționale, de simulare a mitei, din referent la S.C. „Brun Design” S.R.L. în funcția publică de referent la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane – Serviciul „Resurse Umane” (fila 441, volumul XXV, dosar de urmărire penală).
Potrivit art.367, alin.6, Cod penal, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa, în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni. Curtea constată că sunt îndeplinite toate elementele constitutive ale acestei infracțiuni, întrucât grupul infracțional a fost constituit, în vederea comiterii de infracțiuni de corupție, din trei persoane, și anume de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, lider, în calitatea sa de director al unei instituții publice care contracta lucrări și prestări servicii publice, și de martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, membri, beneficiari privilegiați ai unor asemenea contracte, în special în procedura de achiziție publică, după care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, primarul general, a preluat această mică grupare de criminalitate organizată și l-a folosit pe fostul lider pentru a controla o altă instituție publică din subordine, în vederea comiterii unor infracțiuni de aceeași natură.
Martorul Drăgoi Geta, director executiv al „Direcției Managementul Resurselor Umane” din cadrul primăriei Municipiului București, a arătat, printre altele, la urmărirea penală, pe data de 9.X.2015, că primarul general, în cazul unui post aflat în subordinea sa directă, nu mai emitea un document scris prin care solicita direcției la care lucrează scoaterea postului la concurs, ci dădea o dispoziție verbală, și că, în toată perioada în care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a fost primar general nu a mai existat vreun caz de mutare, prin delegare, pe aceeași funcție de conducere la o altă instituție subordonată, în afara mutării inculpatului Popa Bogdan-Cornel la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și a lui Tănase Bogdan la Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (filele 54-59, volumul XIII, dosar de urmărire penală). În fața instanței de fond, același martor a făcut precizări cu privire la inculpatul Stanca Cristian, astfel că va analiza declarația respectivă la examinarea probatoriului cu privire la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpatului Oprescu Sorin-Mircea.
Martorul Bledea Dănuț-Petru, administrator și director general la S.C.„Daflo Group” S.R.L., câştigătoare a unor contracte cu Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Mogoşoaia, face referire la o rețea de relații între inculpatul Popa Bogdan-Cornel și prestatorii de servicii pentru multe dintre instituțiile publice subordonate Primăriei Municipiului București, precum și la prietenia foarte strânsă a inculpatului Popa Bogdan-Cornel cu inculpatul Stanca Cristian, pe care l-a cunoscut în toamna anului 2014, destrămată, apoi, în vara anului 2015, fără să cunoască motivul (filele 325-339, volumul XIII, dosar de urmărire penală), declaraţie menţinută în faţa instanţei de fond, la termenul de judecată din data de 24.V.2017 (fila 222, volumul VI, dosar de fond).
Totodată, martorul Tudurachi Claudiu-Valentin, administrator şi director la S.C. „WasVal” S.R.L, câştigătoare, în mod repetat, de contracte cu Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Mogoşoaia, în declarația sa de la urmărire penală, din data de 30.X.2015, a arătat că inculpații Popa Bogdan-Cornel și Stanca Cristian nu erau, la început, într-o relație bună, însă, ulterior, la câteva luni, au devenit apropiați și că a petrecut concediul de odihnă și a participat la mai multe evenimente private cu inculpații Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian și Albu Romeo, precum și cu martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, cumnatul acestuia (filele 404-409, volumul XIII, dosar de urmărire penală), susţineri menţinute în faţa instanţei de fond, la termenul de judecată din data de 24.V.2017 (fila 223, volumul VI, dosar de fond).
Așadar, gruparea de criminalitate organizată, care a presupus, inițial, un minimum de 3 membri, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, a fost asimilată la nivelul cel mai înalt al ierarhiei primăriei generale, care deținea mecanismul intern propriu de corupție, al cărui factor decisiv era inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, director economic. De aceea, susținerea apelanților-intimați-inculpați Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, potrivit căreia fapta penală nu există, în materialitatea sa, nu poate fi privită cu seriozitate, în condițiile unui asemenea material probator, din care rezultă nu doar existența, ci și funcționalitatea în timp a grupului infracțional organizat, în vederea comiterii de infracţiuni de corupţie. Deși Curtea, în majoritate, a analizat, în motivarea schimbării de încadrare juridică, reținerea în sarcina inculpatului Constantinescu Mircea a dispozițiilor art.367, alin.1, alin.2 şi alin.3, Cod penal, mai observă că acest inculpat, în calitatea sa de director economic, era, pe deplin, conștient de modalitatea frauduloasă în care erau atribuite contractele publice, care nu constituia excepția, ci regula, și că nimic nu se putea întâmpla fără știința primarului general. Desigur că toate acestea nu se întâmplau la vedere, ci într-o mare discreție, pe șoptite, cu măsuri de precauție față de terții urmăritori și, chiar, între membrii grupului de criminalitate organizată, într-un limbaj corespunzător, expeditiv și cu un subînțeles neechivoc.
Cât privește pretenția apelantului-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, de a i se preciza data certă a preluării grupului infracțional deja organizat, constată că o asemenea dată precisă nici nu poate fi indicată, fiind suficientă localizarea în timp a acțiunii de aderare, în anul 2013, urmată, aproape imediat, de dobândirea calității de lider, la sfârșitul anului 2013.
La fond, la termenul de judecată din data de 11.IV.2018, a fost audiat martorul Capatos Monica, încuviinţat inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, care nu a oferit nici un detaliu relevant, ci doar a arătat că, în perioada anilor 2013-2015, a lucrat la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, la relaţii publice, şi că între inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea şi Popa Bogdan-Cornel era o relaţie specială, dar, imediat, a revenit asupra cuvântului „specială”, cu explicaţia că era, mai degrabă, apropiată, „în sensul că participau la o serie de evenimente legate de primărie” (fila 16, volumul XII, dosar de fond). Curtea nu poate reţine nimic din această declaraţie, uşor scăpată de sub precauţia cu care martorul a venit să depună mărturie în favoarea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea.
O altă declaraţie inutilă şi mult prea vagă aparţine martorului Ivan Adina, încuviinţat inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, care a arătat că a fost secretara inculpatului, în perioada anilor 2009-2015, şi că programările pentru audienţe la primarul general se făceau telefonic, apoi data era stabilită împreună cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, funcţie de încărcătura agendei acestuia, iar inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în ultima perioadă, era insistent şi agitat, să fie primit de primarul general (fila 17, volumul XII, dosar de fond).
În mod similar, martorul Samson Diana, secretara, prin rotaţie, cu martorul Ivan Adina, a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, în perioada anilor 2012-2015, a afirmat că inculpatul Popa Bogdan-Cornel venea la biroul primarului general atât cu programare, dar şi fără programare, invocând urgenţa, însă nu reuşea să intre în situaţia în care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea se afla într-o şedinţă, care putea să dureze, precizând că, la intrarea în antecamera biroului primarului general, se afla un stativ, unde solicitanţii de audienţă puteau să-şi lase telefonul mobil, însă nu era obligatoriu, după care a mai adăugat că a existat un incident în biroul primarului general, când o persoană venită în audienţă l-a înregistrat, astfel că a stabilit această regulă (fila 18, volumul XII, dosar de fond).
Toate aceste declaraţii în apărare nu prezintă forţa necesară de a răsturna un întreg probatoriu, din care rezultă activitatea infracţională a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, desfăşurată în cadrul grupului de criminalitate organizată, compus din subordonaţii săi ierarhici şi agenţi comerciali privilegiaţi.
În continuare, examinând apelul declarat de apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, Curtea apreciază că infracțiunea de abuz în serviciu reținută în sarcina acestuia constituie o altă modalitate de manifestare a corupției.
Un exemplu de angajare și promovare a incompetenței, doar pentru a avea o persoană de încredere care să se ocupe de procentul de mită pe care-l percepea din contractele publice, îl constituie inculpatul Stanca Cristian, care, din șofer, apoi referent, evident fără studii superioare, ajunge inspector de specialitate la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane. Impostura inculpatului Stanca Cristian și situația hilară creată de primarul general, prin apropierea și promovarea unui asemenea personaj, rezultă din declarația martorului Țincu Ion, care, la urmărirea penală, pe data de 7.X.2015, după ce a precizat că, începând cu data de 2.IX.2009, a fost director general al Poliției Comunitare și, ulterior, al Direcției Generale a Poliției Locale și Control a Municipiului București, a arătat că, în anul 2013, la o întâlnire oficială la nivel de stat, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, primar general, a strigat, pe holurile primăriei generale, „Grenadă!”, moment în care serviciile de protecție au reacționat la nivelul misiunii, dându-și seama, apoi, că era vorba despre inculpatul Stanca Cristian, zis „Grenadă”, șoferul acestuia, apoi, prin luna ianuarie-februarie a anului 2014, în cadrul întrunirii Comitetului de Urgență, după ce inculpatul Popa Bogdan-Cornel nu fusese în măsură să prezinte o situație coerentă, inculpatul Stanca Cristian i-a raportat primarului general că au fost luate măsuri pentru deszăpezirea aleilor din cimitire, intervenție privită cu uimire și nelămurire de către inculpatul Oprescu Sorin-Mircea (filele 2-6, volumul XIII, dosar de urmărire penală), evident dându-și seama de ridiculozitatea unui asemenea angajat în ipostaze publice. Însă, unul dintre mijloacele de menținere a corupției constă în cultivarea și promovarea incompetenței profesionale.
Potrivit fotocopiei carnetului de muncă seria M.P.S., nr.231546, inculpatul Stanca Cristian avea, la deschiderea cărții de muncă, în anul 1995, 8 clase și a lucrat, la diferite societăți comerciale, ca muncitor calificat, în perioada anilor 1995-1998, și ca șofer, în perioada anilor 1998-2004, apoi a fost muncitor necalificat, în anul 2005 (filele 149-155, volumul XII, dosar de urmărire penală), după care, în anul 2008, și-a obținut diploma de bacalaureat, ca absolvent al Grupului Școlar Industrial „Dimitrie Gusti”, București, cu media generală 6,49, potrivit diplomei de bacalaureat seria V, nr.0232161, eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, la data de 23.IX.2009, în fotocopie (fila 170, volumul XII, dosar de urmărire penală).
Prin Decizia nr.337/12.XII.2013, emisă de Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, prin inculpatul Popa Bogdan-Cornel, director general, inculpatul Stanca Cristian, director la S.C. „Best Auto S.T.K.” S.R.L., este detașat la instituția publică, în funcția de referent, treaptă profesională I, în cadrul „Compartimentului Sănătate și Securitate a Muncii” (fila 179, volumul XII, dosar de urmărire penală).
Prin referatul nr.552 din data de 28.I.2014, întocmit de martorul Drăgoi Geta, director executiv al „Direcției Managementul Resurselor Umane” din cadrul Primăriei Municipiului București, și aprobat de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, s-a solicitat aprobarea de a fi scos la concurs un post vacant în cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, menționându-se că, prin referatul anterior, cu nr.277/1/24.I.2014, al aceleiași direcții, s-a aprobat transformarea unui post de muncitor necalificat, rămas vacant la data de 11.XII.2013, în referent, treaptă profesională IA (filele 69 și 70, volumul XII, dosar de urmărire penală). În urma unui concurs formal, în perioada 27.III.2014-1.IV.2014, la care unicul candidat a fost inculpatul Stanca Cristian și care a avut loc în fața unei comisii de examinare al cărei președinte a fost inculpatul Popa Bogdan-Cornel, după cum atestă Decizia nr.225/26.II.2014, emisă de Administrația Cimitirelor Crematoriilor Umane (fila 53, volumul XII, dosar de urmărire penală), inculpatul Stanca Cristian a fost angajat, în funcția de referent, treaptă profesională IA, la data de 23.IV.2014, pe perioada de probă de 90 zile, apoi, prin Decizia nr.467/23.VII.2014, emisă de Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, prin inculpatul Popa Bogdan-Cornel, director general, a fost definitivat în funcția de referent, treaptă profesională IA, începând cu data de 23.VII.2014 (fila 104, volumul XII, dosar de urmărire penală). La scurt timp, după aproximativ o lună, prin referatul nr.6.776/1/27.VIII.2014, întocmit de martorul Drăgoi Geta, în aceeași calitate, și aprobat de primarul general, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, s-a solicitat aprobarea transformării postului de referent, treaptă profesională IA, în inspector de specialitate, grad profesional II, în care să fie încadrat inculpatul Stanca Cristian, absolvent al Facultății de Controlul și Expertiza Produselor Alimentare, specializarea Ingineria Produselor Alimentare, din cadrul Universității „Bioterra”, care a susținut examenul de licență în sesiunea iulie 2014 (fila 98, volumul XII, dosar de urmărire penală). Prin Decizia nr.514/1.IX.2014, emisă de aceeași instituție, prin același reprezentant legal, inculpatul Stanca Cristian a fost promovat, începând cu data de 1.IX.2014, în funcția de inspector de specialitate, grad profesional II, la Serviciul teritorial „Crematoriul Vitan-Bârzești” (fila 97, volumul XII, dosar de urmărire penală). Se constată graba cu care inculpatul Stanca Cristian a fost angajat și promovat, tocmai pentru a obține poziția instituțională care să-i permită exercitarea controlului asupra mitei din contractele publice pentru inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, primar general.
Martorul Drăgoi Geta, reaudiat la fond, la termenul de judecată din data de 25.X.2017, a precizat că, în ceea ce privește concursul pentru ocuparea unui post vacant, propunerea venea de la instituția subordonată, direcția de resurse umane întocmeau un referat, pe care-l înainta primarului general, iar acesta, în calitatea sa de ordonator de credite, o admitea sau o respingea, pe urmă referatul era îndreptat către instituția subordonată, care organiza concursul pentru funcția de execuție, iar validarea rezultatului concursului era realizată de către o comise de specialitate care funcționa în cadrul primăriei generale, condusă de directorul de la „Direcția juridică”, fără să poată interveni pe rezultatul examinării, ca atare, după care a mai arătat că, în cazul transformării unui post inferior într-unul superior, propunerea era făcută tot de către instituția subordonată, era înregistrată la Direcția Managementului Resurselor Umane”, care întocmea un referat, înaintat primarului general, îndrituit, prin atribuțiile de serviciu, să facă o nominalizare (fila 184, volumul VII, dosar de fond).
În apel, s-a susţinut că acuzarea nu a indicat normele din legislaţia primară încălcate. Curtea constată că, la solicitarea instanţei de fond, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei – Direcţia Naţională Anticorupţie a depus precizări din data de 18.V.2017, prin care, printre altele, se arată că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, aflat în exerciţiul atribuţiei de serviciu de la art.63, alin.5, litera e din Legea nr.215/2001, a administraţiei publice locale, a încălcat dispoziţiile art.4, alin.2 din Anexa I, Capitolul II, din Legea nr.284/28.XII.2010, privind transformarea posturilor (214-219, volumul VI, dosar de fond). Curtea constată că, printre alte atribuţii, primarul, potrivit art.63, alin.5, litera e din Legea nr.215/2001, astfel cum era în vigoare la data comiterii faptei penale, dispune modificarea raporturilor de serviciu sau a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, iar, conform art.4, alin.2 din Anexa I, Capitolul II, Litera L din Legea-cadru nr.284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, absolvenţii învăţământului superior de lungă sau scurtă durată, care, la data trecerii pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite, erau încadraţi în funcţii cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, numai în măsura în care atribuţiile din fişa postului au fost modificate în mod corespunzător, păstrându-şi gradaţia la data promovării. Prin urmare, dispozițiile legale sunt clare și obligă la păstrarea specializării la încadrarea dintr-o funcție inferioară într-o funcție imediat superioară, care presupune studii universitare, ori, în acest caz, primarul general a aprobat transformarea postului de referent, treaptă profesională IA, în inspector de specialitate, grad profesional II, în considerarea inculpatului Stanca Cristian.
S-a mai susținut, în apel, că actul material comis poate îmbrăca forma complicității, și nu a autoratului, însă acuzarea este la fel de clară, reținându-se că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în calitatea sa de primar general, a aprobat, cu încălcarea legii, transformarea postului inferior într-un post superior, iar acțiunea de aprobare constituie act material specific autoratului, și, nicidecum, complicității la o infracțiune similară, cu autor necunoscut.
De asemenea, s-a mai invocat inexistența urmării imediate, constând într-o pagubă. Prin adresa nr.5.734/5.VIII.2021, Consiliul General al Municipiului București – Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane a comunicat detalii privind salarizarea inculpatului Stanca Cristian și a arătat că, pentru ocuparea postului de inspector de specialitate, erau necesare doar studii superioare de lungă durată (filele 37 și 38, volumul V, dosar de apel), prin urmare fără să se ţină seama de specializare. Mai întâi, la stabilirea acţiunii de îndeplinire, în mod defectuos, a atribuţiilor de serviciu, prin aprobarea referatului nr.6.776/1/27.VIII.2014, întocmit de martorul Drăgoi Geta, Curtea, în majoritate, are în vedere reglementările legale, şi nu opinia şi practica nelegală din cadrul instituţiei angajator. Constată că, potrivit legislaţiei primare la care a făcut referire, angajatul trebuie să funcţioneze într-un anumit domeniu de specialitate, atât la ocuparea unui post inferior, cât şi la promovarea pe un post superior, în situaţia în care, în timpul desfăşurării raporturilor de muncă, obţine licenţa, în urma absolvirii de studii superioare. Chiar denumirea funcţiei, de inspector de specialitate, implică o anumită specializare. În aceste condiţii legislative, inculpatul Stanca Cristian nu putea dobândi funcția de inspector de specialitate la cimitire și crematorii, domeniu care nu are nici o legătură cu ingineria produselor alimentare, iar instituția Primăriei Municipiului București nu poate ignora, prin folosirea unor astfel de angajați, o parte importantă a istoriei și civilizației unei națiuni, constând în arta funerară, organizată în cadrul unui cimitir. Prin urmare, la stabilirea elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, Curtea, în majoritate, are în vedere dispoziţiile legislaţiei, şi nu practica nelegală din cadrul instituţiei publice, care nu face dovada decât a încălcării, în mod repetat, a legii. Din punctul de vedere al existenței unei pagube materiale, în latura obiectivă, constată că diferenţa dintre veniturile obţinute în calitate de referent şi veniturile de care a beneficiat în calitate de inspector de specialitate este în sumă de 149 lei. Prin urmare, deși prejudiciul material are o valoare redusă, este îndeplinită cerința elementului constitutiv al urmării imediate. Ca atare, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, prin încălcarea atribuțiilor sale de serviciu, i-a procurat inculpatului Stanca Cristian un folos necuvenit, constând în diferenţa dintre veniturile pe care le-a obținut în cele două funcții, iar prejudiciul material modic nu poate avea relevanţă juridică decât asupra operaţiunii de individualizarea judiciară a pedepsei închisorii. În plus, acţiunea de trecere a inculpatului pe un post pentru care nu deţinea specializarea necesară a adus o vătămare a interesului legitim al oricăreia dintre persoanele care deţin calificarea şi competenţa de a ocupa un asemenea post public.
În opinie separată, s-a considerat că poate fi dispusă achitarea, pe motiv că prejudiciul material este modic. Curtea, în majoritate, apreciază că o asemenea opinie este contrară dispoziţiilor materiale, prin confuzia dintre instituţii, în condiţiile în care Codul penal este de strictă reglementare şi interpretare. Doar lipsa unui element constitutiv poate avea efectul achitării, întemeiată pe dispoziţiile art.16, alin.1, litera b, teza I-a, Cod de procedură penală. Opinia separată a avut în vedere considerentele Deciziei nr.405/2016 a Curţii Constituţionale a României, mai precis paragraful 80, în care se arată că sarcina aplicării principiului „ultima ratio” ar reveni nu doar legiuitorului, ci şi organelor judiciare. Însă, efectul general obligatoriu al considerentelor deciziilor Curţii Constituţionale priveşte doar considerentele pe care se sprijină dispozitivul, după cum s-a stabilit prin Decizia nr.I/1996 a Curţii Constituţionale a României, potrivit căreia „este unanim recunoscut, în practică şi doctrină, că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Soluţia este aceeaşi şi pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”. Ori, prin Decizia nr.405/2016, Curtea Constituţională a României a stabilit cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art.297, alin.1, Cod penal, prin raportare doar la natura actului normativ, prin care sunt prevăzute atribuţiile de serviciu încălcate. Prin urmare, folosirea considerentelor unei decizii constituţionale care nu-şi regăsesc finalitatea în dispozitiv nu justifică modificarea legii penale de către organele judiciare, întrucât nu intră în competenţa acestora, ci este, în mod strict, atributul legiuitorului. Ca atare, unica posibilitate aflată la îndemâna organului judiciar de a da efecienţă urmării imediate constând într-un prejudiciu material modic constă în aplicarea circumstanţei atenuante judiciare de la art.75, alin.2, litera b, Cod penal, pe care, de altfel, Curtea, în majoritate, a reţinut-o în favoarea inculpatului. Posibilitatea alternativă a aplicării instituţiei materiale prevăzută de art.80, Cod penal, privind renunţarea la aplicarea pedepsei, este exclusă de dispoziţiile art.80, alin.2, litera d, Cod penal, privind cerinţa negativă ca maximul special prevăzut de legea penală pentru infracţiuhea comisă să nu fie mai mare de 5 ani închisoare. Prin îlnăturarea acestei restricţii, posibil doar prin interveţia legiuitorului, s-ar crea posibilitatea ca judecătorul să aibă un câmp mai larg de apreciere, tocmai pentru asemnea situaţii, care nu justifică aplicarea vreunei pedepse.
Cu privire la beneficiul procurat inculpatului Stanca Cristian, Curtea, în majoritate, va dispune, în temeiul art.112, alin.1, litera e, Cod penal, luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a sumei de 149 lei, intrată în patrimoniul inculpatului Stanca Cristian.
În ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită, în sarcina apelantului-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, constată că au fost administrate probe clare de vinovăție.
Astfel, în contextul în care martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, pe urmă inculpatul Popa Bogdan-Cornel au arătat că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea primea mită din contractele pentru lucrări publice încheiate de Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și de Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, două dintre instituțiile publice subordonate Primăriei Municipiului București, care s-au aflat, succesiv, sub directoratul general al inculpatului Popa Bogdan-Cornel, martorul-denunţător Gogonea Teodor a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală suma de 60.000 euro, compusă din bancnote ale căror serii au fost consemnate în procesul-verbal din data de 28.VIII.2015, întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie (filele 354-358, volumul VI, dosar de urmărire penală). Ulterior, din această sumă, a fost pusă la dispoziţia inculpatului Popa Bogdan-Cornel, pentru a fi înmânată inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, suma de 25.000 euro, compusă dintr-un număr de 3 bancnote, fiecare în cupiură de 100 euro, şi un număr de 494 bancnote, fiecare în cupiură de 50 euro, ale căror serii au fost consemnate în procesul-verbal din data de 5.IX.2015, întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie (filele 437-440, volumul VI, dosar de urmărire penală), cu planşe fotografice înfăţişând bancnotele componente (filele 443-466, volumul VI, dosar de urmărire penală), precum şi cu procesele-verbale din datele de 22.IX.2015 (fila 441, volumul VI, dosar de urmărire penală) şi de 8.X.2015 (fila 442, volumul VI, dosar de urmărire penală), ambele de îndreptare eroare materială privind seriile a două dintre bancnote. În continuare, după cum se menționează în procesul-verbal din data de 5.IX.2015, întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie, pe data de 5.IX.2015, la ora 21,06, inculpatul a fost oprit în traficul rutier, în timp ce conducea autoturismul marca „Audi” A8, cu număr de înmatriculare B-777-WNA, pe Şoseaua Unirii din comuna Corbeanca, judeţul Ilfov (filele 77 şi 78, volumul II, dosar de urmărire penală), iar, conform procesului-verbal de flagrant din data de 5.IX.2015, întocmit de procuror (filele 178-181, volumul IX, dosar de urmărire penală), cu planșe fotografice ((filele 182-196, volumul IX, dosar de urmărire penală), inculpatul a înmânat organelor judiciare suma de 5.000 euro, legată cu elastic, aflată în buzunarul exterior drept al sacoului, din interiorul autoturismul marca „Audi” A8, cu număr de înmatriculare B-777-WNA, compusă dintr-un număr de 3 bancnote în sumă de câte 100 euro și un număr de 94 de bancnote de câte 50 de euro, ale căror serii au fost consemnate în procesul-verbal din data de 6.IX.2015, întocmit de procuror (filele 197 și 198, volumul IX, dosar de urmărire penală). Constată că seriile celor 3 bancnote în cupiură de 100 euro, precum și seriile numărului de 94 de bancnotele de 50 euro găsite în autoturismul inculpatului, în total suma de 5.000 euro, corespund cu seriile bancnotelor din prima parte a sumei de 25.000 euro, astfel cum au fost înseriate, pusă la dispoziție de martorul-denunțător Gogonea Teodor și pe care inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-o remisese inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, pe data de 5.IX.2015, în jurul orei 19,20, la casa sa din comuna Ciolpani, județul Ilfov, în modalitatea obișnuită, adică prin plasarea plicului cu mită în spatele pernelor ornamentale ale uneia dintre canapelele din sufrageria imobilului. Mai departe, conform procesului-verbal din data de 5.IX.2015, întocmit de procuror, la ora 22,30 organele judiciare au procedat la sigilarea căilor de acces în curtea imobilului din satul Ciolpani, comuna Ciolpani, județul Ilfov, aparținând inculpatului Oprescu Sorin-Mircea (fila 457, volumul IX, dosar de urmărire penală), apoi, pe data de 6.IX.2015, s-a procedat la efectuarea percheziției domiciliare în locuința respectivă, unde inculpatul a predat sumele de 31.350 lei și de 18.000 euro, compusă dintr-un număr de 90 bancnote, în cupiură de 100 euro, și un număr de 180 bancnote în cupiură de 50 euro, cu privire la care a declarat că provin din economiile sale, pe perioada a 3-4 ani, în dormitorul de la etaj, folosit de tatăl inculpatului, până la decesul acestuia din data de 4.XI.2010, într-un sac din pânză, au fost găsite sumele de 31.050 lei și de 40.000 lei, cu privire la care inculpatul a declarat că au fost economisite de tatăl său, timp de aproximativ 10 ani, pe holul de la etaj a fost găsită o sacoșă din hârtie, de tip cadou, în care se afla un plic, de culoare maron, despre care inculpatul a declarat că nu-și mai amintește, constatându-se că plicul era gol, apoi, pe masa din sufrageria de la parter a fost găsit, într-un pahar din cristal, un mănunchi cu 10 chei, cu privire la care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a arătat că este posibil să fi fost uitat, cu o seară înainte, de inculpatul Popa Bogdan-Cornel și, de asemenea, cu privire la care martorul Petrache Gina a arătat că l-a găsit pe polița din bucătăria de la parter, iar, în sufragerie, într-un sertar al unei servante, a fost găsită suma de 500 euro, în bancnote de câte 100 euro, după cum se consemnează în procesul-verbal de percheziţie imobiliară din data de 6.IX.2015, întocmit de procuror (filele 458-464, volumul IX, dosar de urmărire penală), cu planșe fotografice (filele 465-511, volumul IX, dosar de urmărire penală). Pe urmă, potrivit procesului-verbal din data de 18.IX.2015, întocmit de procuror, au fost numărate și consemnate seriile bancnotelor componente ale sumelor de bani găsite și ridicate de la casa inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, din satul Ciolpani, comuna Ciolpani, județul Ilfov (filele 513-515, volumul IX, dosar de urmărire penală). În total, au fost ridicate sumele de 18.500 euro și de 102.400 lei. Constată că seriile celor 180 de bancnote componente ale sumei de 9.000 euro, în cupiură de 50 euro, predată de inculpat, cu privire la care a declarat că provine din economiile sale, pe durata de aproximativ 3-4 ani, corespund cu seriile bancnotelor din suma de 25.000 euro pe care i-a remis-o inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cu titlu de mită.
A fost audiat martorul Petrache Gina, care a fost prezent la realizarea percheziției domiciliare și care a declarat, cu greu, la întrebările procurorului, pe data de 13.X.2015, că, de aproximativ 18 ani, este menajera inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, în imobilul din comuna Ciolpani, Județul Ilfov, unde a avut grijă de tatăl inculpatului, în ultimii săi 5 ani din viață, precizând că acesta își ținea banii din pensie într-un seif pentru arme, din camera sa de la etaj, că în anul respectiv, adică 2015, în urmă cu vreo 3-4 luni, inculpatul Stanca Cristian a venit, de vreo două ori, însoțit de un bărbat gras, întâlnire la care a mai participat inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, că a mai venit la imobil, de vreo două ori, martorul Pavăl Dan, ultima dată, probabil, ca să aducă cozonaci dietetici pentru inculpat, că inculpatul Stanca Cristian a început să vină mai des la casa inculpatului Oprescu Sorin-Mircea abia după ce nu i-a mai fost șofer, respectiv începând de 2 ani și ceva (filele 61-68, volumul XIII, dosar de urmărire penală). Prin raportul de constatare criminalistică nr.456.687/28.X.2015, întocmit de Serviciul Criminalistic, s-a stabilit că negarea martorului la întrebările relevante privind observarea unor pungi aduse de inculpații Popa Bogdan-Costel, adică „Grasu’”, și Stanca Cristian, la întâlnirile cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în casa acestuia din comuna Ciolpani, județul Ilfov, au provocat modificări specifice comportamentului simulat (filele 432-439, volumul XIII, dosar de urmărire penală). În fața instanței de fond, la termenul de judecată din data de 22.XI.2017, a dat o declarație lipsită de relevanță probatorie (fila 39, volumul VIII, dosar de fond), iar, prin adresa din data de 5.XII.2017, din Dosarul nr.952/P/2015, Direcția Națională Anticorupție a comunicat faptul că, pe data de 25.IV.2016, s-a dispus începerea urmăririi penale față de suspectul Petrache Gina, pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă (fila 47, volumul VIII, dosar de fond). Ulterior, la termenul de judecată din data de 25.IV.2018, s-a încercat, din nou, audierea acestui martor, însă insistenţa nu a avut nici un efect, în raport cu gradul ridicat de fidelitate al martorului faţă de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea (filele 30 şi 31, volumul XII, dosar de fond).
Apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea a invocat, în apel, împrejurarea că probele privind infracțiunea de luare de mită au fost obținute prin provocarea realizată de către organele de urmărire penală, susținere care are un caracter fals. Potrivit art.101, alin.3, Cod de procedură penală, este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acționează pentru acestea să provoace o persoană să săvârșească ori să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe. Curtea constată că activitatea infracțională a inculpatului era preexistentă momentului înregistrării denunțurilor, astfel că procurorul nu a făcut altceva decât să lase ca activitatea infracțională să se desfășoare, în continuare, dar cu privire la care a cules toate probele necesare dovedirii faptelor penale comise de inculpat, în mod obișnuit. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului defineşte provocarea ca fiind situaţia în care agenţii implicaţi, membri ai forţelor de ordine sau persoane care intervin, la cererea acestora, nu se limitează la a examina, într-un mod strict pasiv, activitatea infracţională, ci exercită asupra persoanei cercetate sau urmărite penal o influenţă de natură să o instige să comită o infracţiune pe care, altfel, nu ar fi comis-o (Hotărârea Marii Camere în cauza Ramanauskas împotriva Lituaniei, pct.55). Pentru a stabili dacă cercetarea sau urmărirea penală a fost „pur pasivă”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului examinează motivele care au justificat operaţiunea de infiltrare şi comportamentul autorităţilor care au exercitat-o. În special, verifică dacă existau suspiciuni obiective că inculpatul era implicat în activităţi infracţionale sau era predispus să săvârşească o infracţiune (Hotărârea în cauza Bannikova împotriva Rusiei, pct.38). În cadrul acestei verificări, instanța de la Strassbourg ţine seama de o serie de factori, precum existența antecedentelor penale, dacă fusese începută o cercetare penală împotriva persoanei respective, cui aparține iniţiativa de a contacta inculpatul, în lipsa unor suspiciuni obiective că a fost implicat în activităţi infracţionale sau predispus la săvârşirea unei infracţiuni (hotărârea în cauza Burak Hun împotriva Turciei, pct.44), dacă agenţii statului au „participat” ori s-au „infiltrat” în activitatea infracţională, mai degrabă decât să o iniţieze. În cauza Milinienė împotriva Lituaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că, deşi poliţia a influenţat cursul evenimentelor, în special oferind echipament tehnic unei persoane particulare, pentru a înregistra conversaţii şi pentru a proba că au fost oferite stimulentele financiare inculpatului, poliţia a „participat” la activităţi infracţionale, şi nu le-a iniţiat, persoana particulară fiind la originea acestora. Persoana particulară a sesizat poliţia, întrucât inculpatul i-a cerut mită, pentru a obţine o soluţionare favorabilă a cauzei sale, şi, numai în urma depunerii plângerii, operaţiunea, care privea verificarea temeiniciei plângerii, a fost autorizată de procurorul general-adjunct (Hotărârea în cauza Milinienė împotriva Lituaniei, pct.37-38); pentru un raţionament similar, a se vedea deciziile din cauzele Sequieira împotriva Portugaliei şi Eurofinacom împotriva Franţei. În acest caz, se constată că infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina apelantului-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea se consumase anterior realizării flagrantului, întrucât pretinderea mitei a avut loc cu mult înainte de momentului remiterii efective a acesteia, după cum rezultă din denunţurile şi declaraţiile coroborate atât ale martorilor-denunţători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, cât şi ale inculpatului Popa Bogdan-Cornel. Prin urmare, constată că, la momentul organizării flagrantului, existau suspiciuni obiective că inculpatul era implicat în activităţi infracţionale de corupţie şi că organele de urmărire penală nu au realizat nici o influenţă de natură să îl instige pe inculpat să comită o infracţiune pe care, altfel, nu ar fi comis-o.
A mai susținut, în apel, că nu s-au stabilit, în mod concret, scopul și actele pe care trebuia sau nu trebuia să le îndeplinească, pentru primirea sumei de 25.000 euro. Prin această afirmație, apelantul-intimat-inculpat ignoră, de fapt, întreg probatoriul administrat, din care rezultă, cât se poate de limpede, că, în calitatea sa de primar general și, prin urmare, de ordonator principal de credite, condiționa încheierea contractelor pentru lucrări sau prestări servicii publice de plata de mită, procentual la valoarea contractului. În aceste condiții, este evident faptul că primirea mitei avea legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului, și nu era remisă în alte scopuri, legate de viața sa privată.
Referitor la infracţiunea de spălarea banilor, reţinută în sarcina apelantului-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, martorul Rus Maria-Nadina a declarat, la urmărirea penală, pe data de 5.IX.2015, că, în anul 2000, când era jurnalist la postul de televiziune „Antena 1”, l-a cunoscut pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, care, pe atunci, era directorul Spitalului universitar București, și cu care, ulterior, a dezvoltat o relație de amiciție, apoi, în cursul anului 2009, între S.C. „Intelligent Media Solutions” S.R.L., care-i aparține, și S.C. „Medical Prestige” S.R.L., la care inculpatul era acționar, a fost încheiat un contract de colaborare, privind consultanța în comunicare, în baza căruia primea, lunar, suma de aproximativ 2.000 euro, pe durata a câtorva luni, pe urmă, în anul 2011, a reluat colaborarea privind consultanța în comunicare cu inculpatul, cu care nu a avut o înţelegere financiară, iar, pe data de 5.IX.2015, după ora 19,00, inculpatul a venit la locuința sa, de pe Str. Cantonului, nr.9, vila 52, comuna Corbeanca, județul Ilfov, unde i-a înmânat suma de 11.000 euro, reprezentând o datorie, atât pentru consultanța pe care i-a oferit-o în perioada iunie 2015 – august 2015, cât și pentru echipa de activiști on-line, care i-a promovat imaginea, precizând că a amestecat suma primită cu suma de 2.800 euro, în bancnote în cupiură de 50 euro, pe care o avea în casă, strânsă, într-o perioadă de 6 luni, pentru plata ratei pentru imobil, apoi organul judiciar a menționat seriile bancnotelor componente ale sumei totale de 13.800 euro (filele 77-81, volumul XIII, dosar de urmărire penală). Suma de 13.800 euro, predată organelor de urmărire penală, este compusă din suma de 11.000 euro, primită de la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, şi din suma de 2.800 euro, reprezentând economiile sale, într-un număr de 276 bancnote, în cupiură de 50 euro, ale căror serii au mai fost consemnate în procesul-verbal din data de 5.IX.2015, întocmit de organele de urmărire penală (filele 83-85, volumul XIII, dosar de urmărire penală), împreună cu planșele fotografice care le înfățișează (filele 86-97, volumul XIII, dosar de urmărire penală), constatându-se că parte dintre bancnote provin din suma de 25.000 euro primită de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea. În continuare, pe data de 23.IX.2015, tot la urmărirea penală, a declarat că, întrucât suma de 11.000 euro primită de la inculpat era compusă din bancnote de 50 euro, a predat organelor de urmărire penală doar bancnotele în această cupiură, aflate deasupra a două bancnote fiecare de câte 500 euro, însă, ulterior, a constatat că sub cele două bancnote în valoare de câte 500 euro, se mai aflau alte bancnote de 50 euro, pe care nu le predase, astfel că, pe data respectivă, a pus la dispoziția organelor judiciare suma de 1.600 euro, în bancnote de 50 euro, pe care a mai găsit-o în locul respectiv, precum și o bancnotă de 50 euro aflată în portofelul său, și, de asemenea, a mai arătat că depune fotocopia contractului înregistrat, la S.C. „Medical Prestige” S.R.L., sub nr.69/3.I.2009, în baza căruia a afirmat că oferea sprijin specializat inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, în calitate de primar general, precum și asistență pentru S.C. „Medical Prestige” S.R.L., însă, preponderent, a lucrat pentru inculpat, precizând că, până în luna octombrie a anului 2009, când acest contract a încetat, prin reziliere, a primit plățile de la S.C. „Medical Prestige” S.R.L. doar prin unități bancare, apoi a mai adăugat că, în perioada anilor 2011- luna mai a anului 2015, a încheiat cu S.C. „Apa Nova” S.A. aproximativ două contracte pe an, pentru sponsorizarea unor evenimente, în principiu pentru „Zilele Bucureștiului” și pentru Revelion, preponderent pentru promovarea Municipiului București, în secundar apărea sigla companiei și calitatea sa de sponsor, toate plățile fiind efectuate de companie, prin bancă, și din care îi rămânea suma de aproximativ 2.500 euro lunar, pe care o considera rezonabilă, pentru a se ocupa inclusiv de imaginea primarului general, iar, după luna mai a anului 2015, când a încetat ultimul contract încheiat cu S.C. „Apa Nova” S.A., au continuat să presteze servicii de promovare a imaginii inculpatului, în perioada iunie 2015-septembie 2015, și, la finalul lunii august a anului 2015, l-a întrebat pe inculpat cum va proceda față de munca sa și a echipei on-line, pe un site și pe două pagini de „Facebook” ale inculpatului, spunându-i că suma sa este de 2.500 euro lunar și suma pentru echipa on-line este de 1.000 euro lunar, astfel că, pe data de 5.IX.2015, la Palatul Mogoșoaia, după ce și-a ajutat un coleg să-i ia interviu primarului general, inculpatul i-a spus că o să-i dea telefon pe la ora 19,00 și, poate, trece pe la locuința sa, și, într-adevăr, i-a telefonat în jurul orei 20,00, pentru a-l îndruma către casa sa, a ajuns, a lăsat haina pe terasă și, la un moment dat, a scos din buzunarul hainei un teanc de bancnote, în cupiură de 50 euro, legat cu elastic, pe care i l-a înmânat, spunându-i că este salariul, și s-au întors pe terasă, unde, la solicitarea acestuia, au „…avut o ședință de comunicare (…), cu privire la evenimente viitoare” (filele 99-104, volumul XIII, dosar de urmărire penală). A fost întocmit procesul-verbal din data de 23.IX.2015, de către aceleași organe judiciare, în care au fost consemnate seriile unui număr de 33 de bancnote, fiecare în cupiură de 50 euro, în total suma de 1.650 euro (filele 105 și 106, volumul XIII, dosar de urmărire penală), constatându-se că un număr de 32 de banconte, în cupiură de 50 euro provin din aceeaşi sursă, constând în mita primită de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea. De asemenea, a fost depusă fotocopia contractului fără număr, din data de 1.IX.2009, încheiat între S.C. „Intelligent Media Solutions” S.R.L., în calitate de prestator, și S.C. „Medical Prestige” S.R.L., prin Oprescu Mircea-Sorin, administrator, în calitate de beneficiar, pentru servicii promovare și consultanță imagine, pe perioada ianuarie 2009 – decembrie 2009, cu plata în tranșe lunare în sumă de câte 8.000 lei, începând cu luna mai a anului 2009, în total suma de 64.000 lei, cu T.V.A., înscris înregistrat la S.C. „Medical Prestige” S.R.L., sub nr.69/3.I.2009 (filele 107-111, volumul XIII, dosar de urmărire penală). Mai întâi, constată că beneficiar este doar societatea comercială, iar activitățile de promovare a „imaginii sale corporate” sunt enumerate, în mod exhaustiv, după cum, de altfel, se stipulează. Mai departe, trecând peste faptul că înscrisul invocat şi-a încetat efectele în urmă cu mai bine de 5 ani şi 8 luni, constată că a fost depus cu intenţia directă de a induce în eroare, speculând identitatea de nume şi prenume dintre inculpat şi fiul acestuia. Astfel, ținând seama de adresa nr.1597191/9.IX.2015, emisă de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, administratorul S.C. „Medical Prestige” S.R.L., care a semnat convenția bilaterală, era Mircea-Sorin Oprescu, născut la data de 18.VIII.1978, prin urmare fiul inculpatului, şi nu inculpatul (filele 101-106, volumul XXVII, dosar de urmărire penală). În aceste condiții, martorul nu poate să susțină, într-un mod serios, că a lucrat pentru imaginea inculpatului în baza contractului respectiv.
La cercetarea judecătorească a fondului, la termenul de judecată din data de 7.VI.2017, martorul Rus Maria-Nadina a mai precizat că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a intrat prin spatele locuinţei sale şi că, întrucât erau vecini pe terase, care puteau auzi, i-a şoptit că a reuşit să împrumute suma de 12.000 euro, pe care i-a înmânat-o, însă, când a numărat banii, era, de fapt, suma de 11.000 euro, pe care a depus-o lângă economiile sale pentru plata creditului imobiliar, şi că nu a mai primit vreodată de la inculpat vreo sumă în euro, în numerar, fiind mirată de remiterea unei asemenea sume, dar s-a gândit că, având o clinică medicală privată, îşi poate permite (fila 331, volumul VI, dosar de fond).
Reaudiat în apel, la solicitarea Ministerului Public, la termenul de judecată din data de 3.VI.2020, martorul Rus Maria-Nadina a făcut, din nou, referire la contractul încheiat cu S.C. „Medical Prestige” S.R.L., prin care a arătat că a acordat consultanţă de imagine inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, care era, deja, primar general, în baza căruia primea suma de 2.000 euro lunar şi în baza căruia a emis un număr de 4-5 facturi fiscale, toate plătite, pe urmă a declarat că a încetat colaborarea cu inculpatul în anul 2009, iar, în anul 2011, un consilier al acestuia i-a solicitat să promoveze Municipiul Bucureşti, comunicându-i-se că între Primăria Municipiului Bucureşti şi S.C. „Apa Nova” S.A. a fost încheiat un protocol, pentru promovarea evenimentelor mari ale Municipiului Bucureşti, că a încheiat, în două exemplare, un contract cu S.C. „Apa Nova” S.A., pentru perioada anilor 2011-2015, pentru suma de cel mult 40.000 euro pe an, în scopul promovării Primăriei Municipiului Bucureşti, fără să cuprindă o clauză privind promovarea imaginii primarului general, în baza căruia emitea două facturi pe an, fiecare însoţită de un proces-verbal pe care-l încheia, conţinând evenimentele şi campaniile realizate, că i-a comunicat inculpatului că nu se va mai prelungi acest contract de sponsorizare, întrucât s-a schimbat conducerea companiei, că, pe data de 5.IX.2015, inculpatul i-a spus că o să treacă pe la locuinţa sa, astfel că l-a chemat pe soţul său să spele terasa, apoi, în jurul orei 19,00, inculpatul i-a dat telefon, pentru a-l îndruma, pentru că nu mai fusese decât o singură dată în casa sa, iar, după ce a sosit, în timp ce soţul său se afla la etaj, unde făcea duş, inculpatul i-a înmânat suma de 11.000 euro, în bancnote de 50 euro, pentru munca sa şi a colaboratorilor săi, pentru perioada lunilor iunie, iulie şi august ale anului 2015, a introdus suma într-un sertar al bibliotecii din sufragerie, fără să o numere, după care au mers pe terasă, unde a mai venit soţul său, discutând generalităţi, pe urmă, la jumătate de oră de la plecarea inculpatului, a luat banii şi i-a introdus într-o cutie din lemn în care păstra economiile, dintr-un dormitor de la etaj, încercând să porţioneze bani pentru colaboratorii săi, pe care-i plătea cu sume cuprinse între 500 euro şi 1.000 euro lunar, în funcţie de muncă, astfel că a constatat că suma primită de la inculpat era mai mare cu suma de 500 euro, precizând că niciodată inculpatul nu i-a mai dat bani în această formă (filele 171-173, volumul II, dosar de apel). Această relatare nu mai corespunde situaţiei pe care a prezentat-o iniţial, când, după mai bine de două săptămâni de la predarea banilor către organele de poliţie sosite la locuinţa sa, a mai adus un teanc de bancnote de 50 euro, susţinând că l-a găsit sub două bancnote, fiecare în valoare de 500 euro, atunci când a depus banii primiţi în locul respectiv.
Tot în apel, la acelaşi termen de judecată, din data de 3.VI.2020, martorul Rus Didi-Gligore a arătat că a semnat, în calitate de administrator, contractul cu S.C. „Apa Nova” S.A., în care nu era prevăzută o clauză cu privire la promovarea imaginii inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, că, după fiecare eveniment se întocmea un raport, care însoţea factura, precizând că nu cunoaşte dacă i-a fost înmânat inculpatului Oprescu Sorin-Mircea un exemplar al acestui contract, că soţia sa îi spusese, cu o zi sau două înainte ori chiar pe data de 5.IX.2015, că este nevoită să ceară bani de la inculpat, pentru serviciile prestate în perioada mai-septembrie 2015, iar, cât priveşte banii aduşi de inculpat, a arătat că, după ce l-a condus pe inculpat la maşină, soţia sa i-a spus că ăştia sun banii, nu i-au numărat, dar au început să-i împartă şi i-a dus în sufragerie, într-un dulăpior (fila 174, volumul II, dosar de apel).
La fond, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a depus contractele de servicii la care martorul Rus Maria-Nadina a făcut referire. Astfel, constată că între S.C. „Apa Nova Bucureşti” S.A., în calitate de beneficiar, şi S.C. „Intelligent Media Solutions” S.R.L., prin administratorul Rus Didi-Gligore, în calitate de prestator, au fost încheiate, pentru servicii de consultanţă în comunicare, strategie şi implementare campanie media offline şi online:
– contractul de servicii nr.18/15.XII.2011, înregistrat la beneficiar sub nr.10068240/19.XII.2011, cu preţul de 20.000 euro, la care se adaugă T.V.A. pe durata 16.XII.2011-2.I.2012 (filele 181 şi 182, volumul XIV, dosar de fond),
– contractul de servicii fără număr şi dată, înregistrat la beneficiar sub nr.10068465/31.X.2012, cu preţul de 10.000 euro, la care se adaugă T.V.A. pe durata 1.XI.2012-1.XII.2012 (filele 183 şi 184, volumul XIV, dosar de fond),
– contractul de servicii nr.21/16.IX.2013, cu preţul de 20.000 euro, la care se adaugă T.V.A. pe durata 16.IX.2013-31.XII.2013 (filele 185-187, volumul XIV, dosar de fond),
– contractul de servicii nr.IM54/30.IX.2014, înregistrat la beneficiar sub nr.14200718/20.X.2014, cu preţul de 10.000 euro, la care se adaugă T.V.A. pe durata 1.IX.2014-15.X.2014 (filele 188-190, volumul XIV, dosar de fond), şi
– contractul de servicii nr.IM55/4.V.2015, înregistrat la beneficiar sub nr.15097322/29.V.2015, cu preţul de 25.000 euro, la care se adaugă T.V.A. pe durata 1.III.2015-15.V.2015 (filele 191-193, volumul XIV, dosar de fond).
Constată că beneficiarul exclusiv al serviciilor de consultanţă imagine este S.C. „Apa Nova Bucureşti” S.A., că perioadele contractuale sunt scurte şi determinate şi că ultimul contract de servicii şi-a încetat efectele la data de 15.V.2015. Prin urmare, nu au calitatea de parte contractantă şi de beneficiar al serviciului de consultanţă imagine nici Primăria Municipiului Bucureşti şi nici inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, astfel că toate susţinerile martorului Rus Maria-Nadina sunt lipsite de fundament, în încercarea sa de a oferi o explicaţie pentru suma de bani pe care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea i-a remis-o. De altfel, la urmărirea penală, se află un contract-cadru de agenţie publicitară nr.286/11.V.2012, încheiat de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în calitate de beneficiar, cu S.C. „AdVentrure Com International” S.R.L., prin reprezentant legal Zamfir Alex, în calitate de agenţie, pentru un serviciu complex de publicitate, pe durata 11.V.2012-10.VI.2012 (filele 89-92, volumul XX, dosar de urmărire penală), cu trei acte adiţionale (filele 93-98, volumul XX, dosar de urmărire penală), pe care Curtea îl are în vedere doar pentru a exemplifica ceea ce înseamnă o convenţie bilaterală propriu-zisă în materia publicităţii, comparativ cu înscrisul invocat de martor, inopozabil inculpatului.
Având în vedere toate aceste probe, Curtea, în majoritate, constată că declaraţiile martorului Rus Maria-Nadina sunt lipsite de credibilitate şi au ca unic scop denaturarea adevărului, în favoarea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea.
Ținând seama de probatoriul administrat, Curtea, în majoritate, are în vedere, deopotrivă, condițiile de clandestinitate în care a fost efectuată această plată, precum și natura fictivă a titlului care a stat la baza transferării banilor în patrimoniul martorului Rus Maria-Nadina, invocat de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea. Aceste două elemente definitorii exclud varianta unei simple folosiri, în mod firesc, a produsului infracțiunii premisă și compromit operațiunea de transferare, atribuindu-i un caracter disimulat. Ca atare, sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de spălarea banilor, prevăzută de art.49, alin.1, litera a din Legea nr.129/2019, în varianta normativă a transferului de bani, în scopul disimulării originii ilicite a sumei de bani, primită cu titlu de mită.
A mai încercat inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, prin audierea la fond, la termenul de judecată din data de 25.IV.2018, a martorului nou pe situaţia de fapt Mirea Liviu, ofiţer judiciar în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care i-a fost încuviinţat, să compromită modul de culegere a probelor de către organele de urmărire penală, însă Curtea a verificat, din punct de vedere al legalităţii, probatoriul administrat, inclusiv procesele-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice şi din mediul ambiental, pe care nu le-a avut în vedere, din motivele deja expuse (filele 32-34, volumul XII, dosar de fond).
În apelul său, apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel a invocat, cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă, în formă continuată (3 acte materiale), lipsa elementului material, întrucât nu a existat o acceptare a promisiunii de bani, pentru a-şi trafica influenţa, susţinere pe cât de imaginară, pe atât de surprinzătoare, în condiţiile în care a intervenit după administrarea şi readministrarea unui vast material probator şi după obţinerea, la fond, a procedurii simplificate. Prin actul de sesizare, s-a reţinut că inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în calitate de director general al Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, a pretins şi a primit sume de bani de la martorii-denunţători, pentru a facilita S.C. „Green Line Construct” S.R.L. câştigarea contractului de lucrări publice susţinând că are influenţă asupra inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, primar general, pentru a fi de acord cu executarea de lucrări publice pentru beneficiarul Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, asupra inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, director economic în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, pentru virarea, cu prioritate, din bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti către Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia a sumelor de bani, în vederea efectuării plăţilor pentru lucrările executate de către S.C. „Green Line Construct” S.R.L., precum şi asupra propriilor subordonaţi, pentru a aproba documentaţia de atribuire şi, apoi, a plăţilor, cu rapiditate. Din tot probatoriul administrat şi readministrat, al cărui fundament îl constituie denunţurile şi declaraţiile succesive ale martorilor-denunţători Gogonea Teodor şi Petroi Octavian-Alin, rezultă, fără echivoc, faptul că inculpatul Popa Bogdan-Cornel nu numai că a pretins, dar şi a primit sume de bani de la martorii-denunţători, pentru a-şi trafica influenţa nu numai asupra angajaţilor săi din subordine, ci şi asupra primarului general şi directorului economic din cadrul primăriei generale, pentru aprobarea lucrărilor, atribuirea contractului de lucrări publice şi plata, fără impedimente, a facturilor fiscale emise de societatea comercială executant. Toate aceste acţiuni, care presupuneau implicarea unor factori de decizie externi inculpatului, nu puteau fi realizate fără traficarea influenţei, iar probatoriul face dovada certă că inculpatul nu doar că a pretins, dar a şi primit bani, în vederea traficării influenţei sale. Prin urmare, modalităţile normative în care a fost comisă această infracţiune, în compunerea căreia intră cele trei acte materiale, constau în pretindere şi primire de bani. Cea de-a treia variantă normativă, a acceptării promisiunii, invocată de apelantul-intimat-inculpat, este alternativă, şi, nicidecum, cumulativă, după cum acesta consideră.
Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel a susţinut că s-a reţinut în sarcina sa că a fost depăşită, cu suma de 92.000 lei, valoarea acordului-cadru de lucrări nr.3.601/7.V.2014, încheiat între Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane şi S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., fără să se indice încălcarea unei norme din legislaţia primară, iar, după finalizarea procedurii de Cameră preliminară, obiectul acuzaţiei a fost schimbat, făcându-se trimitere la anumite dispoziţii legale, însă fără indicarea unui text de lege anume, precizând că Ordonanţa Guvernului nr.34/2006, privind achiziţiile publice, permitea modificarea unui acord-cadru cu până la 20%, iar, în speţă, modificarea a fost de 0,75% şi, în plus, potrivit Instrucţiunii nr.1/2016 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se permite o majorare de 10%.
Curtea constată că inculpatul Popa Bogdan-Cornel a încălcat dispoziţiile art.145 din O.U.G. nr.34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, potrivit cărora, atunci când atribuie un contract de achiziţie publică pe baza prevederilor dintr-un acord-cadru, autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune sau de a accepta modificări substanţiale ale elementelor sau condiţiilor stabilite iniţial prin acordul-cadru respectiv. Constată că inculpatul Popa Bogdan-Cornel a semnat actele adiţionale prin care au fost majorate preţurile contractului subsecvent de lucrări nr.5.939/22.VII.2014 (nr.1), prin actele adiționale nr.1/nedatat, înregistrat sub nr.8.751/24.X.2014 (fila 37, volumul XXXVIII, dosar de urmărire penală), şi nr.2/nedatat, înregistrat sub nr.26.009/11.XII.2014 (fila 38, volumul XXXVIII, dosar de urmărire penală), al contractului subsecvent de lucrări nr.2/28.VIII.2014, înregistrat sub nr.6.970/28.VIII.2014, prin actul adițional nr.1/nedatat, înregistrat sub nr.9.965/10.XII.2014 (fila 74, volumul XXXVIII, dosar de urmărire penală), precum şi al contractului subsecvent de lucrări nr.3/18.IX.2014, înregistrat sub nr.7.741/18.IX.2014, prin actul adițional nr.2/nedatat, înregistrat sub nr.3.634/7.V.2015 (fila 100, volumul XXXVIII, dosar de urmărire penală), toate încheiate în baza acordului-cadru de lucrări nr.3.601/7.V.2014, între Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane şi S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. Ori, majorarea preţului, cu suma totală scriptică de 612.521,44 lei, constituie o modificare de substanţă a unuia dintre elementele de esenţă ale acordului-cadru. A invocat apelantul-intimat-inculpat că putea fi depăşită valoarea acordului-cadru cu 20%. Într-adevăr, potrivit art.122, litera i din O.U.G. nr.34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contactelor de concesiune de servicii, în vigoare la data încheierii acordului-cadru şi a contractelor subsecvente de lucrări, există posibilitatea depăşirii valorii contractului iniţial cu 20%, însă doar în situaţia în care, din cauza unor circumstanţe imprevizibile, este necesară achiziţionarea de lucrări sau servicii suplimentare ori adiţionale, pentru îndeplinirea contractului iniţial. Examinând conţinutul celor 4 acte adiţionale semnate de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, constată că nu există nici o menţiune cu privire la intervenirea unei astfel de situaţii de excepţie, care să permită şi să justifice majorarea preţului, ci se arată doar că se suplimentează valoarea contractului subsecvent de lucrări. În aceste condiţii, apelantul-intimat-inculpat nu poate invoca, în mod credibil, o asemenea apărare.
Apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel a susţinut, cu privire la infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată, că nu sunt întrunite elementele constitutive, întrucât elementul material al laturii obiective presupune efectuarea, în mod organizat şi sistematic, de operaţiuni cu bani, şi nu semnarea a trei documente.
Curtea, în majoritate, constată că, prin actul de sesizare, s-a reţinut, pe situaţia de fapt, că inculpatul Popa Bogdan-Cornel, deşi avea calitatea de director general al Administraţiei Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a condus, în perioada ianuarie 2013-23.VIII.2015, activitatea S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., fostă S.C. „Delta Paper” S.R.L., semnând acordul-cadru de lucrări nr.3.601/7.V.2014, între Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, în calitate de promitent-achizitor, şi S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., prin reprezentant legal martor Frone Mariana, în calitate de promitent-executant, pentru stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna acordul-cadru privind lucrările de reparaţii la reţelele exterioare hidroedilitare, extinderi locale, sisteme de drenare a apelor în exces, branşamente, la locaţiile aflate în administrarea instituţiei promitent-achizitor, pe durata 6.V.2014-5.V.2018 (filele 19-23, volumul XXXVIII, dosar de urmărire penală), iar, în perioada 29.VIII.2014-23.VIII.2015, activitatea S.C. „Total Green Serv” S.R.L., semnând acordul-cadru nr.26.632/30.XII.2014, încheiat între Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, în calitate de promitent-achizitor, și Asocierea S.C. „Cris Garden” S.R.L. – S.C. „Total Green Serv” S.R.L., prin reprezentant legal Cosac Sorin-Cristian, martor în cauză, pentru servicii de întreținere a cimitirelor și amenajare spații verzi pentru cimitirele şi crematoriile umane, cu preţul prevăzut în Anexa II, pe durata 30.XII.2014-29.XII.2018 (filele 3-5, volumul XLIII, dosar de urmărire penală), precum şi acordul-cadru nr.2.275/23.V.2015, încheiat între Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, în calitate de promitent-achizitor, și S.C. „Total Green Serv” S.R.L., prin administrator Anton Florin-Constantin, pentru lucrări de reparații, reabilitare și întreținere căi de circulație interioare, cu preţul din Anexa I, pe durata 23.III.2015-22.III.2019 (filele 18-21, volumul XLIII, dosar de urmărire penală). S-a mai reţinut în sarcina sa că, în aceeaşi calitate, în perioada 15.I.2013-23.VIII.2015, a condus activitatea S.C. „Urban Design Construct” S.R.L., fără să fie identificate actele materiale. Prin Încheierea de şedinţă din data de 21.I.2022, Curtea, în complet de divergenţă şi în majoritate, a stabilit că fapta penală a inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care, deţinând calitatea de director general la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a condus activitatea S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. şi S.C. „Total Green Serv” S.R.L., concretizată prin încheierea unui număr de trei acorduri-cadru lucrări, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, în formă continuată, prevăzută de art.301, alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale). În ceea ce priveşte acordul-cadru nr.26.632/30.XII.2014, încheiat între Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și Asocierea S.C. „Cris Garden” S.R.L. – S.C. „Total Green Serv” S.R.L., constată că, deşi nu există depusă la dosar Anexa II, în care este prevăzut preţul, martorul Cosac Sorin-Cristian a declarat, la urmărire penală, pe data de 11.XI.2015, că, la momentul audierii sale, acest acord-cadru se afla în curs de derulare, în sensul că produsese deja efecte, prin prestarea de către cei doi membri ai asocierii de servicii de întreținere şi amenajare a spaţiilor verzi din cimitire, şi prin primirea plăţilor pentru serviciile periodice prestate (filele 418-423, volumul XIII, doar de urmărire penală), declaraţie menţinută la fond (fila 189, volumul VII, dosar de urmărire penală). În continuare, s-a reţinut că acordul-cadru nr.2.275/23.V.2015, dintre Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și S.C. „Total Green Serv” S.R.L., a fost reziliat, pentru refacerea procedurii, fără să-şi fi produs efectele, ceea ce înseamnă că inculpatul nu a obţinut nici un folos patrimonial, astfel că, în ceea ce priveşte acest act material, lipseşte urmarea imediată din latura obiectivă, rămânând valabile celelalte două acte materiale, corespunzătoare celorlalte două acorduri-cadru.
Referitor la fapta penală comisă în raport cu S.C. „Urban Design Construct” S.R.L., pentru care Curtea, în majoritate, a păstrat încadrarea juridică din rechizitoriu, în infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, însă în forma simplă, prevăzută de art.12, litera a din Legea nr.78/2000, constată că, în actul de sesizare, se reţine, în mod generic, că inculpatul a condus activitatea acestei societăţi comerciale, la care era asociat şi administrator Popa Adrian-Mihai, fratele său. Elementul material al acestei infracţiuni constă în acţiunea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, ori, în acest caz, nu au fost identificate şi probate asemenea operaţiuni, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
Cu privire la infracţiunea de spălarea banilor, apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel a susținut că, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, se realizează o suprapunere, aproape perfectă, a celor două infracţiuni, astfel că infracţiunea de spălarea banilor nu este bine individualizată.
Mai întâi, reţine că, prin actul de sesizare, s-a reţinut, pe situaţia de fapt, că inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în perioada anilor 2013-2015, a disimulat, ajutat de inculpatul Albu Romeo, zis „Romică”, prin intermediul S.C. „Delta Paper” S.R.L., devenită, la data de 25.III.2014, S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., ajutat de inculpatul Niţă Ion, zis „Ochelaristu’”, şi S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., ajutat de inculpatul Bengalici Claudiu, zis „Ben”, adevărata natură a provenienţei unor sume de bani, primite cu titlu de mită şi ca preţ al influenţei, de la martorii-denunţători Gogonea Teodor şi Petroi Octavian-Alin, de la care a mai primit mită în materiale şi produse, în vederea amenajării restaurantului „La bonne Tarte Brasserie”, aparținând S.C. „Bonne Charlotte” S.R.L., la care este asociat Popa Nicoleta-Ioana-Adriana, soția sa. Prin urmare, sumele de bani proveneau nu numai din infracţiunea de trafic de influenţă, în forma sa continuată, la care apelantul-intimat-inculpat s-a limitat, cât, mai ales, din infracţiunea de luare de mită, în formă continuată. În continuare, infracţiunile de luare de mită, în forma continuată, şi de trafic de influenţă, în forma continuată, au fost comise nu doar în varianta normativă a primirii banilor, ci şi în varianta normativă a pretinderii, urmată de primirea efectivă a sumelor de bani, prin transfer bancar. Totodată, infracţiunea de spălarea banilor, în forma sa continuată, a presupus încheierea prealabilă a unor contracte comerciale fictive, tocmai pentru a se justifica transferul bancar al mitei sau al preţului influenţei în contul bancar al societăţii comerciale vehicul, de unde, ulterior, erau retraşi, în numerar. Prin urmare, primirea efectivă a mitei sau a preţului influenţei, în momentul în care societatea comercială contractantă cu instituţia publică transfera banii în conturile bancare ale societăţilor comerciale vehicul, nu se suprapune cu elementul material al infracţiunii de spălarea banilor, în modalitatea normativă a disimulării adevăratei naturi a provenienţei banilor, aşa cum a fost comisă în acest caz, care a presupus crearea, în prealabil, a unei aparenţe de legalitate, prin încheierea de contracte comerciale fictive, care să justifice transferurile bancare respective. Aşadar, infracţiunile de corupţie, din care provin banii iliciţi, nu se suprapun peste infracţiunea de spălarea banilor, în forma sa continuată, după cum a susţinut apelantul-intimat-inculpat, ci sunt cât se poate de distincte şi de bine individualizate, în elementele constitutive şi în succesiunea lor.
Însă, din oficiu, constată că, în cazul bunurilor primite pentru restaurantul soției sale, nu există o acţiune de ascundere sau de disimulare a originii ilicite a acestor bunuri, care fost înmânate, ca atare, cu titlu de mită. Remiterea acestor bunuri în locul unei sume de bani, cu titlu de mită, nu presupune nici ascundere şi nici disimulare, ci simpla operaţiune de predare a bunurilor, astfel că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestui act material din conținutul infracțiunii de spălarea banilor.
Tot din oficiu, în ceea ce privește actul material din conținutul infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, cu privire la încheierea acordului-cadru nr.3.601/7.V.2014 între Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., constată că, deși acordul-cadru nu a mai fost încheiat, în mod direct, între Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și S.C. „Green Line Construct” S.R.L., așa cum se procedase anterior, elementul material constă în acțiunea de pretindere a mitei. Deși mita pretinsă nu a mai fost urmată de acțiunea de remitere, în numerar sau prin transfer bancar, de către martorii-denunțători, Curtea, în majoritate, nu poate reține în sarcina inculpatului Popa Bogdan-Cornel o altă infracțiune, precum infracțiunea de delapidare sau abuz în serviciu, potrivit opiniei separate, atâta timp cât, din probatoriu, rezultă că infracțiunea de luare de mită s-a consumat în varianta normativă a pretinderii, când martorii-denunțători nu au mai fost de acord să contracteze direct cu instituția beneficiar, ci să subcontracteze lucrările publice de la S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. Modificarea modalității de a culege mita, specifică acestui acord-cadru, adică direct de la sursa finanțării, nu poate fi privită în mod izolat de restul activității infracționale, desfășurată în baza unei unice rezoluții infracționale, constând în obținerea de mită din contractele publice. Susţinerea opiniei separate, potrivit căreia acțiunea de luare de mită este corelativă acțiunii de dare de mită, nu prezintă valabilitate în cazul modalității normative a pretinderii de mită. Pe cale de consecință, din punctul de vedere al măsurii de siguranță a confiscării speciale, întrucât acest act material din conţinutul infracţiunii de luare de mită a fost comis în modalitatea normativă a pretinderii, va avea în vedere actul material din conținutul infracțiunii de spălarea banilor, în formă continuată.
Referitor la aceeaşi infracţiune de luare de mită, în formă continuată, opinia separată a susţinut că, în ceea ce priveşte mita destinată coinculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, nu pot fi reţinute, în concurs real, infracţiunile de luare de mită, în forma complicităţii, şi de dare de mită, în forma complicităţii, ci doar infracţiunea de dare de mită, în forma complicităţii. În majoritate, instanţa de control judiciar, apreciază că nu poate fi eliminată şi nici nu se poate face abstracţie, din ansamblul activităţii infracţionale, de acţiunea de predare, în mod direct, a banilor, către destinatar, ca ajutor material acordat autorului infracţiunii de luare de mită. Natura corelativă a infracțiunilor de luare de mită și de dare de mită nu exclude, din câmpul infracțional, actul material al predării mitei către destinatarul acut în vedere de autorul infracţiunii de dare de mită. Mijlocirea materială a mitei pentru altul nu presupune doar actul de preluarea efectivă a banilor sau bunului, cu titlu de mită, ci şi actul de predare. Este posibil ca, din diverse motive, acţiunea de preluare a mitei pentru altul să nu mai fie urmată de actul de remitere a acesteia către destinatar, caz în care, în mod evident, va fi reţinută doar infracţiunea de complicitate la dare de mită. Prin urmare, elementele materiale ale infracţiunilor de complicitate la luare de mită şi de complicitate la dare de mită presupun acţiuni distincte şi succesive, iar judecătorul nu-şi poate exprima opţiunea pentru una dintre acestea, raportat la subiectivismul complicelui în a acorda sprijin unuia sau altuia dintre subiecţii activi ai infracţiunilor corelative.
În apelul său, apelantul-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian și-a susținut, în continuare, nevinovăția.
La urmărirea penală, în declaraţia de suspect din data de 6.IX.2015, a precizat că lucrează în primăria generală începând cu anul 2008, de când, până prin toamna anului 2009, a fost consilierul pe probleme economice al inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, primar general, şi a arătat că, într-o dimineaţă, i-a telefonat inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pe care-l ştie încă de când era director la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia şi care i-a propus să bea împreună o cafea, astfel că, în drum spre serviciu, s-a oprit la o cafenea din zona Piaţa Alba-Iulia, Sector III, Bucureşti, unde l-a găsit singur, la o masă, posibil pe terasă, pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cu care a discutat diverse chestiuni timp de aproximativ 30 minute, şi crede că şi-a lăsat borseta pe masă, iar, în timpul discuţiei, coinculpatul a luat-o şi a aşezat-o pe canapea, în dreptul acestuia, apoi i-a spus coinculpatului că se grăbeşte şi acesta i-a dat borseta, şoptindu-i înspre ieşire, că i-a făcut bun mic cadou, să-şi ia un costum, pentru că are nevoie, deoarece slăbise aproximativ 40 kg după intervenţia chirurgicală, după care, la birou, a găsit în borsetă un plic, conţinând suma de 1.000 lei, în bancnote de 100 lei, cu care şi-a cumpărat o cămaşă şi un sacou, fără să fi mai discutat vreodată cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel despre aceşti bani (filele 242 şi 243, volumul XLIV, dosar de urmărire penală), declaraţie pe care, pe data de 6.IX.2015, în calitate de inculpat, şi-a menţinut-o (filele 254 şi 255, volumul XLIV, dosar de urmărire penală). Tot la urmărirea penală, în declaraţia sa din data de 21.IX.2015, şi-a amintit că întâlnirea a avut loc pe data de 12.VIII.2015, iar, pe durata discuţiilor, inculpatul Popa Bogdan-Cornel era aşezat pe scaunul din faţa sa şi nu a observat vreun gest al acestuia, ci doar a venit şi i-a şoptit la ureche că are acolo un cadou, să-şi ia nişte haine, că are nevoie, apoi, când a ajuns la birou, a observat că, într-un compartiment al borsetei, era un plic, în care se afla suma de 1.000 lei, fără să-şi mai amintească valoarea bancnotelor componente (filele 261-266, volumul XLIV, dosar de urmărire penală), declaraţie menţinută pe data de 13.X.2015, în cursul aceleiași faze procesuale (filele 267-272, volumul XLIV, dosar de urmărire penală). Și tot la urmărirea penală, pe data de 2.XI.2015, a mai arătat că demersurile pentru asigurarea disponibilităţii sumelor erau efectuate de instituţie, care formula cerere către „Direcţia Buget”, care completa un formular conţinând suma globală către instituţie, pe care, ajuns la acesta, îl aviza, însemnând că suma este corectă şi se încadrează în bugetul alocat, apoi era semnat de primarul general, când se afla în ţară, sau era trimis direct la trezorerie, atunci când primarul general nu se afla în ţară (filele 390-393, volumul XLIV, dosar de urmărire penală).
La fond, la termenul de judecată din data de 10.V.2017, după ce a precizat că-şi menţine toate declaraţiile de la urmărire penală, a arătat că a avut o relaţie de amiciţie cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, care era extrem de plăcut şi mai era linguşitor faţă de şefi, că, în calitatea sa de director economic, avea în subordine financiarul, contabilitatea, bugetul şi veniturile, efectuând plăţile în limita alocării bugetare, că nu-i cunoaşte pe martorii-denunţători şi nu a auzit de S.C. „Green Line Construct” S.R.L. (filele 338 şi 339, volumul VI, dosar de fond).
În declaraţia sa din faţa instanţei de apel, de la termenul de judecată din data de 10.XI.2021 (filele 30 şi 31, volumul IV, dosar de apel), a declarat că formularul I, pe care l-a anexat (fila 32, volumul IV, dosar de apel), era depus de către instituţia subordonată solicitantă, şi nu de către societatea comercială contractantă şi prestatoare de servicii, iar, în baza acestora, „Direcţia buget” întocmea atât situaţia sumelor alocate, depunând exemplu în anexă (fila 33, volumul IV, dosar de apel), cât şi necesarul de alocaţie bugetară lunară, depunând exemplu în anexă (fila 34, volumul IV, dosar de apel), existând trei rubrici, cu suma solicitată de instituţia subordonată, suma propusă şi observaţii, verificând dacă sumele solicitate se încadrează în suma lunară alocată prin bugetul anual, apoi situaţia sumelor alocate era trimisă la „Serviciul de control financiar-preventiv”, unde directorul aviza; a mai precizat că, în calitatea sa, primea, spre avizare, doar situaţia sumelor alocate, care este un document centralizator şi care nu cuprinde menţiuni privind societăţile comerciale prestatoare de servicii, ci doar la instituţiile subordonate; în ceea ce priveşte Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, erau bani alocaţi, dar nu efectua plăţi către prestatorii contractuali şi, de exemplu, în luna iunie a anului 2015, nu a solicitat alocarea vreunei sume, chiar raportând, aproape lunar, sume necheltuite; a mai arătat că, după o intervenţie chirurgicală, a slăbit aproximativ 60 kg, că a reînceput serviciul prin luna martie a anului 2015 şi că, după ce inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a telefonat pe data de 11.VIII.2015, s-au întâlnit pe data de 12.VIII.2015, dimineaţa, în drum spre serviciu, la cafeneaua „High Class” din Sectorul III, Bucureşti, unde, timp de aproximativ 15 minute, au băut o cafea, iar, la un moment dat, fără să vadă, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, care stătea pe scaunul din faţa sa, i-a luat borseta, pe care o aşezase pe scaunul din stânga sa, pe urmă i-a venit să vomite şi, la plecare, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a şoptit că are ceva în borsetă, să-şi ia ceva, apoi, abia la plecarea din biroul său, scoţând tableta, a observat, în borsetă, un plic care conţinea suma de 400 euro, în bancnote de 50 euro, şi s-a gândit cât de rău arată, cu hainele largi, de inspiră milă, precizând că, anterior, a declarat că era suma de 1.000 lei, pentru că şi-a cumpărat un sacou în valoare de aproximativ 1.000-1.200 lei, şi că salariul său este în sumă de peste 10.000 lei lunar.
Cu privire la infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, în varianta agravată, în modalitatea aderării, în încadrarea juridică reținută de Curte, în majoritate, are în vedere denunțurile și declarațiile constante ale martorilor-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Alin-Octavian, coroborate cu declarațiile coinculpaților Popa Bogdan-Cornel și Albu Romeo, din care rezultă, fără echivoc, împrejurarea că inculpatul, în calitatea sa de director economic în cadrul Primăriei Municipiului București, constituia o componentă importantă, prin funcția sa decizională din punct de vedere economic, și de neevitat, în rețeaua structurată de corupție din cadrul primăriei generale. În ceea ce privește circumstanța reală, potrivit căreia a cunoscut că gruparea infracțională organizată în care acționa îl includea de primarul general, Curtea, în majoritate, reține că inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, conform propriilor declarații, a fost, începând cu anul 2008 și până în toamna anului 2009, consilierul pe probleme economice al inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, primar general, astfel că îl cunoștea bine nu numai pe inculpat, ci și mecanismul faptic de atribuire și de derulare a contractelor de lucrări sau prestări servicii publice, încheiate de instituțiile subordonate primăriei generale, considerate profitabile, precum Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane. De altfel, inculpatul a primit mita, pentru care a fost trimis în judecată în acest dosar, de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în vederea efectuării plăților pentru lucrările de reabilitare executate la zidul împrejmuitor din zona de nord, de la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, în condițiile în care inculpatul Popa Bogdan-Cornel nu mai era directorul general al instituției beneficiar, ci al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, iar în primăria generală nimic nu se întâmpla fără ştirea primarului general. Prin urmare, apelantul-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian avea conștiența și reprezentarea că acționează și primește mita în cadrul unei structuri corupte, care se suprapune, la nivelul superior, peste ierarhia instituțională, și unde, la bază, se află agenții economici beneficiari ai contractelor publice.
Referitor la infracțiunea de luare de mită, comisă pe data de 12.VIII.2015, declaraţiile constante ale coinculpatului Popa Bogdan-Cornel, pe care Curtea le-a analizat, se coroborează atât cu procesul-verbal din data de 11.VIII.2015, întocmit de organele de urmărire penală (filele 162 şi 163, volumul VI, dosar de urmărire penală), cu planşe fotografice (filele 164-168, volumul V, dosar de urmărire penală), în care se menţionează seriile bancnotelor componente ale sumei de 7.000 euro, pusă la dispoziţie de către martorul-denunţător Petroi Alin-Octavian, pentru a fi înmânată inculpatului Albu Romeo, care, la rândul său, urma să o remită inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, cât şi cu declaraţiile martorului-denunţător Petroi Alin-Octavian, care a prezentat, în mod detaliat şi constant, acest episod al remiterii mitei, prin intermediul inculpatului Albu Romeo, către inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian.
Cât privește apărarea, conform căreia nu a observat când inculpatul Popa Bogdan-Cornel, la întâlnirea care a avut loc pe data de 12.VIII.2015, la cafenea, i-a strecurat în borsetă banii, cu titlu de mită, pentru a-și cumpăra haine mai potrivite, după ce slăbise, Curtea nu poate să constate decât caracterul vădit naiv al unei asemenea susțineri. Aceasta întrucât este imposibil, pentru o persoană ancorată în realitate, să nu observe sustragerea borsetei din apropierea sa și acțiunea de introducere a banilor, astfel că, oricât ar fi privit în altă parte, inculpatul tot își putea da seama că, în imediata sa apropiere, are loc o mişcare, care a necesitat timp de desfășurare. În acelaşi timp, ipoteza milosteniei, înfățișată de apelantul-intimat-inculpat, este contrazisă de declaraţia de avere a acestuia, înregistrată, la Primăria Municipiului Bucureşti, sub nr.718/12.VI.2015, potrivit căreia inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian este proprietarul unui imobil în Sectorul III, Bucureşti, zona Alba-Iulia, în suprafaţă de 193,29 m.p., al unei colecţii impresionante de lucrări de artă, bijuterii şi obiecte rare, în valoare totală de 151.000 euro, deţine bani în conturi bancare şi, totodată, a împrumutat suma de aproximativ 64.000 euro (filele 176-181, volumul XXXII, dosar de urmărire penală). De asemenea, o persoană care cheltuieşte suma de 1.000-1.200 lei pentru cumpărarea unui sacou nu are nevoie de milă, cu atât mai mult cu cât inculpatul nu pierduse în greutate din pricina unei boli cronice grave, ci în urma unei intervenţii chirurgicale bariatrice de succes, potrivit biletului de externare din data de 9.VIII.2015, emis de Clinica „Ponderas” (filele 190-192, volumul I, dosar de fond). În aceste condiţii, suma de 4.000 euro, singura a cărei primire a fost probată, dobândeşte o valoare derizorie. În plus, Curtea consideră că, în momentul în care a constatat că în borseta sa se află bani străini, reacția firească a inculpatului era de a-i fi restituit imediat. Însă, inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian a optat pentru varianta lipsită de credibilitate, până la pierderea demnității, a milei colegiale, în încercarea sa de a scăpa de răspunderea penală, pentru o faptă penală probată, pe care, încă, nu și-o asumă.
La fond, la termenul de judecată din data de 14.II.2018, a fost audiat martorul nou pe situația de fapt Săvoiu Vasile, director la „Direcția buget” din cadrul Primăriei Municipiului București, încuviințat inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, care s-a aflat în subordinea acestuia și care a arătat că nu au existat prioritizări de plată către Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și către Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, întrucât nu erau permise de lege, că exista regula rectificării bugetare, la solicitarea primarului general și cu aprobarea Consiliului General al Municipiului București, și că inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian era un profesionist și s-au întâlnit o singură dată la un restaurant (fila 101, volumul IX, dosar de fond). În apel, reaudiat, la termenul de judecată din data de 23.IX.2020, la solicitarea apelantului-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian, martorul Săvoiu Vasile a declarat că, în perioada anilor 2013-2018, a fost director la „Direcţia buget” a Primăriei Municipiului Bucureşti, de unde a plecat atunci când s-a dispus reorganizarea şi desfiinţarea acesteia, că, timp de 4 ani, a fost subordonatul inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, pe care-l consideră cinstit, că, după înregistrarea cererilor de plată de la instituţiile subordonate, precizând că erau în număr de aproximativ 40, întocmea un centralizator cu totalul sumelor, pentru a nu se depăşi bugetul alocat, pe care-l înainta la „Direcţia generală economică”, unde se discuta posibilitatea alocării sumelor, că erau avute în vedere, mai întâi, cheltuielile pentru funcţionarea instituţiilor subordonate şi, mai apoi, lucrările strategice de utilitate publică, pe urmă plata datoriei publice, toate acestea constituind priorităţi legale, că alocarea era efectuată global putând include prestări servicii contractuale către instituţiile subordonate, şi că, la finalul anului 2015, a existat un excedent bugetar în sumă de aproximativ 300.000.000 lei, ceea ce nu s-a mai întâmplat, astfel că l-au declarat excedent şi l-au reportat la bugetul anului următor (fila 140, volumul III, dosar de apel).
În apel, la termenul de judecată din data de 8.IV.2020, a mai fost audiat martorul nou pe situația de fapt Cristea Elena-Gabriela, încuviinţat apelantului-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian, care, după ce a precizat că lucrează în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti încă din anul 2004 şi că, începând cu anul 2014 şi până în prezent, este şef serviciu la „Direcţia buget”, a declarat că cererile formulate de instituţiile subordonate Primăriei Municipiului Bucureşti, pentru primirea plăţilor pentru lucrările executate, care sunt în format tipizat, se depun cu 3 zile lucrătoare înainte de finalul lunii, prin Serviciul „Registratură”, către „Direcţia buget”, unde sunt repartizate angajaţilor, iar angajatul căruia îi este distribuită lucrarea, analizează încadrarea în bugetul repartizat pe trimestre, apoi, în baza solicitării pe formularul tipizat şi a documentelor justificative, constând în bugetul aprobat, deschiderea de credit şi nota de fundamentare întocmită de instituţia solicitantă, emite ordinul de plată, semnat de şeful de serviciu şi de angajat, care primeşte viza de control financiar-preventiv şi care, apoi, este înaintat la trezorerie, plățile fiind efectuate, de obicei, în jurul datei de 12 a lunii, și a mai precizat că, în perioada anilor 2013-2015, în documentaţia prezentată nu exista nici o menţiune cu privire la societatea comercială prestatoare de servicii, ci doar erau menţionate categoriile de lucrări efectuate, şi că, din câte-şi aminteşte, la sfârşitul anului 2015, au rămas ceva sume de bani în buget (filele 148 şi 149, volumul II, dosar de apel).
La cercetarea judecătorească a fondului, la termenul de judecată din data de 14.II.2018, a mai fost audiat martorul Trifan Mariana, secretara inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, în perioada anilor 2009-2015, care a dat o declarație lipsită de relevanță probatorie (fila 103, volumul IX, dosar de fond).
Curtea apreciază că toată această apărare, prin care apelantul-intimat-inculpat susține că mecanismul tehnic intern și întreaga procedură privind efectuarea plăților excludeau orice posibilitate de corupere, nu are aptitudinea de înlătura suspiciunile cu privire la implicarea sa infracțională. Nu are nici un fel de relevanță împrejurarea că, în documentele interne pe care le avea la dispoziție, nu erau menționate denumirile societățile comerciale contractante cu instituțiile publice subordonate Primăriei Municipiului București, care efectua plățile, pentru că banii, cu titlu de mită, erau primiți, de obicei, direct de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, director general al celor două instituții publice, sau de la inculpatul Albu Romeo, persoana de încredere a inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care mergea și lăsa mita, în modalitatea știută, într-una dintre casele inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, aflată la depărtare de municipiul București. De asemenea, nu prezintă relevanță împrejurarea că existau fonduri, atâta timp cât mita era remisă tocmai pentru ca inculpatul Constantinescu Mircea-Constantin, care deținea o poziție decizională asupra plăților, să nu constituie un impediment în efectuarea plăților, dacă nu era recompensat, în mod constant, cu sume de bani care, în mod evident, nu i se cuveneau.
De asemenea, la fond, în cadrul probei testimoniale încuviințată inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, a fost audiat, la termenul de judecată din data de 14.II.2018, martorul nou pe situația de fapt Erimia Eugenia, menajera inculpatului, a cărui declarație este lipsită de valoare probatorie (fila 102, volumul IX, dosar de fond).
În ceea ce priveşte apelul declarat de apelantul-intimat-inculpat Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, care a solicitat achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera a, Cod de procedură penală, pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în modalitatea aderării, Curtea are în vedere chiar declarațiile sale, prin care recunoaște că a participat, împreună cu inculpatul Șupeală Florin la întâlnirea din data de 19.V.2015, care a avut loc la restaurantul hotelului „Phoenicia”, din zona Unirii, București, cu martorul-denunțător Gogonea Teodor și cu inculpații Popa Bogdan-Cornel și Stanca Cristian, unde s-a discutat mita care i se cuvine, după cum au mai susținut martorul-denunțător și inculpații Popa Bogdan-Cornel și Șupeală Florin. Trebuie avut în vedere faptul că, la momentul respectiv, apelantul-intimat-inculpat Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela era directorul general al Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, după demisia din această funcție, în luna martie a anului 2015, a martorului Nae Marin, care fusese numit după plecarea inculpatului Popa Bogdan-Cornel la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, în funcția de director general. În aceste condiții, apelantul-intimat-inculpat avea cunoștință despre existența unei grupări organizate care comite infracțiuni de corupție, compusă, cel puțin, din inculpatul Popa Bogdan-Cornel și agenții economici furnizori de mită, astfel că trebuia și a avut reprezentarea că participarea sa la activitatea infracțională a unui asemenea grup înseamnă o alăturare, în scopul comun al săvârșirii de infracțiuni de corupție. Așadar, nu se poate susține că fapta penală nu a existat, în materialitatea sa. Momentul aderării la gruparea de criminalitate organizată se suprapune cu momentul acceptării promisiunii de a primi mita, în condițiile în care a cunoscut împrejurarea că în activitatea infracțională sunt implicate mai multe persoane, printre care inculpatul Popa Bogdan-Cornel, fostul director general al instituției pe care o conducea, și executanții lucrării publice.
Referitor la cuantumul cheltuielilor judiciare către stat, constată că instanța de fond i-a obligat pe fiecare dintre inculpați, fără să țină seama de procedura pentru care au optat, la plata sumei de 50.000 lei, cuantum nejustificat față de inculpații care au ales și au obținut aplicarea dispozițiilor art.374, alin.4, Cod de procedură penală. În aceeași situație procedurală s-au aflat apelanţii-intimaţi-inculpaţi Popa Bogdan-Cornel, Șupeală Florin, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, cu privire la care va dispune diminuarea cheltuielilor judiciare către stat.
Apelanții-intimați-inculpați Albu Romeo și Bengalici Claudiu au solicitat achitarea, în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală, pentru infracțiunea de complicitate la spălarea banilor, în formă continuată, întrucât infracțiunea premisă nu este anterioară, ci ulterioară infracțiunii de spălarea banilor, în actele materiale componente. Această susținere este eronată, întrucât infracțiunile de corupție, de luare de mită și de trafic de influență, în modalitatea normativă a primirii prețului influenței, care constituie infracțiunile predicat, au fost comise în momentul transferării sumelor de bani în conturile bancare ale societăților comerciale vehicul, din care, ulterior, fie au fost retrase, în numerar, fie au fost, din nou, transferate, în mod fictiv, în baza unor relații economice inexistente, în conturile altor societăți comerciale, de unde, în cele din urmă, au fost retrase, în numerar. Ca atare, nu există o anterioritate a infracțiunii de spălarea banilor, pentru că momentul primirii banilor proveniți din infracțiunile de corupție nu-l reprezintă momentul înmânării efective a banilor destinatarului, după retragerea în numerar, după cum susține apărarea. Ca atare, infracțiunea premisă a fost urmată, în mod firesc, de infracțiunea de spălarea banilor, în forma participației penale a complicității, cu actele materiale din componență, iar fiecare dintre cele două infracțiuni este cât se poate de bine conturată, în elementele constitutive.
A mai susținut apelantul-intimat-inculpat Bengalici Claudiu că nu a intrat în posesia banilor, afirmație pe cât de surprinzătoare, după declarațiile de recunoaștere și după obținerea beneficiului procedurii simplificate, cu efectul reducerii cu o treime a limitelor speciale ale pedepselor închisorii, pe atât de neverosimilă, în condițiile în care probatoriul a dovedit că a perceput un comision raportat la cuantumul sumei retrasă în numerar. Evident că era, pe deplin, conștient că sumele transferate bancar și retrase, în numerar, în condiții frauduloase, nu au o proveniență licită.
Referitor la apelul declarat de apelantul-intimat-inculpat Niță Ion, prin care a solicitat achitarea sa, pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina sa, Curtea constată că a fost administrat un probatoriu de vinovăție vast și neechivoc.
A susținut lipsa intenției în comiterea infracțiunii de complicitate la spălarea banilor, în forma sa continuată. Mai întâi, constată că martorul Vlad Nicolae a declarat, la urmărirea penală, pe data de 9.X.2015, că, în primăvara anului trecut, a fost angajat la societatea comercială prestării servicii vidanjare aparținând inculpatului Niță Ion, care i-a solicitat, de vreo 3-4 ori, să semneze mai multe documente, fiecare de câte 6-7 pagini, și căruia i-a înmânat cartea sa de identitate, spunându-i că sunt în vederea angajării sale, apoi inculpatul Niță Ion l-a trimis la o anume sucursală a Băncii Carpatica S.A., situată pe Șoseaua Giurgiului din Sectorul IV, București, de unde retrăgea sume mari de bani, în bancnote de 50 lei și de 100 lei, pe care i le dădea inculpatului, iar acesta îi dădea, o dată pe săptămână, suma de 100 lei sau de 200 lei pentru activitatea prestată, apoi inculpatul Niță Ion l-a însoțit, cu autoturismul său, marca „BMW” X5, de culoare alb, în care a rămas să aștepte, la Banca Raiffeisen, din orașul Bragadiru, județul Ilfov, de unde a retras suma de 75.000 lei, pe care, la întoarcerea în autoturism, i-a înmânat-o inculpatului, precizând că, în total, a fost de aproximativ 20 de ori însoțit de inculpatul Niță Ion, pentru a retrage bani din bănci (filele 41-44, volumul XIII, dosar de urmărire penală). În fața instanței de fond, la termenul de judecată din data de 27.IX.2017, și-a menținut susținerile, cu diferențe de detaliu, cauzate de trecerea timpului, astfel după cum martorul a precizat (fila 141, volumul VII, dosar de fond).
Martorul Matei Costel a declarat, la urmărirea penală, pe data de 8.X.2015, că, în anul 2012, în timp ce lucra la o societate comercială care se ocupa cu colectarea de fier vechi și era cazat la locul de muncă, undeva prin cartierul Bucureștii-Noi, Sectorul I, București, lângă o cale ferată, a fost înființată, la inițiativa lui Buia Dan, din satul Sintești, comuna Vidra, județul Ilfov, pușcăriaș, S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., doar pentru a retrage, împreună cu martorul Matei Luciana, soția sa, atunci când expirase actul său de identitate, sume mari de bani din contul bancar, primind de la Buia Dan suma de 100 lei sau de 200 lei pentru fiecare retragere de numerar, apoi, undeva prin vara anului 2013 sau 2014, Buia Dan a venit însoțit de martorul Ristea Mihai, zis „Olteanu’”, care locuiește la o vilă din comuna Vidra, județul Ilfov, solicitându-i să semneze un document, denumit „contract”, iar, după un timp, împreună cu martorul Ristea Mihai, a mers, cu autoturismul acestuia marca „BMW”, de culoare negru, la o sucursală a Băncii Raiffeisen, de pe Șoseaua Giurgiului, Sector IV, București, de unde a retras suma de 600.000.000 lei vechi (60.000 lei noi), pe care i-a înmânat-o martorului, de la care a primit suma de 100 lei, pentru serviciul prestat, pe urmă, dându-și seama că ceea ce fac Buia Dan și martorul Ristea Mihai nu este în regulă, a refuzat să mai continue această activitate, însă martorul Ristea Mihai l-a amenințat și lovit, astfel că l-a mai însoțit să retragă bani, până când martorul Ristea Mihai și-a găsit o altă persoană care să efectueze retragerile (filele 32-37, volumul XIII, dosar de urmărire penală). La cercetarea judecătorească a fondului, la termenul de judecată din data de 27.IX.2017, a arătat că a semnat, fără să citească, declarația de la urmărire penală și a afirmat că a înființat S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., pentru desfășurarea de activități privind deșeurile feroase și neferoase, la inițiativa sa, și nu a lui Buia Dan, care doar l-a ajutat să realizeze formalitățile de înființare, că Buia Dan l-a însoțit la bancă, de mai multe ori, să retragă bani, în numerar, în baza borderoului de achiziții remis de contabil și a cărții sale de identitate, iar martorul Ristea Mihai, zis „Olteanu’”, l-a întrebat dacă nu vrea să reprofileze, în domeniul construcțiilor, societatea comercială, care, de altfel, avusese activitate, semnând un document, pe urmă nu a mai vrut să lucreze cu societatea comercială în construcții (fila 139, volumul VII, dosar de apel). Sunt evidente incoerența și nesinceritatea martorului în fața instanței de fond, căreia nu i-a oferit nici o explicație plauzibilă pentru modificarea declarației inițiale. Constată că, la termenul de judecată din data de 27.IX.2017, instanţa de fond s-a sesizat cu privire la comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă de către martorul Matei Costel. Mai departe, Martorul Matei Luciana a arătat, la urmărirea penală, pe aceeași dată, de 8.X.2015, că, în timp ce era confecționer încălțăminte la o societate comercială, a înființat S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., de a cărei activitate s-a ocupat doar soțul său, martorul Matei Costel, și a declarat că, în urmă cu aproximativ un an și ceva, atunci când cartea de identitate a soțului său a expirat, a fost la bancă, de vreo trei ori, de unde a retras sume mari de bani (filele 38-40, volumul XIII, dosar de urmărire penală).
La fond, la termenul de judecată din data de 27.IX.2017, a fost audiat martorul nou pe situația de fapt Buia Dan, care, în mod evident, urmărindu-și propriul interes, de a se plasa în afara oricărei implicări în activitatea infracțională, nu a recunoscut nimic și a susținut că doar l-a dus, de câteva ori, cu autoturismul, la bancă, pe martorul Matei Costel și că, de asemenea, martorul Matei Costel i-a înmânat o împuternicire, pentru a retrage bani, în numerar, în sumă de aproximativ 10.000-20.000 lei, pe care i-a remis-o acestuia (fila 142, volumul VII, dosar de fond).
În continuare, martorul Ristea Marian, audiat la urmărirea penală pe data de 12.X.2015, care locuiește în satul Sintești, comuna Vidra, județul Ilfov, a susținut că este prieten cu inculpatul Niță Ion, de aproximativ 10 ani, și că, la un moment dat, într-o discuție, inculpatul a fost interesat de societatea comercială a martorului Matei Costel, apoi, după aproximativ 3 săptămâni sau o lună de la discuția respectivă, martorul Matei Costel i-a dat telefon și i-a solicitat să-l transporte la Banca Raiffeisen de pe Șoseaua Giurgiului, Sectorul IV, București, unde a intrat, având asupra sa o geantă mare, de culoare negru, de care avea o grijă sporită până la întâlnirile cu inculpatul Niță Ion, prin parcări sau benzinării, unde martorul, având asupra sa geanta, urca în autoturismul inculpatului, stând un interval cuprins între 5 minute și 15 minute, după care cobora, precizând că l-a transportat pe martor astfel de vreo 3-4 ori, în intervale de la o săptămână la o lună, pe parcursul a 3-4 luni, fără să solicite să fie plătit pentru aceste servicii de transport (filele 49-52, volumul XIII, dosar de urmărire penală), declarație menținută în fața instanței de fond, la termenul de judecată din data de 27.IX.2017 (fila 140, volumul VII, dosar de fond). Evident că susținerile martorului Ristea Marian, șofer-administrator la o societate comercială, așa cum a declarat, și posesor al unei averi de proveniență îndoielnică, au un caracter mincinos, astfel că declarațiile martorului Matei Costel, muncitor la o fabrică de încălțăminte și sărac, confirmate de martorul Matei Luciana, soția acestuia, conțin adevărul, în sensul că a fost folosit la retragerea, în numerar, a banilor din bancă, din contul bancar al societății comerciale fantomă „Starpro Colect Conf” S.R.L., pe care-i înmâna martorului Ristea Marian, iar acesta, la rândul său, îi remitea inculpatului Niță Ion. Reaudiat la fond, la termenul de judecată din data de 27.IX.2017, martorul a arătat, din nou, că a fost doar șofer pentru martorul Matei Costel, care intra în bancă având asupra sa o geantă, apoi se întâlnea cu inculpatul Niță Ion, mergând la mașina acestuia cu geanta, precizând că deplasările la bancă au avut loc timp de 3-4 luni (fila 140, volumul VII, dosar de fond).
La fond, la termenul de judecată din data de 14.II.2018, în cadrul probei testimoniale admisă inculpatului Niță Ion, a fost ascultat martorul nou pe situația de fapt Purece Petre-Mădălin, care a declarat că este medic veterinar, că este amic cu inculpatul de aproximativ 3-4 ani și că-l cunoaște pe martorul Ristea Marian, despre care a arătat că obișnuia să întrebe, în special pe proprietarii de mașini scumpe, dacă au societăți comerciale care urmează să recupereze T.V.A. de la stat (fila 104, volumul IX, dosar de fond). Prin această probă, inculpatul nu a reușit să-l decredibilizeze pe martorul Ristea Marian, întrucât acesta și-a dovedit singur nesinceritatea.
La proba testimonială analizată, se adaugă declarațiile martorilor-denunțători Gogoi Teodor și Petroi Octavian-Alin, coroborate cu înscrisurile de la dosar, printre care contractele de lucrări sau de prestări servicii, facturile fiscale, extrasele bancare, care fac dovada creării unor circuite financiare false, doar pentru ca, la finalul unor asemenea transferuri bancare, să fie retrase, în numerar, sume de bani, pentru a fi remise cu titlu de mită, toate acestea analizate prin raportul de expertiză tehnică judiciară contabilă, întocmit de expertul judiciar contabil Bătrânu Laura-Valeria (volumul anexă la dosarul de fond).
Întreg materialul probator face dovada neechivocă a faptului că inculpatul a acționat cu intenție directă nu numai în comiterea infracțiunii de complicitate la spălarea banilor, în cele două acte materiale reținute, ci și la săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în modalitatea normativă a aderării, în condițiile în care cunoștea, prea bine, că banii provin din activitatea infracțională desfășurată de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, ca reprezentant al instituțiilor subordonate primăriei generale, în contractele publice, încheiate cu anumiţi agenți economici.
La analizarea măsurilor de siguranță ale confiscării speciale, Curtea are în vedere, mai întâi, toate convențiile încheiate, precum și raportul de expertiză contabilă judiciară nr.1.998/18.XII.2018, întocmit de expertul judiciar contabil Bătrânu Laura-Valeria (volumul anexă la dosarul de fond), care se completează cu declarațiile inculpatului Bengalici Claudiu, de la urmărirea penală (filele 137-145, 150-164, volumul XLIV, dosar de urmărire penală) și de la fond (filele187-190, volumul V, dosar de fond), prin care a recunoscut faptul că a transferat bani în conturile bancare ale unor persoane juridice și că a deținut carduri bancare ale unor persoane fizice, pe care le-a folosit la retragerea, în numerar, a mitei, coroborate cu procesul-verbal de percheziție domiciliară din data de 6.IX.2015, întocmit de organele de urmărire penală (filele 340-349, volumul IX, dosar de urmărire penală), în imobilul din județul Bacău, municipiul Onești, Aleea Parcului, nr.9, scara B, ap.67, unde au fost găsite și ridicate, printre altele, liste cu persoane fizice și conturile bancare ale acestora (filele 352, 353, 356, volumul IX, dosar de urmărire penală), precum și două carduri bancare, și anume un card bancar emis de UniCredit Țiriac Bank, față de Buhnia Florin-Gheorghe, și un alt card bancar marca „Visa”, emis de ING Bank, față de Bulancea Bogdan (fila 358, volumul IX, dosar de urmărire penală).
A. Pentru ultima parte din perioada 23.X.2010-5.XII.2013, când inculpatul Popa Bogdan-Cornel a avut calitatea de director al Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, a fost încheiat acordul-cadru lucrări nr.69/10.IV.2013, între Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, prin reprezentant legal inculpat Popa Bogdan-Cornel, în calitate de promitent-achizitor, şi Asocierea S.C. „Construcţii Erbaşu” S.A. – S.C. „Green Line Construct” S.R.L., prin lider asociere S.C. „Green Line Construct” S.R.L., în calitate de executanţi/promitenţi-executanţi, pentru stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele execuţie lucrări de întreţinere şi reparaţii drumuri, pe durata 10.IV.2013-10.IV.2017 (filele 1-5, volumul XXXIV, dosar de urmărire penală), cu preţul prevăzut în anexa 2, în formularul de ofertă, în sumă de 2.188.380,63 lei noi, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 525.211,35 lei noi (filele 7 şi 8, volumul XXXIV, dosar de urmărire penală).
În baza acordului-cadru lucrări nr.69/10.IV.2013, între Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, prin reprezentant legal inculpat Popa Bogdan-Cornel, în calitate de achizitor, şi Asocierea S.C. „Green Line Construct” S.R.L. – S.C. „Construcţii Erbaşu” S.A., prin lider asociere S.C. „Green Line Construct” S.R.L., în calitate de executant, au fost încheiate, în procedura de achiziţie publică:
1. contractul subsecvent de lucrări nr.133/22.V.2013, pentru lucrări întreţinere alee pietonală parc – zona sud, pe durata de o lună, cu preţul de 492.984,50 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 118.316,28 lei (filele 11-18, volumul XXXIV, doar de urmărire penală);
2. contractul subsecvent de lucrări nr.153/30.V.2013, pentru lucrări întreţinere şi reparaţii parcare betonată, pe durata de o lună, cu preţul de 684.221,63 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 164.213,19 lei (filele 28-35, volumul XXXIV, doar de urmărire penală), şi actul adiţional nr.182/2.VII.2013, prin care se suplimentează valoarea contractului subsecvent cu suma de 388.509,57 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 93.242,30 lei (fila 36, volumul XXXIV, doar de urmărire penală);
3. contractul subsecvent de lucrări nr.157/30.V.2013, pentru lucrări întreţinere alei curte palat, pe durata de o lună, cu preţul de 114.559,72 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 27.494,33 lei (filele 53-60, volumul XXXIV, doar de urmărire penală);
4. contractul subsecvent de lucrări nr.183/2.VII.2013, pentru lucrări întreţinere şi reparaţii Aleea Bibescu şi alei interioare, pe durata de o lună, cu preţul de 222.783,76 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 53.468,10 lei (filele 68-75, volumul XXXIV, doar de urmărire penală);
5. contractul subsecvent de lucrări nr.214/17.VII.2013, pentru lucrări întreţinere şi reparaţii alee principală asfaltată, pe durata de o lună, cu preţul de 569.862,02 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 136.766,88 lei (filele 80-87, volumul XXXIV, dosar de urmărire penală);
6. contractul subsecvent de lucrări nr.282/5.XI.2013, pentru lucrări întreţinere şi reparaţii alee asfaltată centrală termică, pe durata de o lună, cu preţul de 247.083,39 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 59.300,01 lei (filele 175-183, volumul XXXIV, doar de urmărire penală);
7. contractul subsecvent de lucrări nr.283/5.XI.2013, pentru lucrări întreţinere alei parc nou, pe durata de o lună, cu preţul de 520.404,53 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 124.897,09 lei (filele 190-198, volumul XXXIV, doar de urmărire penală).
Prin urmare, prețul total al acestor 7 contracte subsecvente, atribuite în procedura de achiziție publică, este în sumă de 3.240.409,12 lei, la care se adaugă T.V.A. în sumă de 777.698,18 lei, ceea ce înseamnă suma totală de 4.018.107,3 lei.
Totodată, între Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, prin reprezentant legal inculpat Popa Bogdan-Cornel, în calitate de achizitor, şi S.C. „Green Line Construct” S.R.L., în calitate de executant, au mai fost încheiate, în procedura de atribuire directă:
1. contractul de lucrări nr.278/5.XI.2013, pentru reparaţii locale şi igienizare la etajul II al Palatului Mogoşoaia, pe durata de o lună, cu preţul de 79.945,06 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 19.186,81 lei (filele 111-119, volumul XXXIV, doar de urmărire penală);
2. contractul de lucrări nr.279/5.XI.2013, pentru reparaţii instalaţii sanitare şi termice, igienizare vestiar terenuri tenis, pe durata de o lună, cu preţul de 38.800 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 9.312 lei (filele 94-102, volumul XXXIV, doar de urmărire penală);
3. contractul de lucrări nr.280/5.XI.2013, pentru reparaţii terasă din mozaic de beton zona birouri, pe durata de o lună, cu preţul de 357.614,15 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 85.827,40 lei (filele 128-136, volumul XXXIV, doar de urmărire penală);
4. contractul de lucrări nr.281/5.XI.2013, pentru refacere hidroizolaţii fundaţii corp clădire birouri, pe durata de o lună, cu preţul de 33.125,81 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 7.950,19 lei (filele 153-161, volumul XXXIV, doar de urmărire penală).
Așadar, valoarea însumată a acestor 4 contracte de lucrări, prin atribuire directă, este de 509.485,02 lei, la care se adaugă T.V.A. în sumă de 122.276,4 lei, ceea ce înseamnă o sumă totală de 631.761,42 lei.
Constată că valoarea totală a numărului de 11 contracte subsecvente acordului-cadru lucrări nr.69/10.IV.2013 este de 4.649.868,72 lei, cu T.V.A.
oy vah,,dar chiar e serial,cat a furat ,doar a stat doua ture,doar nu era sa fie primar Prigoana
Chiar nu mai aveti masura,asa un buyet educat Hirsch bine ca nu mai e in Grecia s-a dus unde trebuie
Ce lipseste gazetariei romane este percepție a timpului,se fac 10 ani maine poimaine,cui ii mai pasa
Pe goimul tradator de tara Ghita SRI nu-l vedeti la adapost in Mica Rusie….