Sentințe definitive: Sorin Oprescu (I)

cotidianul.ro prezintă cititorilor săi o serie de sentințe definitive date în cazuri celebre în care au fost implicați oameni politici și de afaceri din România ultimilor ani. Astăzi și în următoarele două zile, prezentăm sentința în cazul Sorin Oprescu.

Dosar nr.42389/3/2015

1845/2019

R O M Â N I A

Curtea de Apel Bucureşti

Secţia I-a penală

Încheiere

Şedinţa publică din data de 28.I.2022

Curtea, în complet de divergenţă, constituită din:

Preşedinte: Daniela Panioglu

Judecător: Valentin Mihai

Judecător: Claudia Jderu

Grefier: Iulia-Mădălina Ţepoş

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie este reprezentat prin procuror Elena Hach.

Pe rol, se află judecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Cornel-Bogdan, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Şupeală Florin, Albu Romeo, Niţă Ion şi Bengalici Claudiu, precum şi de apelantul-intimat Nica Adriana-Elena împotriva Sentinţei penale nr.807/13.V.2019, din care face parte Încheierea de şedinţă din data de 14.V.2019, de îndreptare eroare materială, ale Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, din Dosarul nr.42389/3/2015.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au răspuns:

– apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, personal, asistat juridic de apărător ales Şurghie Florian, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.3643809/17.IX.2019, depusă la fila 93, volumul I, dosar de apel,

– apelantul-intimat-inculpat Popa Cornel-Bogdan, personal, asistat juridic de apărătorii aleşi Crâznic Flavius, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.4392403/14.V.2019, aflată la fila 19 din volumul I, dosar de apel, şi Hotca Mihai, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.4494717/9.X.2019, depusă la fila 324, volumul I, dosar de apel,

– apelantul-intimat-inculpat Stanca Cristian, personal, asistat juridic de apărătorul ales Cojocaru Alina, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.3694569/8.X.2019, depusă la fila 106, volumul I, dosar de apel,

– apelantul-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian, personal, asistat juridic de apărătorii aleşi Budişteanu Alexandru-Bogdan, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.4281696/18.IX.2019, depusă la fila 94, volumul I, dosar de apel, şi David Adelin, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.4281817/16.X.2019, aflată la fila 15, volumul II, dosar de apel),

– apelantul-intimat-inculpat Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, personal, asistat juridic de apărătorul ales Popa Florica, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.4792227/18.IX.2019, depusă, în fotocopie, la fila 90, volumul I, dosar de apel,

– apelantul-intimat-inculpat Şupeală Florin, personal, asistat juridic de apărătorul din oficiu Constantinescu Ana-Rodica, cu delegaţie din data de 27.I.2022, depusă la fila 162, volumul V, dosar de apel, în substituirea apărătorului din oficiu Gîrbaciu Anca-Gabriela, cu delegaţia nr.31.196/27.III.2020, aflată la fila 146, volumul II, dosar de apel),

– apelantul-intimat-inculpat Albu Romeo, personal, asistat juridic de apărătorii aleşi Flavius Crâznic, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.4392482/13.IX.2019, depusă la fila 266, volumul I, dosar de apel, şi Hotca Mihai, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.4494718/9.X.2019, depusă la fila 265, volumul I, dosar de apel,

– apelantul-intimat-inculpat Niţă Ion, personal, asistat juridic de apărătorul ales Cosovanu Cornel, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.4703263/1.X.2019, depusă la fila 112, volumul I, dosar de apel,

– apelantul-intimat-inculpat Bengalici Claudiu, personal, asistat juridic de apărătorul ales Samoilă Irinel, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.4497311/14.X.2019, depusă la fila 16, volumul II, dosar de apel,

– apelantul-intimat Nica Adriana-Elena, personal, asistat juridic de apărătorul ales Radu Flavius, cu împuternicirea avocaţială seria B, nr.2645541/10.IX.2019, depusă la fila 92, volumul I, dosar de apel.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, nemaifiind probe de propus, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor, cu solicitarea de a fi formulate concluzii şi apărări cu privire la măsurile asigurătorii.

Reprezentantul Ministerului Public arată că îşi menţine concluziile formulate la termenele de judecată din data de 1.IV.2021 şi 14.X.2021. În plus, având în vedere schimbările încadrărilor juridice, solicită ca, pentru apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian şi Albu Romeo, să fie avute în vedere dispoziţiile art.367, alin.1, alin.2 şi alin.3, Cod penal, faţă de apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel să fie reţinute dispoziţiile art.12, litera a din Legea nr.78/200, iar, faţă de apelantul-intimat-inculpat Stanca Cristian, să fie reţinute dispoziţiile art.7, litera c din Legea nr.78/2000, avându-se în vedere funcţia de şofer şi de persoană de încredere a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, angajat prin voinţa exclusivă a acestui inculpat. Astfel, solicită majorare pedepselor închisorii, în raport cu modul de comitere al faptelor penale, respectiv în interiorul administraţiei publice locale. În ceea ce-l priveşte pe apelantul-intimat Nica Adriana-Elena, arată că a fost citat şi a avut posibilitatea de apărare în faţa instanţei de fond.

Pune concluzii de menţinere a măsurilor asigurătorii, întrucât nu s-a modificat nici un temei iniţial.

Apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, prin apărătorul ales, arată că minciuna judiciară este cea mai gravă, întrucât poate produce consecinţe devastatoare asupra sorţii oamenilor acuzaţi, în mod mincinos, de săvârşirea unor fapte penale. Orice afirmaţie trebuie probată, însă, în rechizitoriu, nu a fost precizat momentul aderării sale la grupul infracţional organizat, astfel încât nu se poate apăra cu privire la această acuzaţie, mai ales în condiţiile în care aderarea presupune o conştientizare a apartenenţei la grupul infracţional organizat respectiv. De asemenea, nu se precizează momentul la care a devenit liderul grupului infracţional organizat. Mai arată că doar inculpatul Popa Bogdan-Cornel a dat declaraţii despre existenţa grupului infracţional organizat, susţinând că acceptă că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea putea face parte din gruparea infracţională organizată.

Solicită, pentru motivele expuse anterior, achitarea sa, în temeiul art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală, atât pentru infracţiunea de abuz în serviciu, cât şi pentru infracţiunea de luare de mită, reţinută în modalitatea primirii, cu aceleaşi susţineri privind provocarea realizată de organele judiciare. Cu privire la infracţiunea de spălarea banilor, arată că descrierea acestei fapte penale este aberantă.

Având în vedere stadiul avansat al procesului penal, este de acord cu menţinerea măsurii asigurătorii până la pronunţarea deciziei penale.

Apelantul-intimat-inculpat Popa Cornel-Bogdan, prin apărătorul ales Hotca Mihai, îşi menţine susţinerile cu privire la infracţiunea de constituire a grupului infracţional organizat. Cu privire la infracţiunile prevăzute de art.301, Cod penal şi de art.12, litera a din Legea nr.78/2000, menţine temeiurile achitării, constând în dispoziţiile art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală, întrucât nu a avut nici o legătură cu cele două societăţi comerciale şi nu s-a derulat nici o operaţiune prin acestea. Arată că, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, Direcţia Naţională Anticorupţie, după procedura de Cameră preliminară, a comunicat, printr-o adresă, cuantumul prejudiciului material, în sumă de 92.000 lei, însă Ordonanţa Guvernului nr.34/2006, privind achiziţiile publice, permitea modificarea unui acord-cadru cu până la 20%, iar, în acesta caz, modificarea a fost de 0,75% şi, în plus, potrivit Instrucţiunii nr.1/2016 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se permite o majorare de 10%. Mai arată că, referitor la infracţiunea de spălarea banilor, Ministerul Public suprapune infracţiunea premisă peste infracţiunea predicat.

Apelanţii-intimaţi-inculpaţi Popa Cornel-Bogdan şi Albu Romeo, prin apărătorul ales Crâznic Flavius, arată că, prin aceeaşi adresă emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie, au fost indicate nu numai cuantumul prejudiciului material, ci şi temeiurile de drept ale trimiterii în judecată, astfel că solicită să fie avute în vedere dispoziţiile art.395, alin.5, Cod de procedură penală şi ale art.396, alin10, Cod de procedură penală, faţă de ambii apelanţi-intimaţi-inculpaţi. Mai solicită să ca, faţă de apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel, să fie reţinute dispoziţiile art.75, alin.2, litera a, Cod penal, pentru eforturile depuse pentru înlăturarea consecinţelor infracţiunii, prin colaborarea cu organele judiciare, iar, faţă de apelantul-intimat-inculpatul Albu Romeo, să fie reţinute dispoziţiile art.75, alin.2, literele a şi b, Cod penal, având în vedere rolul redus la săvârşirea infracţiunilor.

Este de acord cu menţinerea măsurii sechestrului asigurător, până la pronunţarea deciziei penale, însă, pe fond, solicită revocarea acestei măsuri asigurătorii.

Apelantul-intimat-inculpat Stanca Cristian, prin apărătorul ales, arată că prin modificarea încadrării juridice, nu s-au produs schimbări în apărare. Arată, referitor la reindividualizarea pedepselor închisorii, că nu şi-a însuşit, în nume personal, sume de bani, solicitând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante a închisorii şi respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de Ministerul Public.

Apelantul-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian, prin apărătorul ales Budişteanu Alexandru-Bogdan, solicită, cu privire la infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, achitarea sa, în principal, în temeiul art.16, alin.1, litera a, Cod de procedură penală, iar, în subsidiar, în temeiul art.16, alin.1, litera c, Cod de procedură penală, cu ridicarea măsurilor asigurătorii. Mai solicită respingerea, ca nefondat, a apelului formulat de Ministerul Public.

Apelantul-intimat-inculpat Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, prin apărătorul ales, arată că îşi menţine susţinerile de la termenele de judecată din data de 1.IV.2021 şi 14.X.2021.

Apelantul-intimat-inculpat Şupeală Florin, prin apărătorul din oficiu, arată că îşi menţine toate susţinerile de la termenele de judecată din data de 1.IV.2021 şi 14.X.2021.

Apelantul-intimat-inculpat Niţă Ion, prin apărătorul ales, arată că îşi menţine susţinerile de la termenele de judecată din data de 1.IV.2021 şi 14.X.2021.

Este de acord cu menţinerea măsurii sechestrului asigurător, până la pronunţarea deciziei penale, însă, pe fond, să se dispună revocarea măsurii asigurătorii.

Apelantul-intimat-inculpat Bengalici Claudiu, prin apărătorul ales, arată că îşi menţine susţinerile de la termenele de judecată din data de 1.IV.2021 şi 14.X.2021 şi solicită revocarea măsurii sechestrului asigurător.

Apelantul-intimat Nica Adriana-Elena, prin apărătorul ales, arată că a fost audiat, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de fond, în calitate de martor, şi nu de parte interesată, astfel că invocă dispoziţiile Hotărârii din data de 21.X.2021 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, din dosarele nr.C845/2019 şi C862/2019, care au fost conexate. Mai arată că a fost introdus în cauză în faza procesuală a apelului, fiindu-i, astfel, încălcat dreptul la dublul grad de jurisdicţie, ori, potrivit doctrinei europene, măsura confiscării speciale constituie o pedeapsă, astfel că este necesar să existe dublul grad de jurisdicţie.

Reprezentantul Ministerului Public arată, cu privire la apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, că, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, apărarea a invocat elemente de literatură naivă, însă, în raport cu pagina 136 din rechizitoriu, este evident că nu a fost un naiv, în condiţiile în care acordase un interviu despre cât de nocivă este corupţia pentru societate, cunoscând faptul că, în aceeaşi seară în care trebuia să primească mita, bunicul inculpatului Popa Bogdan-Cornel decedase, astfel că nu a făcut nimic altceva decât să amâne ora întâlnirii cu acesta. Cu privire la infracţiunea de luare de mită, raportat la materialul probator, a fost comisă în legătură cu atribuţiile sale de serviciu. Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, apărarea a ignorat dispoziţiile art.42, alin.5 din Regulamentul privind ocuparea posturilor vacante temporar sau pe perioadă nedeterminată, iar, cât priveşte infracţiunea de spălarea banilor, originea acesteia constă în infracţiunea de luare de mită, a sumei de 25.000 de euro, de care a încercat să scape, înmânându-i o parte din această sumă martorului Rus Maria-Nadina, pe motivul fals al prestării unei activităţi de publicitate.

Pune concluzii de respingere, ca nefundat, a apelului declarat de apelantul-intimat-inculpat Albu Romeo, întrucât denunţul pe care l-a formulat nu a produs efecte.

De asemenea, cu privire la apelul declarat de apelantul-intimat Nica Adriana, arată că a avut calitatea de martor, astfel că nu i se poate aplica dispoziţia privind dublul grad de jurisdicţie. Mai arată că practica Curţii Europene de Justiţie se învârte în jurul noţiunii de terţ de bună-credinţă, însă apelantul-intimat a fost un terţ de rea-credinţă.

În replică, apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, prin apărătorul ales, susţine că dispoziţiile art.42, alin.5 din Regulamentul privind ocuparea posturilor vacante temporar sau pe perioadă nedeterminată nu reprezintă legislaţie primară.

În replică, apelantul-intimat-inculpat Popa Cornel-Bogdan, prin apărătorul ales Crâznic Flavius, solicită să se efectueze verificări cu privire la denunţarea faptelor penale din acest dosar.

Apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, personal, arată că acuzaţiile sunt neîntemeiate, iar, pentru parchet reprezintă, în continuare, o ţintă. Mai arată că martorul-denunţător a început cu procentul de 90%, apoi a coborât până la 10%, stabilit, în final, de Ministerul Public. De asemenea, martorul Rus Nadine a prezentat toate contractele cu S.C. „Apa Nova” S.A., pentru a nu cheltui banul public. Arată că a terminat toate clădirile lăsate în paragină din municipiul Bucureşti. Susţine că i-a solicitat inculpatului Popa Bogdan-Cornel suma de 16.000 euro pentru martorul Rus Maria-Nadina şi oamenii săi care lucraseră la proiect. Mai arată că i-a spus inculpatului Popa Bogdan-Cornel să meargă acasă, pentru că-i murise bunicul, însă acesta a insistat că trebuie să-i dea. Adaugă faptul că Agenţia Naţională pentru Integritate i-a cercetat averea de mai multe ori, timp de 2 ani şi 6 luni, şi a stabilit că, în nici un moment, cheltuielile nu i-au depăşit veniturile.

Apelantul-intimat-inculpat Popa Bogdan-Cornel, personal, arată că recunoaşte şi regretă comiterea faptelor penale.

Apelantul-intimat-inculpat Stanca Cristian, personal, arată că lasă la aprecierea Curţii.

Apelantul-intimat-inculpat Constantinescu Mircea-Octavian, personal, arată că nu există nici o probă cu privire la asocierea sa cu primarul general, în condiţiile în care primarul general era monitorizat, având mandat de siguranţă naţională, din şase în şase luni. Mai arată că a vorbit inclusiv cu ministrul finanţelor, însă nu s-a reţinut nici un moment că acesta face parte din grupul infracţional organizat.

Apelantul-intimat-inculpat Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, personal, arată că îşi menţine susţinerile de la termenele de judecată anterioare.

Apelantul-intimat-inculpat Şupeală Florin, personal, arată că îşi menţine susţinerile de la termenele de judecată anterioare şi că nu a spus nimic despre inculpatul Oprescu Sorin-Mircea.

Apelantul-intimat-inculpat Albu Romeo, personal, arată că recunoaşte şi regretă comiterea faptelor penale.

Apelantul-intimat-inculpat Niţă Ion, personal, arată că este de acord cu apărătorii săi aleşi şi că este nevinovat.

Apelantul-intimat-inculpat Bengalici Claudiu, personal, arată că are o afecţiune medicală a ficatului, care necesită un tratament medicamentos.

C U R T E A

Deliberând asupra măsurilor asigurătorii luate de procuror, astfel cum au fost menţinute de instanţa de fond, constată că nu a intervenit nici un element de noutate, astfel că le va menţine.

Pe fond, în temeiul art.391, alin.1, Cod de procedură penală, va amâna pronunţarea şi redactarea deciziei penale la o dată ulterioară, astfel că,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

În temeiul art.250/2, Cod de procedură penală, menţine măsurile asigurătorii luate prin:

– Ordonanţa din data de 26.X.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, asupra cotei indivize de 5/6 din imobilul situat în mun. Bucureşti, Str. Popa Savu, nr.42 (fost Bulevardul Aviatorilor, nr.43), parter, Sectorul I, compus din apartament cu patru camere de locuit şi dependinţe, în suprafaţă utilă de 172,34 m.p., loc de parcare la demisol, în suprafaţă de 15,60 m.p., şi boxă la demisol, în suprafaţă de 2,63 m.p., şi cota-parte indiviză de 101,64 m.p. teren, aflat în proprietatea apelantului-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea (filele 257-276, volumul XI, dosar de urmărire penală);

– Ordonanţa din data de 16.XI.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, asupra cotei de 50% din apartamentul situat în mun. Bucureşti, B-dul Basarabia, nr.10, ap.3, Sectorul III, precum şi asupra sumelor de 25.500 lei, de 1.300 euro şi de 2.900 lei, ridicate de la apelantul-intimat-inculpat Albu Romeo (filele 324-327, volumul XI, dosar de urmărire penală);

– Ordonanţa din data de 16.XI.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, asupra autoturismului marca „BMW”, model X5KS41XDRIVE30D, serie motor 50948638, serie saşiu WBAKS410400C33565, cotei de 50% din terenul arabil intravilan, în suprafaţă de 288 m.p., T44 P140/1/4, situat în comuna 1 Decembrie, Şoseaua Giurgiului, judeţul Ilfov, şi cotei de 50% din terenul arabil intravilan, în suprafaţă de 980 m.p., T43 P137/3/6, situat în comuna 1 Decembrie, Şoseaua Giurgiului, judeţul Ilfov, aparţinând apelantului-intimat-inculpat Niţă Ion (filele 346-349, volumul XI, dosar de urmărire penală);

– Ordonanţa din data de 4.XI.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, asupra sumelor de 19.976,99 lei, din contul bancar RO58INGB0000999904428402 de la „ING Bank” N.V Amsterdam, pe numele Bulancea Bogdan, de 14.996,00 lei, din contul bancar RO371INGB0000999903645311 de la „ING Bank” N.V Amsterdam, pe numele Dinu Constantin, şi de 11.868,49 lei, din contul bancar RO85INGB0000999903657930 de la „ING Bank” N.V Amsterdam, pe numele Gogu Petru-Eusebiu, precum şi asupra sumei de 68.216,48 lei, pe care terţul S.C. „Anna Maria Holliday” S.R.L. o datorează către S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., toate cu privire la apelantul-intimat-inculpat Bengalici Claudiu (filele 339-345, volumul XI, dosar de urmărire penală),

menţinute prin Sentinţa penală nr.807/13.V.2019 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, din Dosarul nr.42389/3/2015.

În temeiul art.391, alin.1, Cod de procedură penală, amână pronunţarea şi redactarea deciziei penale la data de 25.III.2022.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28.I.2022.

Preşedinte,

Daniela Panioglu Grefier,

Iulia-Mădălina Ţepoş

Încheiere

Şedinţa publică din data de 25.III.2022

C U R T E A,

În aceeaşi compunere a completului de divergenţă, în temeiul art.391, alin.3, Cod de procedură penală, având nevoie de timp, va stabili pronunţarea şi redactarea deciziei penale la o dată ulterioară, astfel că

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 29.IV.2022.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25.III.2022.

Preşedinte,

Daniela Panioglu Grefier,

Iulia-Mădălina Ţepoş

Încheiere

Şedinţa publică din data de 29.IV.2022

C U R T E A,

În aceeaşi compunere a completului de divergenţă, în temeiul art.391, alin.3, Cod de procedură penală, având nevoie de timp, va stabili pronunţarea şi redactarea deciziei penale la o dată ulterioară, astfel că

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 13.V.2022.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29.IV.2022.

Preşedinte,

Daniela Panioglu Grefier,

Iulia-Mădălina Ţepoş

Dosar nr.42389/3/2015

1845/2019

R O M Â N I A

Curtea de Apel Bucureşti

Secţia I-a penală

Decizia penală nr.575/A

Şedinţa publică din data de 13.V.2022

Curtea, în complet de divergenţă, constituită din:

Preşedinte: Daniela Panioglu

Judecător: Mihai Valentin

Judecător: Jderu Claudia

Grefier: Iulia-Mădălina Ţepoş

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a fost reprezentat prin procuror Elena Hach.

Pe rol, se află pronunţarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Cornel-Bogdan, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Şupeală Florin, Albu Romeo, Niţă Ion şi Bengalici Claudiu, precum şi de apelantul-intimat Nica Adriana-Elena împotriva Sentinţei penale nr.807/13.V.2019, din care face parte Încheierea de şedinţă din data de 14.V.2019, de îndreptare eroare materială, ale Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, din Dosarul nr.42389/3/2015.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 28.I.2022, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în complet de divergenţă, în temeiul art.391, alin.1, Cod de procedură penală, a stabilit pronunţarea la data de 25.III.2022, când, în aceeaşi compunere, în temeiul art.391, alin.3, Cod de procedură penală, având nevoie de timp, a amânat pronunţarea la data de 29.IV.2022 şi, apoi, pentru data de astăzi, când

C U R T E A

Deliberând asupra apelurilor, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr.807/13.V.2019, din care face parte integrantă Încheierea de şedinţă din data de 14.V.2019, de îndreptare eroare materială, din Dosarul nr.42389/3/2015, Tribunalul Bucureşti – Secţia I-a penală:

a admis cererile/excepţiile, formulate de inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Stanca Cristian şi Constantinescu Mircea-Octavian, privind nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, prin mandatele de supraveghere tehnică:

– nr.3.679/U.P., nr.3.680/U.P., nr.3.681/U.P., nr.3.683/U.P., nr.3.684/U.P., nr.3.686/U.P. şi nr.3.687/U.P., emise la data de 7.IV.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.12143/3/2015 a(I) Tribunalului Bucureşti, prin care s-a autorizat interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor, precum şi supravegherea video, audio şi prin fotografiere, cu privire la inculpaţii Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu,

– nr.3.991/U.P. şi nr.3.992/U.P., emise la data de 16.IV.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.3749/3/2015 a(l) Tribunalului Bucureşti, prin care s-a autorizat interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor, precum şi supravegherea video, audio şi prin fotografiere, cu privire la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea,

– nr.4.063/U.P. şi nr.4.064/U.P., emise la data de 20.IV.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.14075/3/2015 a(l) Tribunalului Bucureşti, cu privire la inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea şi Stanca Cristian,

– nr.4.210/U.P., emis la data de 23.IV.2016, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.14730/3/2015 a(l) Tribunalului Bucureşti, cu privire la inculpatul Popa Bogdan-Cornel,

– nr.4.556/U.P., emis în baza Încheierii (de şedinţă, fără să mai fie menţionată data, din Dosarul) nr.15990/3/2015 a(l) Tribunalului Bucureşti, cu privire la inculpaţii Oprescu Sorin, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian şi Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela,

– nr.5.458/U.P., emis la data de 28.V.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.19721/3/2015 (nota Curţii: nu se menţionează instanţa de judecată), cu privire la inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela,

– nr.5.774/U.P., emis la data de 9.VI.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.30604/3/2015 (nota Curţii: nu se menţionează instanţa de judecată), cu privire la inculpaţii Popa Bogdan-Cornel şi Albu Romeo,

– nr.7.776/U.P. şi nr.7.777/U.P., emise la data de 19.VIII.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.30604/2015 (nota Curţii: nu se mai menţionează nici instanţa de judecată şi nici inculpaţii),

precum şi a ordonanţelor cu titlu provizoriu, de încuviinţare, pe perioada de 48 ore, a interceptării şi înregistrării comunicaţiilor, din Dosarul nr.181/P/2015, emise de Direcţia Naţională Anticorupţie, (din data de 17.IV.2015), cu privire la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, din data de 9.V.2015, cu privire la inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, precum şi din data de 18.VI.2015, cu privire la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, apoi,

în temeiul art.102, alin.2-alin.4, Cod de procedură penală, a exclus, din materialul probator, procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică respective, dispunând îndepărtarea de la dosar a mijloacelor de probă, dar şi a suporţilor (optici) care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică respective, precum şi eliminarea redării conţinutului acestor mijloace de probă din cuprinsul ordonanţelor din datele de 9.V.2015 şi 18.VI.2015, (din Dosarul nr.)181/P/2015, conform Deciziei nr.22/18.I.2018 a Curţii Constituţionale a României, după care

a constatat că nu se justifică restituirea cauzei la parchet, fiind administrate alte mijloace de probă;

I. în temeiul art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.396, alin.10, Cod de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra(Mihaela) la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani,

în temeiul art.367, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.396, alin.10, Cod de procedură penală, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani,

în temeiul art.39, alin.1, litera b, Cod penal, a stabilit că inculpatul execută pedeapsa de 2 ani închisoare, la care a adăugat sporul de 4 luni închisoare, urmând ca, în final, să execute pedeapsa (rezultantă) de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani, care se va executa de la rămânerea definitivă a sentinţei penale,

în temeiul art.91, Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării, pe (durata) termen(ului) de supraveghere de 3 ani, (stabilit) conform art.92, Cod penal,

în temeiul art.93, Cod penal, a stabilit ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte măsurile de supraveghere:

– de a se prezenta la serviciul de probaţiune (nota Curţii: nu este identificat), la datele stabilite de acesta,

– de a primi vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

– de a anunţa, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile,

– de a comunica schimbarea locului de muncă,

– de a comunica informaţii de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă,

în temeiul art.93, alin.2, lit.d, Cod penal, l-a obligat pe inculpat să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei (de executare),

în temeiul art.93, alin.3, Cod penal, l-a obligat pe inculpat ca, pe durata termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe perioada de 60 de zile, în cadrul Administraţiei Publice locale a oraşului Buftea, judeţul Ilfov, sau (în cadrul) S.C. „Amenajare Edilitară şi Salubrizare” S.A., judeţul Ilfov, cu excepţia cazului în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă,

i-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.96, Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere, în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile stabilite,

a constatat că inculpatul a plătit, pe parcursul urmăririi penale, suma de 14.900 lei, conform chitanţei seria TA, nr.2511804, (emisă de) C.E.C. Bank,

în temeiul art.289, alin.3, Cod penal, a (luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale a) sumei de 12.500 lei, primită cu titlu de mită, urmând să-i fie restituită suma de 2.400 lei, conform art.404, (alin.4), litera f, Cod de procedură penală,

în temeiul art.404, (alin.4), litera c, Cod de procedură penală, a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător asupra nudei proprietăţi privind imobilul situat în oraşul Buftea, Str. Fulger, nr.31, judeţ Ilfov, compus din clădire, în suprafaţă de 77,55 m.p., şi teren, în suprafaţă de 939,79 m.p., dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4.513/31.X.2006 la Biroul Notarului Public Danacica Mihaela, întabulat sub număr cadastral 1.774 şi CFI 1.995 a oraşului Buftea, judeţul Ilfov,

a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 6.IX.2015 -2.XI.2015;

II. În temeiul art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, art. 41, alin.1, Cod penal, art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.75 (nota Curţii: nu se menţionează alineatul), lit.a, Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul Şupeală Florin la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.367, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.75 (nota Curţii: nu se menţionează alineatul), lit.a, Cod penal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani,

a constatat că, prin Sentinţa penală nr.477/1.VI.2012 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia nr.2.283/27.VI.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, (a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere), potrivit art.86/1, Cod penal, pe durata termenului de încercare de 7 ani,

în temeiul art.97, alin.1, Cod penal, a dispus anularea suspendării sub supraveghere (a executării pedepsei de 3 ani închisoare), aplicată prin Sentinţa penală nr.477/1.VI.2012 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia nr.2.283/27.VI.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

în temeiul art.34, (alin.1), litera b din (vechiul) Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal (?), a contopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare (?) (3 ani închisoare şi 1 an şi 6 luni închisoare) cu pedepsele de 4 ani închisoare şi 3 ani închisoare, aplicate în această cauză, astfel că a aplicat pedeapsa (închisorii) cea mai grea, (şi anume pedeapsa) de 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa (rezultantă) de 4 ani închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani, care va fi executată de la momentul rămânerii definitive a sentinţei penale,

în temeiul art.65, Cod penal (?), (i-a aplicat pedeapsa accesorie a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prev. de art.66, alin.1, literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani (?), care se execută de la momentul rămânerii definitive a sentinţei penale şi până la momentul la care pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată,

a constatat că inculpatul a plătit, în cursul urmăririi penale, suma de 3.000,00 lei noi, cu recipisa de consemnare (nr.)4108759/1, şi suma de 10.000,00 lei noi, cu recipisa de consemnare (nr.)4125059, ambele (emise de) C.E.C. Bank,

în temeiul art.289, alin.3, Cod penal, (a luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale a) sumei de 12.500 lei, primită, cu titlu de mită, urmând să-i fie restituită suma de 27.500 lei,

în temeiul art.404, (alin.4), litera c, Cod de procedură penală, a ridicat măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din (data de) 16.XI.2015, asupra cotei indivize de 50% din imobilul situat în Bucureşti, Aleea Ornamentului, nr.2, bloc E7, sc.III, ap.50, Sectorul IV, compus din 3 camere şi dependinţe, în suprafaţă utilă de 68,30 m.p., şi cota indiviză de 1,28 % din suprafaţa de folosinţă comună, cu numărul cadastral 1775/50, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 3.008/26.IX.2003 la Biroul Notarului Public „Nemesis”,

a dedus reţinerea şi arestarea preventivă în perioada 6.IX.2015-11.XII.2015;

III. în temeiul art.48, Cod penal, raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.38, Cod penal (2 fapte penale, perioada anilor 2013 şi 2014), l-a condamnat pe inculpatul Niţă Ion la două pedepse de câte 3 ani închisoare, cu (pedepsele complementare ale) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani,

în temeiul art.367, alin.1, Cod penal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani,

în temeiul art.39, alin.1, lit.b, Cod penal, a stabilit că inculpatul va executa pedeapsa (închisorii) cea mai grea, (şi anume pedeapsa de) 3 ani închisoare, la care a adăugat sporul de 1 an şi 4 luni (închisoare), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa (rezultantă) de 4 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani,

în temeiul art.65, Cod penal (?), (i-a aplicat pedeapsa accesorie a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prev. de art.66, alin.1, literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani (?), care se execută de la momentul rămânerii definitive a sentinţei penale şi până la momentul la care pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată,

în temeiul art.112, (alin.1), litera d, Cod penal, cu aplicarea art.33, alin.3 din Legea nr.656/2002, (a luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale) de la inculpat a sumei de 309.579 lei (comision de 8% din sumele retrase),

în temeiul art.404, (alin.4), litera c, Cod de procedură penală, a menţinut măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din (data de) 16.XI.2015, asupra:

– autoturismului (marca) „BMW”, model X5KS41XDRIVE30D, serie motor 50948638, serie şasiu WBAKS410400C33565, dobândit conform facturii nr.115/13.I.2014, cu suma de 319.706 lei,

– cota de 50% din terenul arabil intravilan, în suprafaţă de 288 m.p., situat în T44 P140/1/4, comuna 1 Decembrie, Şos. Giurgiului, judeţul Ilfov, întabulat sub număr cadastral 2728/2, dobândit cu suma de 25.000 lei, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.962/23.IX.2009, autentificat sub nr.962/23.IX.2009, la Biroul Notarului Public Pop Tania-Monica,

– cota de 50% din terenul arabil intravilan, în suprafaţă de 980 m.p. situat în T43 P137/3/6, comuna 1 Decembrie, Şos. Giurgiului, judeţul Ilfov, întabulat sub număr cadastral 1279, dobândit cu suma de 144.784 lei, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.421/29.IV.2014 (nota Curţii: instanţa de fond nu mai oferă nici un alt element de identificare),

în temeiul art.404, (alin.4), litera c, Cod de procedură penală, a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător asupra:

– cotei de 50% din imobilul situat în Bucureşti, Aleea Slătioara, nr.4, bloc C2, ap.20, Sectorul IV, compus din 2 camere şi dependinţe, împreună cu cota indiviză din părţile şi dependinţele comune, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr.21/7.I.1999 (nota Curţii: instanţa de fond nu mai oferă nici un alt element de identificare),

– cotei de 50% din auto(turismul marca) „Mercedes”, Benz GL-Klasse, motor 41567826, serie şasiu WDC1668241A406095,

– cotei de 50% din imobilul situat în comuna 1 Decembrie, Şos. Giurgiului, nr.161, judeţul Ilfov, compus din parter şi etaj, precum şi din terenul în suprafaţă de 1.874 (m.p.), cu număr cadastral 3070,

– cotei de 50% din terenul arabil intravilan, în suprafaţă de 983 m.p., situat în T43 P137/3/7, în comuna 1 Decembrie, şos. Giurgiului, Judeţul Ilfov, întabulat sub număr cadastral 1271, dobândit conform contractului nr.3298/2012 (nota Curţii: instanţa de fond nu mai oferă nici un alt element de identificare),

– cotei de 505 (?) din apartamentul situat în comuna 1 Decembrie, Şos. Giurgiului, nr.202, bloc P12, sc.II, parter, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 86,55 m.p., compus din 4 camere şi dependinţe, cu cota indiviză de 6,97% din părţile şi dependinţele comune, şi din terenul în suprafaţă de 10,97 m.p., întabulat în Cartea Funciară nr.68, sub nr.115/2014,

– cotei de 505 (?) din auto(turismul marca) „Audi” A7, serie motor 019926, serie şasiu WAUZZ4GXCN008247,

– cotei de 50% din auto(turismul marca) „Mercedes” Benz GL-Klasse, serie motor 41567826, serie şasiu WDC168241A406095;

IV. în temeiul art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, l-a condamnat pe inculpatul Constantinescu (Mircea-) Octavian la pedeapsa de 3 ani (închisoare), cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.367, alin.1, Cod penal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.39, alin.1, lit.b, Cod penal, i-a aplicat pedeapsa (închisorii) cea mai grea, (şi anume pedeapsa) de 3 ani închisoare la care a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa (rezultantă) de 3 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.65, Cod penal (?), (i-a aplicat pedeapsa accesorie a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prev. de art.66, alin.1, literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani (?), care se execută de la momentul rămânerii definitive a sentinţei penale şi până la momentul la care pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată,

în temeiul art.289, alin.3, Cod penal, a (luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale) a sumelor de 400 euro, ridicată la percheziţia domiciliară, reprezentând diferenţa până la suma 4.000 euro, primită, cu titlu de mită, şi de 3.600 euro, consemnată la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cursul urmăririi penale,

în temeiul art.404, (alin.4), litera f, Cod de procedură penală, a dispus restituirea către inculpat a sumelor de 23.900 lei, de 500 U.S.D. şi de 14.970 euro, ridicate din locuinţa situată în satul Dârvari, comuna Tămădău-Mare, (judeţul Călăraşi),

a constatat că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu în perioada 6.IX.2015-19.II.2016;

V. a respins cererea de schimbare a calificării juridice a faptelor (penale) din două infracţiuni prevăzute (fiecare) de art.48, (Cod penal), raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002, într-o infracţiune prevăzută de art.48, (Cod penal), raportat la art.290, Cod penal, formulată de inculpatul Albu Romeo,

în temeiul art.48, Cod penal, raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (2 infracţiuni, 7.a şi 7.b), cu aplicarea art.396, alin.10, Cod de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul Albu Romeo la două pedepse de (câte) 3 ani închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani,

în temeiul art.367, alin.1 şi (alin.)5, Cod penal, cu aplicarea art.396, alin.10, Cod de procedură penală, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani,

în temeiul (art.)48, (Cod penal), raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/200 şi art.396, alin.10, Cod de procedură penală, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani,

în temeiul art.39, alin.1, lit.b, Cod penal, i-a aplicat pedeapsa (închisorii) cea mai grea, (şi anume pedeapsa) de 3 ani închisoare, la care a adăugat sporul de 1 an (şi) 11 luni închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa (rezultantă) de 4 ani şi 11 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 2 ani, care se va executa de la rămânerea definitivă a sentinţei penale,

în temeiul art.112, (alin.1), lit.d, Cod penal, (a luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale) de la inculpat a sumei de 140.000 lei (5.000 lei x 28 luni),

a constatat că inculpatul a fost arestat la domiciliu în perioada 7.IX.2015-23.VI.2017,

în temeiul art.404, (alin.4), litera c, Cod de procedură penală, a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător, luat prin Ordonanţa din (data de) 16.XI.2015, asupra:

– ceasului de mână bărbătesc inscripţionat „Ulysse Nardin”, din metal culoare galben, cu brăţară din silicon,

– cota de 50% din apartamentul situat în Bucureşti, Drumul Piscul Moşului, nr.4-6, bloc 2, parter, Sectorul I, împreună cu cotele parte din drumul de acces, spaţiul de depozitare şi tehnic, în suprafaţă de 107,76 m.p., cumpărat în baza contractului nr.2.064/19.VI.2015 (nota Curţii: fără alte detalii),

în temeiul art.404, (alin.4), lit.c, Cod de procedură penală, a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumelor de 25.500 lei, de 1.300 euro şi de 2.900 lei, ridicate la percheziţia domiciliară, (precum şi asupra) cotei de 50% din apartamentul situat în Bucureşti, B-dul Basarabia, nr.10, ap.3, (Sectorul II), dobândit în baza actului autentificat sub nr.832/2014 (nota Curţii: fără alte detalii);

VI. a admis cererea de schimbare a calificării juridice a faptelor (penale), formulată de inculpatul Bengalici Claudiu,

în temeiul art.386, alin.1, Cod de procedură penală, a dispus schimbarea calificării juridice a faptelor (penale), din trei infracţiuni, (fiecare) prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (punctele 9.a, 9.b, 9.c), şi art.367, alin.1, Cod penal, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în infracţiunile prev. de (art.)48, Cod penal, raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale, de la 9.a, 9.b şi 9.c, din perioada octombrie 2013 – octombrie 2014), şi art.367, alin.1, Cod penal şi art.396 alin.10, Cod de procedură penală (?), cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal,

în temeiul art.48, (Cod penal), raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale) şi art.396, alin.10, Cod de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul Bengalici Claudiu la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.367, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.396, alin.10, Cod de procedură penală, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.39, alin.1, lit.b, Cod penal, i-a aplicat pedeapsa de 4 ani închisoare, la care a adăugat sporul de 4 luni (închisoare), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa (rezultantă) de 4 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.65, Cod penal (?), (i-a aplicat pedeapsa accesorie a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prev. de art.66, alin.1, literele a şi b, Cod penal, care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinţei penale şi până la momentul la care pedeapsa principală a fost considerată ca executată,

în temeiul art.112, (alin.1), litera d, Cod penal, cu aplicarea art.33 din Legea nr.656/2002, a dispus (luarea măsurii de siguranţă a) confiscării (speciale) de la inculpat a sumei de 666.347 lei (comision 13,5% din contravaloarea retragerilor),

în temeiul art.404, (alin.4), litera c, Cod de procedură penală, a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumelor de:

– 19.976,99 lei, din contul RO58INGB0000999904428402, deschis pe numele Bulancea Bogdan, la ING Bank N.V Amsterdam, care va fi confiscată,

– 14.996,00 lei, din contul RO371INGB0000999903645311, deschis pe numele Dinu Constantin, la ING Bank N.V. Amsterdam, care va fi confiscată,

– 11.868,49 lei, din contul RO85INGB0000999903657930, deschis pe numele Gogu Petru-Eusebiu, la ING Bank N.V Amsterdam, care va fi confiscată,

– 68.216,48 lei, pe care terţul S.C. „Anna Maria Holiday” S.R.L. o datorează către S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. şi care reprezintă o plată nedatorată, fiind plătită, pe parcursul urmăririi penale, conform recipisei de consemnare nr4132924/1, care va fi confiscată,

a constatat că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu în perioada 6.IX.2015-9.VI.2016;

VII. a admis, în parte, cererea de schimbare a calificării juridice a faptelor (penale), formulată de inculpatul Popa Bogdan-Cornel,

în temeiul art.386, alin.1, Cod de procedură penală, a schimbat calificarea juridică a faptelor (penale), dintr-un număr de 4 infracţiuni, (fiecare) prevăzută de art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctele 2.a, 2.e, 2.f şi 2.m), infracţiunea prevăzută de art.48 (Cod penal), raportat la art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.o), numărul de 4 infracţiuni, (fiecare) prev. de art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctele 2p şi 2q), infracţiunea prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.290, (Cod penal), cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.n), numărul de 5 infracţiuni, (fiecare) prevăzută de art.291, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctele 2.b, 2.c, 2.f, 2.g, 2.r), numărul de 4 infracţiuni, (fiecare) prevăzută de art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (punctele 2.d, 2.h, 2.i, 2.k), infracţiunea prev. de art.297, Cod penal, cu aplicarea art. 13/2 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.l), numărul de 3 infracţiuni, în formă continuată, (fiecare) prevăzută de art.12, lit.a din Legea nr.78/2000 (?) (punctele 2.s, 2.ş, 2.t), şi infracţiunea prev. de art.367, alin.1, Cod penal, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în:

– infracţiunea prev. de art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, art.35, alin.1, Cod penal (4 acte materiale, de la punctele 2.a, 2.e, 2.j şi 2.m ), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000 (?),

– infracţiunea prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.290, (Cod penal), cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.n), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000 (?),

– infracţiunea prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.289, (Cod penal), cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.o), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000 (?),

– infracţiunea prev. de art.291, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, art.35, alin.1, Cod penal (5 acte materiale, de la punctele 2.b, 2.c, 2.f şi 2.g şi 2.r), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000 (?),

– infracţiunea prev. de art.12, litera a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale, de la punctele 2.s, 2.ş, 2.t), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000 (?),

– două infracţiuni, (fiecare) prevăzută de art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, art.38, Cod penal (punctele 2.p şi 2.q), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000 (?),

– patru infracţiuni, (fiecare) prevăzută de art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (punctele 2.d, 2.h, 2.i şi 2.k), cu aplicarea art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000 (?),

– infracţiunea prev. de art.297, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.l), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000 (?),

toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal;

în temeiul art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, art.35, alin.1, Cod penal (4 acte materiale, de la punctele 2.a, 2.e, 2.j şi 2.m), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000, l-a condamnat pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.289, alin.3, Cod penal, (a luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale) de la inculpat (a) sumelor primite cu titlu de mită, în cuantum total de 8.170.995,50 lei, la care se adaugă echivalentul în lei, de la momentul executării, a sumei de 2.500 euro (mită punctul 2.m, reprezentând jumătate din suma de 5.000 euro),

în temeiul art.48, (Cod penal), raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.n), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.290, alin.5, Cod penal, (a luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale) de la inculpat a sumei de 3.000 euro, în echivalentul în lei la momentul executării, reprezentând diferenţa de până la (suma de) 7.000 euro, din mita în sumă de 4.000 euro remisă inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian,

în temeiul art.48, (Cod penal), raportat la art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.o), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.291, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, art.35, alin.1, Cod penal (5 acte materiale, sub forma pretinderii), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.12, lit.a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (3 acte materiale), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare,

în temeiul art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, art.38, Cod penal (inculpaţii Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela şi Şupeală Florin), art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la două pedepse de câte 2 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.29, lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la patru pedepse de câte 3 ani şi 4 luni închisoare (punctele 2.d, 2.h, 2.i, 2.k), cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.297, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.l), art.147, alin.2, raportat la art.145 din O.U.G. nr.34/2006, art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani (închisoare), cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani (profit personal pentru inculpat în sumă de 92.789,35 lei ???),

în temeiul art.112, (alin.1), litera e, (Cod penal), a (luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale) de la inculpat a sumei de 92.789,35 lei,

în temeiul art.367, alin,1, Cod penal, cu aplicarea art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi art.19 din Legea nr.682/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.39, alin.1, lit.b, Cod penal, i-a aplicat pedeapsa (închisorii) cea mai grea, (şi anume pedeapsa) de 3 ani şi 4 luni închisoare, la care a adăugat sporul de 10 ani (închisoare), urmând să execute pedeapsa (rezultantă) de 13 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.65, Cod penal (?), (i-a aplicat pedeapsa accesorie a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prev. de art.66, alin.1, literele a, b şi k, Cod penal, care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinţei penale şi până la momentul la care pedeapsa principală a fost considerată ca executată,

a constatat că inculpatul a fost arestat la domiciliu în perioada 7.IX.2015 -23.VI.2017;

VIII. în temeiul art.16, (alin.1), lit.b, (Cod de procedură penală; nota Curţii: nu se indică teza), cu aplicarea art.17, alin.2, Cod de procedură penală, l-a achitat pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, pentru comiterea infracţiunii prev. de art.29, lit.a din Legea nr.656/2002,

în temeiul art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 şi art.7, lit.a din Legea nr.78/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.289, alin.3, Cod penal, (a luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale) de la inculpat a sumei de 25.000 euro,

în temeiul art.367, alin.1, Cod penal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.297, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.39, alin.1, lit.b, Cod penal, i-a aplicat pedeapsa de 4 ani închisoare, la care a adăugat sporul de 1 an şi 4 luni (închisoare), urmând să execute pedeapsa (rezultantă) de 4 ani şi 4 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.65, Cod penal (?), (i-a aplicat pedeapsa accesorie a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prev. de art.66, alin.1, literele a, b şi k, Cod penal, care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinţei penale şi până la momentul la care pedeapsa principală a fost considerată ca executată,

a constatat că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu (în perioada) 6.IX.2015-14.I.2016,

a respins cererea privind aplicarea măsurii (de siguranţă a) confiscării extinse, prev. de art.112/1, Cod penal, cu privire la martorul Nica Adriana,

în temeiul art.403, (nota Curţii: art.404, alin.4), litera c, Cod procedură penală, a ridicat măsura sechestrului asigurător asupra imobilului situat în Bucureşti, Str. Herăstrău, nr.42, Sectorul I, aparţinând martorului Nica Adriana,

în temeiul art.112/1, Cod penal, (a luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale extinse) de la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a sumei de 695.871 lei (perioada 2013-septembrie 2015),

în temeiul art.403, (nota Curţii: art.404, alin.4), litera c, Cod de procedură penală, a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra cotei indivize de 5/6 din imobilul situat în Bucureşti, Str. Popa Savu, nr.42, parter, Sectorul I, compus din apartament (cu) patru camere de locuit şi dependinţe, în suprafaţă utilă de 172,34 m.p., loc de parcare, demisol şi boxă demisol şi cota-parte indiviză (în suprafaţă) de 101,64 m.p. teren, identificate cu numerele cadastrale 6627-2 şi 6627/2/3, întabulate în Cartea Funciară 27192, Sector I, până la concurenţa sumei de 1.264.531,8 lei,

în temeiul art.403, (nota Curţii: art.404, alin.4), litera c, Cod de procedură penală, a ridicat măsura sechestrului asigurător asupra imobilului situat în satul Ciolpani, comuna Ciolpani, (judeţul Ilfov), în suprafaţă de 526 m.p., şi teren, în suprafaţă de 895 m.p.,

în temeiul art.403, (nota Curţii: art.404, alin.4), litera f, Cod de procedură penală, a dispus restituirea către a inculpat a sumelor de 31.350 lei, de 9.000 euro, de 31.050 lei, de 40.000 lei şi de 500 euro, ridicate la percheziţiile domiciliare;

IX. în temeiul art.48, (Cod penal), raportat la art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, l-a condamnat pe inculpatul Stanca Cristian la patru pedepse a câte 3 ani închisoare, cu (pedepsele complementare ale) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani (punctele 3.a, 3.c, 3.d şi 3.f),

în temeiul art.289, alin.3, Cod penal, (a luat măsura de siguranţă a) confiscării (speciale) de la inculpat a sumei de 2.500 euro,

în temeiul art.48, (Cod penal), raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la două pedepse a câte 2 ani închisoare, cu (pedepsele complementare ale) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani (punctele 3.b şi 3.e),

în temeiul art.367, alin.1, Cod penal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.39, alin.1, lit. (nota Curţii: nu este indicată litera), Cod penal, i-a aplicat pedeapsa (închisorii) cea mai grea, (şi anume pedeapsa) de 3 ani închisoare, la care a adăugat sporul de 4 ani şi 8 luni (închisoare), urmând să execute pedeapsa (rezultantă) de 7 ani şi 8 luni închisoare, cu (pedeapsa complementară a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prevăzute de art.66, (alin.1), literele a şi b, Cod penal, pe durata de 3 ani,

în temeiul art.65, Cod penal (?), (i-a aplicat pedeapsa accesorie a) interzicerii (exerciţiului) drepturilor prev. de art.66, alin.1, literele a şi b, Cod penal, care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinţei penale şi până la momentul la care pedeapsa principală a fost considerată ca executată,

a constatat că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu în perioada 6.IX.2015-7.XII.2016,

a dispus restituirea către martorii-denunţători Gogonea Teodor şi Petroi Octavian-Alin a sumelor de 25.000 euro, de 400 euro şi de 100 lei, puse la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie,

în temeiul art.274, Cod de procedură penală, i-a obligat pe inculpaţi la (plata sumei de) câte 50.000 lei, cheltuieli judiciare către stat, constatând că atât onorariul expertului tehnic judiciar contabilul de la fond, în sumă de 60.000 lei, cât şi onorariile parţiale ale apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian şi Niţă Ion se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 14.V.2019, s-a dispus, din oficiu, în temeiul art.278, alin.1, Cod de procedură penală, îndreptarea erorii materiale din dispozitivul sentinţei penale, în sensul că pedeapsa rezultantă principală stabilită faţă de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea este de 5 ani şi 4 luni închisoare, şi nu de 4 ani şi 4 luni închisoare, după cum s-a menţionat.

Prin Încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 18.I.2016, din Dosarul nr.42389/3/2015, Judecătorul de Cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti – Secţia I-a penală, în temeiul art.345, alin.2, Cod de procedură penală, a admis cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian şi Niţă Ion, precum şi din oficiu, a constatat neregularitatea Rechizitoriului din data de 19.XI.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, din Dosarul nr.181/P/2015, apoi, în temeiul art.345, alin.3, Cod de procedură penală, a trimis cauza procurorului, pentru remedierea neregularităţilor, în termen de 5 zile de la comunicare. În motivare, s-a arătat că situaţia de fapt nu este prezentată într-o succesiune logică şi nu este clară, în special cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, astfel că, în cazul unor infracţiuni, nu se poate stabili existenţa concursului de infracţiuni sau a formei continuate, iar, prin procesul-verbal din data de 20.XI.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, din Dosarul nr.181/P/2015, s-a dispus îndreptarea unor erori materiale din rechizitoriu, cu privire la situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului Popa Bogdan-Cornel, prin care, de fapt, s-au produs modificări ale perioadelor de timp şi sumelor de bani.

Prin adresa din data de 25.I.2016, din Dosarul nr.181/P/2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională – Secţia de Combatere a Corupţiei a comunicat precizări cu privire la actul de sesizare (filele 87-136, volumul III, dosar de fond).

Prin Încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 15.II.2016, din care face parte integrantă Încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 16.II.2016, de îndreptare a erorilor materiale, din Dosarul nr.42389/3/2015, Judecătorul de Cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti – Secţia I-a penală, în temeiul art.346, alin.4, Cod de procedură penală, a dispus începerea judecăţii cu privire la inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloaie Ruxandra-Mihaela, Şupeală Florin, Albu Romeo, Niţă Ion şi Bengalici Claudiu, după care a menţinut dispoziţia din Încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 18.I.2016, prin care s-a constatat legalitatea administrării probelor (nota Curţii: judecătorul de Cameră preliminară nu s-a pronunţat, prin dispozitivul încheierii de şedinţă la care face referire asupra legalităţii administrării probelor, după cum nu s-a pronunţat nici asupra legalităţii efectuării actelor de urmărire penală).

La termenul de judecată din data de 11.VII.2016, cu procedura legal îndeplinită, înainte de citirea actului de sesizare, instanţa de fond a început audierea inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care a optat pentru procedura simplificată, prevăzută de art.374, alin.4, Cod de procedură penală, raportat la art.396, alin.10, Cod de procedură penală (filele 210-214, volumul IV, dosar de fond), apoi a continuat ascultarea acestuia la termenul de judecată din data de 12.VII.2016 (filele 41-43, volumul V, dosar de fond), când l-a mai audiat pe inculpatul Albu Romeo, care, de asemenea, şi-a manifestat opţiunea pentru procedura simplificată, prevăzută de art.374, alin.4, Cod de procedură penală, raportat la art.396, alin.10, Cod de procedură penală (filele 44-46, volumul V, dosar de fond).

Mai departe, tot fără să dea citire actului de sesizare, la termenul de judecată din data de 20.VII.2016, a procedat la audierea inculpatului Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, care a optat pentru procedura simplificată, prevăzută de art.374, alin.4, Cod de procedură penală, raportat la art.396, alin.10, Cod de procedură penală (filele 119-121, volumul V, dosar de fond).

Procedând în aceeaşi manieră, la termenul de judecată din data de 28.IX.2016, i-a audiat pe inculpaţii Şupeală Florin (filele 191-193, volumul V, dosar de fond) şi Bengalici Claudiu (filele 187-190, volumul V, dosar de fond), care, de asemenea, au optat pentru procedura simplificată, prevăzută de art.374, alin.4, Cod de procedură penală, raportat la art.396, alin.10, Cod de procedură penală.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 19.X.2016, a respins, ca neîntemeiate, cererile de judecare în baza procedurii simplificate, formulate de inculpaţii Popa Bogdan-Cornel, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu.

Instanţa de fond nu a reţinut situaţia de fapt, în mod propriu şi separat de examinarea probelor, ci s-a limitat la redarea prezentării succinte pe care procurorul a realizat-o la stabilirea în drept a faptelor penale.

În motivare, în sinteza Curţii (notă: Curtea a intervenit, în tot textul fondului, atât din punctul de vedere al formei, prin corectarea gramaticală şi introducerea semnelor de punctuaţie, prin folosirea de diacritice, prin înlăturarea prescurtărilor, prin scrierea corectă şi completă a numelor de persoane şi a denumirilor societăţilor comerciale, dar şi, pe fond, în realizarea unei expuneri coerente, iar, în situațiile în care nu a înţeles sensul, a folosit citatele şi a lăsat frazele abandonate, aşa cum au fost concepute de către prima instanţă), instanţa de fond a analizat, mai întâi, cererile de înlăturare a unor interceptări, formulate de inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Stanca Cristian şi Constantinescu Mircea-Octavian.

A arătat că, potrivit adresei, înregistrată la instanţa de judecată la data de 5.VI.2018, emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie, coroborată cu declaraţia martorului Mirea Liviu, înregistrarea ambientală din data de 12.VIII.2015, dintre inculpaţii Popa Bogdan-Cornel şi Constantinescu Mircea-Octavian, a fost efectuată cu echipamentul tehnic al Serviciului Român de Informaţii, iar activitatea de redare a convorbirilor ambientale a fost realizată de către poliţia judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Prin adresa completatoare, din data de 8.XI.2018 (nota Curţii: data corectă este 6.VIII.2018), Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat că înregistrarea dialogului ambiental din data de 12.VIII.2015 a fost pusă la dispoziţia serviciului său tehnic, printr-o adresă din data de 24.VIII.2015, pentru a fi redată în scris, şi, de asemenea, a mai arătat că nici în această cauză şi nici în altele nu s-au constituit, la nivelul „Biroului tehnic” echipe mixte, formate din lucrători ai direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Serviciului Român de Informaţii, astfel că înregistrarea ambientală respectivă nu a fost realizată de către o echipă mixtă. Instanţa de fond a arătat că afirmaţia inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, potrivit căreia probele au fost obţinute anterior încuviinţării supravegherii tehnice, nu este susţinută de nici o probă. În consecinţă, a constatat că proba a fost legal administrată.

În continuare, prin adresa nr.547.449/6.VI.2019, U.M. 0198 Bucureşti a comunicat punerea în executare, din punct de vedere tehnic, a mandatelor de supraveghere tehnică nr.3.679/U.P., nr.3.680/U.P., nr.3.681/U.P., (nr.3.683/U.P.), nr.3.684/U.P., nr.3.686/U.P. şi nr.3.687/U.P., emise la data de 7.IV.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.12143/3/2015 a(l) Tribunalului Bucureşti, prin care s-a autorizat interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor, precum şi supravegherea video, audio şi prin fotografiere, cu privire la inculpaţii Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, nr.3.991/U.P. şi nr.3.992/U.P., emise la data de 16.IV.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.3749/3/2015 a(l) Tribunalului Bucureşti, prin care s-a autorizat interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor, precum şi supravegherea video, audio şi prin fotografiere, cu privire la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, nr.4.063/U.P., emis la data de 20.IV.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.14075/3/2015 a(l) Tribunalului Bucureşti, cu privire la inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea şi Stanca Cristian, nr.4.210/U.P., emis la data de 23.IV.2016, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.14730/3/2015 a(l) Tribunalului Bucureşti, cu privire la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, nr.4.556/U.P., emis în baza Încheierii (de şedinţă, fără să mai fie menţionată data, din Dosarul) nr.15990/3/2015 a(l) Tribunalului Bucureşti, cu privire la inculpaţii Oprescu Sorin, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian şi Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, nr.5.458/U.P., emis la data de 28.V.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.19721/3/201 (nota Curţii: nu se menţionează instanţa de judecată), cu privire la inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, nr.5.774/U.P., emis la data de 9.VI.2015, în baza Încheierii (de şedinţă, din Dosarul) nr.30604/3/2015 (nota Curţii: nu se menţionează instanţa de judecată), cu privire la inculpaţii Popa Bogdan-Cornel şi Albu Romeo, precum şi a ordonanţelor cu titlu provizoriu, de încuviinţare, pe perioada de 48 ore, a interceptării şi înregistrării comunicaţiilor, din Dosarul nr.181/P/2015, emise de Direcţia Naţională Anticorupţie, (din data de 17.IV.2015), cu privire la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, din data de 9.V.2015, cu privire la inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, precum şi din data de 18.VI.2015, cu privire la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, precizându-se că au fost remise Direcţiei Naţionale Anticorupţie materialele rezultate din punerea în executare a acestor acte de autorizare, activitate permisă de dispoziţiile în vigoare, de la art.142 din noul Cod de procedură penală, până la momentul declarării neconstituţionalităţii. De asemenea, prin adresa din (data de) 4.IV.2019, Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a menţinut susţinerile din adresa (înregistrată, la instanţa de fond, pe data de) 5.VI.2019 şi a mai precizat că, din verificările efectuate, nu au rezultat date din care să rezulte că Serviciul Român de Informaţii a acordat sprijin, suport tehnic la punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică în vederea realizării interceptărilor ambientale, cu excepţia înregistrării ambientale din data de 12.VIII.2015.

Instanţa de fond a arătat că, prin Decizia nr.26/16.I.2019, Curtea Constituţională a României, consfinţind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, a stabilit că protocoalele de colaborare încheiate între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii nu au natura unui act în legătură cu activitatea judiciară. Totodată, prima instanţă a susţinut că protocoalele de colaborare nu sunt acte administrative de gestiune, ci de autoritate. Curtea Constituţională a stabilit că protocoalele nr.00750/4.II.2009 şi nr.09472/8.XII.2016, doar cu privire la dispoziţiile art.6, alin.1, art.7, alin.1 şi art.9, încheiate între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, au generat conflictul juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte. Mai departe, prin Decizia nr.51/16.II.2016, Curtea Constituţională a României a constat că este neconstituţională sintagma „…de alte organe specializate ale statului”, de la art.142, alin.1 din noul Cod de procedură penală, întrucât efectuarea actelor de urmărire penală se realizează de către organele de urmărire penală, și, nicidecum, de alte organe exterioare acestora. A arătat că, având un caracter secret, instanţele judecătoreşti nu au cunoscut despre existenţa protocoalelor de colaborare. Totodată, prin Decizia nr.91/28.II.2018, Curtea Constituţională a României a stabilit că dispozițiile legii privind securitatea națională nu conferă calitatea de probă datelor și informațiilor rezultate din activități specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului. A arătat că deciziile Curții Constituționale prin care sunt admise excepții de neconstituționalitate sunt general obligatorii, nu numai prin dispozitiv, ci și prin considerente, și produc efecte pentru viitor. Prin urmare, nu se aplică (doar) în cazul cauzelor definitiv soluţionate până la data de 14.III.2016, când a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr.51/16.II.2016 a Curţii Constituţionale a României. A arătat că nerespectarea dispoziţiilor referitoare la măsurile de supraveghere tehnică şi la competenţa organului care a efectuat actele de urmărire penală nu se regăseşte printre cazurile de nulitate absolută, expres prevăzute de art.281, (alin.1), Cod de procedură penală. Prin Decizia nr.302/4.V.2017, Curtea Constituţională a României a stabilit că „soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.281, alin.1, lit.b, Cod de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională”. Pentru aceste motive, a exclus interceptările şi înregistrările efectuate în baza mandatelor de supraveghere tehnică enumerate în adresa nr.547.449/6.VI.2019, emisă de U.M. 0198 Bucureşti.

Pe fond, a arătat că, prin denunţul înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie data de 31.III.2015, formulat de S.C. „Green Line Construct” S.R.L., prin martorii-denunţători Gogonea Teodor, Gogonea Cristina-Georgiana şi Petroi Alin-Octavian, împotriva inculpatului Popa Bogdan-Cornel, director general la A.C.C.U. (nota Curţii: Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane), aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru comiterea de infracţiuni de corupţie şi alte fapte de natură penală. În denunţ, s-a arătat că, în cursul anului 2012, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a promis facilitarea câştigării contractului de executare a reparaţiilor la aleile din curtea Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, pentru ca, din preţul stabilit, să-i fie remise procentele de 10% către inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, primar general, şi de 5% către inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, director economic, urmând să fie incluse în valoarea contractului şi, de asemenea, din plăţile pe care urmau să le primească, se scădeau cheltuielile şi profitul (aproximativ 25% din întregul profit), urmând ca diferenţa să fie transferată către societăţi comerciale indicate de inculpat. În aceste condiţii, a fost încheiat acordul-cadru nr.69/10.IV.2013, în baza căruia, în perioada mai 2013-noiembrie 2013, au fost semnate 7 contracte subsecvente, nr.133, nr.153, nr.157, nr.183, nr.214, nr.282 şi nr.283, iar, în luna noiembrie a anului 2013, au mai fost încheiate contractele de lucrări nr.278-281, atribuite prin achiziţie directă. În continuare, s-a arătat că S.C. „Green Line Construct” S.R.L. a încasat suma totală de 4.649.868,38 lei, cu T.V.A., din care i-a remis inculpatului Popa Bogdan-Cornel, cu titlu de mită, suma totală de 2.291.004,38 lei, prin transferuri bancare, către societăţile comerciale pe care acesta le controla, respectiv S.C. „Delta Paper” S.R.L., la care administrator era martorul Frone Mariana şi angajat era inculpatul Albu Romeo, unde a plătit suma de 1.380.932,94 lei, furnizări fictive, şi S.C. „Urban Design Construct” S.R.L., la care soţia inculpatului era asociat, fratele inculpatului era angajat, iar martorul Frone Mariana era contabil. S-a mai arătat că, la finalul anului 2013, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a spus martorului-denunţător să ia legătura cu inculpatul Albu Romeo, care i-a comunicat societăţile comerciale prin care urma să efectueze plăţile, şi anume S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., căreia i-a plătit suma de 510.724,72 lei, şi S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., căreia i-a plătit suma de 399.346,71 lei, şi despre care, ulterior, a aflat că sunt de tip „fantomă”, folosite de inculpatul Popa Bogdan-Cornel pentru a scoate în numerar sumele transferate. În aceeaşi perioadă, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a propus martorului-denunţător să reabiliteze zidul de împrejmuire de la Palatul Mogoşoaia şi Cavoul Bibescu, folosind aceeaşi modalitate, pretinzând inclusiv suma de 400.000 euro, care urma să fie remisă, cu titlu de mită, inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, primarul general, pentru a fi de acord cu efectuarea lucrării şi prinderea în buget a sumelor solicitate, pe care martorii-denunţători nu au remis-o niciodată. A fost semnat acordul-cadru nr.27/17.I.2014, urmat de încheierea a 4 contracte subsecvente, nr.63, nr.85, nr.95 şi nr.110, la datele de 7.III.2014, 2.IV.2014, 7.IV.2014 şi 9.IV.2014, în valoarea totală de 17.092.610,70 lei, cu T.V.A., iar plata mitei, în sumă totală de 6.389.216,29 lei, a fost făcută prin S.C. „Delta Construct” S.R.L. (fostă S.C. „Delta Paper” S.R.L.), S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., S.C. „Crismar Unic” S.R.L., la care reprezentant legal era inculpatul Bengalici Claudiu, şi S.C. „Starpo Colect Conf” S.R.L., pentru servicii şi furnizări fictive, cu observaţia că, din sumele remise cu titlu de mită, suma de 103.079,29 lei a fost plătită pentru cumpărarea de produse şi materiale, pentru amenajarea restaurantului „La bonne tarte brasserie”, la care asociat este Popa Nicoleta, soţia inculpatului Popa Bogdan-Cornel. Începând cu luna ianuarie a anului 2014, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a fost mutat din funcţia de director al Centrului de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” în funcţia de director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, locul său fiind ocupat de martorul Nae Marin, iar, în lunile ianuarie şi februarie ale anului 2014, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a propus martorului-denunţător Gogonea Teodor reluarea colaborării, cu privire la 4 proiecte pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă şi pentru drenarea apelor în exces din 4 cimitire, schimbând „sistemul de colaborare”, în sensul câştigării contractului de către o altă societate comercială, mai precis S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. (fostă S.C. „Delta Paper” S.R.L.), care să subcontracteze parte din lucrări către S.C. „Green Line Construct” S.R.L., iar, pentru a nu exista suspiciuni, S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. (fostă S.C. „Delta Paper” S.R.L.) a fost transferată către inculpatul Bengalici Claudiu, care este vărul martorului Tudurachi Claudiu-Valentin, beneficiarul unor contracte atribuite prin instituţii la care era director inculpatul Popa Bogdan-Cornel, şi care urma să primească un comision de 15% din valoarea încasărilor, în realitate primind procentul de 13,5%. A fost încheiat acordul-cadru nr.3.601/2014, urmat de 4 contracte de execuţie lucrări de extindere a reţelei de alimentare cu apă şi a reţelei de drenaj din cimitire.

Instanţa de fond a constatat că au urmat alte trei denunţuri olografe, formulate de martorii-denunţători Gogonea Teodor şi Petroi Alin-Octavian, cu privire la infracţiuni de corupţie comise de inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea, Stanca Cristian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela şi Şupeală Florin.

A arătat că, în rechizitoriu, se reţine că, în cursul anului 2013, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a constituit un grup infracţional, împreună cu martorii-denunţători Gogonea Teodor şi Petroi Alin-Octavian, pentru atribuirea de contacte de consultanţă, în schimbul mitei, format, iniţial, cu inculpatul Albu Romeo, la care, la finalul anului 2013 şi începutul anului 2014, au aderat inculpaţii Niţă Ion şi Bengalici Claudiu, apoi inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea şi Constantinescu Mircea-Octavian, pe urmă, în cursul anului 2015, inculpaţii Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela şi Şupeală Florin. Procurorul a susţinut că grupul infracţional organizat a fost coordonat de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, apoi de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, care stabilea regulile de conduită ale membrilor, asigura continuitatea grupului infracţional organizat, prin numirea inculpatului Popa Bogdan-Cornel la instituţiile din subordinea primăriei generale, urmărea derularea unor contracte producătoare de mită şi exercita controlul asupra grupării infracţionale organizate prin intermediul inculpatului Stanca Cristian, promovat în funcţia de inspector la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane.

A arătat că declaraţiile de la cercetarea judecătorească ale martorilor-denunţători lămuresc rezoluţia infracţională şi derularea activităţii infracţionale de către inculpatul Popa Bogdan-Cornel. A redat, fără sinteză, declaraţiile de la cercetarea judecătorească ale martorilor-denunţători Petroi Alin-Octavian, Gogonea Teodor şi Gogonea Cristina-Giorgiana, ale inculpaţilor Popa Bogdan-Cornel, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Şupeală Florin şi Bengalici Claudiu, în procedura simplificată, precum şi ale martorilor de la urmărire penală Viciu Clarisa-Paula, Nae Marin, Frone Mariana, Grigore Oana, Vlad Gheorghe, Cosac Sorin-Cristian, Bledea Dănuţ-Petru şi Tudorachi Claudiu-Valentin, toate cu privire la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, constatând că au făcut referire la relaţia de prietenie cu acest inculpat şi că prezintă relevanţă doar susţinerea martorului Tudorachi Claudiu-Valentin cu privire la împrejurarea că i l-a prezentat inculpatului Popa Bogdan-Cornel pe inculpatul Bengalici Claudiu, ale martorilor de la urmărire penală Gavrilă Constantin, Neagu Dan, Năstasă Constantin, Cahanovici Alexandru-Radu, toate cu privire la inculpatul Bengalici Claudiu.

Pe urmă, în aceeaşi manieră, a redat declaraţiile de la cercetarea judecătorească ale inculpaţilor Niţă Ion, precum şi ale martorilor Matei Luciana, Matei Costel, Buia Dan, Vlad Nicolae, Ristea Mihai, toate cu privire la inculpatul Niţă Ion. Martorul pe situaţia de fapt Purece Petre-Mădălin, încuviinţat inculpatului Niţă Ion, a arătat că este medic veterinar şi că este prieten, de aproximativ 4-5 ani, cu inculpatul Niţă Ion, legătura comună fiind martorul Ristea Mihai, interesat de societăţi comerciale care urmau să recupereze T.V.A. de la stat, constatare pe care i-a comunicat-o inculpatului Niţă Ion.

A continuat cu redarea declaraţiei de la fond a inculpatului Stanca Cristian, constatând că, la urmărirea penală, a dat o singură declaraţie, în care a arătat modul în care i-a cunoscut pe inculpaţii Oprescu Sorin-Mircea şi Popa Bogdan-Cornel, motivul deplasării în comuna Ciolpani, judeţul Ilfov, şi anume pentru a presta diferite servicii de întreţinere curentă, şi a mai susţinut că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea i-a făcut propunerea de a fi angajat la cimitire „…pentru a-l ajuta pe Bogdan”, fără să poată oferi vreo explicaţie cu privire la înregistrările ambientale ale discuţiilor purtate cu martorii-denunţători, referitoare la remiterea unor sume de bani funcţionarilor publici, şi contestând primirea de sume de bani de la martorul-denunţător Gogonea Teodor.

În continuare, a arătat că raportul de constatare din data de 22.X.2015, întocmit, la urmărirea penală, de către specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu este edificator şi „explicativ” cu privire la situaţia derulării celor trei acorduri-cadru, nr.69/10.IV.2013, nr.27/17.I.2014 şi nr.3.601/mai 2014- august 2015. Pe urmă, a redat obiectivele, stabilite şi precizate, ale expertizei tehnice judiciare contabile, pe care a încuviinţat-o, apoi a arătat că expertul contabil judiciar Bătrânu Laura-Valeria, în ceea ce priveşte acordul-cadru nr.27/17.I.2014, „…nu a respectat criteriile de fundamentare a concluziilor pe baza documentelor care atestă evenimente şi tranzacţii ce fac sau trebuie să facă obiectul evaluărilor şi prezentărilor contabile”, iar, cu privire la acordul-cadru nr.3.601/2014, „…a tratat acest obiectiv numai din punct de vedere al încasărilor şi plăţilor, neluând în considerare cerinţa obiectivului privind evidenţierea acestora pe perioade şi facturi”. A arătat că aceste deficienţe ale raportului de expertiză judiciară contabilă au fost suplinite cu opiniile celor doi experţi-parte, ale căror concluzii au fost majoritar comune.

Consemnând în mod telegrafic, a arătat că:

1. referitor la acordul-cadru nr.69/10.IV.2013, (încheiat între) C.C.P.B.P.B. (nota Curţii: Centrul de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”) şi S.C. „Green Line Construct” S.R.L., întreţinere alee pietonală, în valoare de 4.649.768,72 lei, cu T.V.A., în baza căruia au fost încheiate 7 contracte subsecvente şi 4 contracte prestări, prin încredinţare directă, cei trei experţi judiciari au stabilit că valoarea contractelor subsecvente este de 4.018.107,30 lei, defalcat cu şi fără T.V.A., iar valoarea celor 4 contracte de achiziţie directă este de 631.758,72 lei, defalcat cu şi fără T.V.A.;

– este derulat în asociere cu S.C. „Erbaşu Construct” S.A., iar S.C. „Green Line Construct” S.R.L. a încheiat 4 contracte în subantrepriză cu S.C. „Delta Paper” S.R.L., S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L. şi S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L.;

– contravaloarea sumelor reprezentând livrări declarate ca fiind efectuate către S.C. „Green Line Construct” S.R.L., conform declaraţiei 394, depuse la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în cursul anului 2013, identice cu facturile emise de aceeaşi societate comercială şi plătite prin virament bancar, sunt:

S.C. „Delta Paper” S.R.L. – (suma de) 1.380.933 lei,

S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L. – (suma de) 399.347 lei

S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. – (suma de) 510.725 lei,

Retrageri:

transferuri bancare, din încasările aferente facturilor emise, efectuate de S.C. „Green Line Construct” S.R.L., fără documente care să ateste prestarea efectivă a lucrărilor contractate, în:

(sumă de) 31.200 lei – S.C. „Delta Paper” S.R.L. (29.X.2013), inculpat Albu Romeo, cu explicaţia extras cont sumă cuvenită S.C. „Best Garden” S.R.L.,

(sumă de) 397.329,37 lei – S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., inculpat Niţă Ion (4.XII.2013, Raiffeisen Bank), virat(ă) martorului Matei Costel, cu explicaţia „achiziţie fier vechi”,

(sumele de) 497.050 lei şi de 298.050 lei (datele de 19.XII.2013 şi 23.XII.2013) – S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., inculpat Niţă Ion, pentru martorul Vlad Nicolae, cu explicaţia „achiziţie fier vechi”,

fiind dovedită infracţiunea de spălarea banilor, în perioada lunilor octombrie-decembrie 2013, astfel: inculpatul Albu Romeo – suma de 1.380.932,94 lei – S.C. „Delta Paper” S.R.L. (corespunzătoare inculpatului Popa Bogdan-Cornel, punctul 2.d) şi inculpatul Niţă Ion – sumele de 399.346,71 lei (S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L.) şi de 510.725 lei (S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. (corespunzătoare inculpatului Popa Bogdan-Cornel, punctul 2.d);

2. cu privire la acordul-cadru nr.27/17.I.2014, (încheiat între) C.C.P.B.P.B. (nota Curţii: Centrul de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”) şi S.C. „Green Line Construct” S.R.L., reabilitare zid împrejmuire, în valoare totală de 20.308.667,59 lei, cu T.V.A., pe perioada ianuarie 2013-mai 2014, cu 5 contracte subsecvente, cei trei experţi judiciari au stabilit că valoarea plăţilor efectuate, prin virament bancar, de S.C. „Green Line Construct” S.R.L., a fost în sumă de 699.000 lei către S.C. „Delta Paper” S.R.L., în sumă de 1.446.287,64 lei către S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. şi în sumă de 349.750,00 lei către S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L.

Prin urmare, s-a stabilit că, pentru perioada 28.V.2014-20.V.2014, „spălările de bani au fost realizate astfel”:

– (suma de) 699.000 lei (28.V.2014-30.V.2014), inculpat Albu Romeo (controla S.C. „Delta Paper” S.R.L., prin martorul Frone (Mariana), până la preluarea de către inculpatul Bengalici Claudiu, corespunzătoare punctului 2.h, inculpat Popa Bogdan-Corneliu,

– (suma de) 1.446.287,64 lei – S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. (29.V.2014-30.V.2014), controlată de inculpatul Niţă Ion, conform declaraţiilor martorilor Vlad (Gheorghe), Matei (?), Ristea (Mihai) şi ale inculpatului, corespunzătoare punctului 2.h, inculpat Popa Bogdan-Corneliu,

– (suma de) 349.750,00 lei – S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. (29.V.2014), controlată de inculpatul Niţă Ion, conform declaraţiilor martorilor Vlad (Gheorghe), Matei (?), Ristea (Mihai) şi ale inculpatului, corespunzătoare punctului 2.h, inculpat Popa Bogdan-Corneliu;

a înlăturat opinia expertului judiciar contabil cu privire la retragerile efectuate în perioada respectivă, întrucât cei doi experţi-parte nu au fost de acord cu punctul de vedere respectiv şi pentru că procurorul nu a reţinut aceste retrageri prin dispozitivul actului de sesizare;

3. acordul-cadrul nr.3.601/mai 2014-august 2015, (încheiat între) A.C.C.U. (nota Curţii: Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane) şi S.C. „Delta Construct” S.R.L., privind reparaţii reţele exterioare hidroedilitare, extinderi locale, sisteme de drenare a apelor în exces, branşamente la locaţiile aflate în administrarea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, în valoare de 4.960.030 lei, fără T.V.A., pentru anul 2014, şi de 3.121.109 lei, fără T.V.A., pentru anul 2015, perioada mai 2014-august 2015, cu 4 contracte subsecvente. A precizat că procurorul a avut în vedere lucrările efectuate la cimitirele „Ghencea” şi „Metalurgiei” şi că a constatat diferenţa de valoare maximă din acordul-cadru nr.3.601/mai 2014-august 2015, în sumă de 15.309.626,53 lei, şi valoarea contractelor subsecvente şi (a) acte(lor) adiţionale, în sumă de 15.922.147,97 lei, prin urmare peste valoarea maximă prezentată în acord(ul-cadru respectiv). A mai arătat că facturile emise de subcontractanţi către S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., în perioada septembrie 2014 – decembrie 2014, au fost în valoare de 8.530.145 lei, iar facturile emise de S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. către A.C.C.U., în perioada septembrie 2014 – decembrie 2014, au fost în valoare de 10.313.601,26 lei, diferenţa fiind evidentă, pe urmă a adăugat că „…facturi nedeclarate la A.N.A.F., în declaraţiile informative privind livrările şi achiziţiile efectuate, cf Decl. 394, cheltuielile totale ale societăţii fiind de 2.469.821 lei. Veniturile aferente anului 2015 din situaţiile financiare anuale respectiv 4.509.295 lei, provin integral din val fără T.V.A. a facturilor emise către A.C.C.U., respectiv veniturilor realizate din contractele subsecvente de lucrări aferente”. După toate acestea, a arătat că, sintezind (nota Curţii: sintetizând) retragerile pe sume şi perioade, situaţia se prezintă astfel:

Este de precizat că, în derularea acestui acord-cadru, activitatea de spălare a banilor, prin plăţi succesive către subcontractori, efectuate de S.C. „Crismar Unic” S.R.L., precum suma de 728.500 lei către S.C. „Romvas Mold” S.R.L., provenind din valoarea totală de 949.076,78 lei, încasată de S.C. „Crismar Unic” S.R.L. de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., din care se mai plăteşte o dată către S.C. „Romvas Mod” S.R.L. suma de 349.000 lei.

A constatat că suma de 3.290.000 lei, spălată prin S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., care nu este evidenţiată, în concret, de raportul de expertiză, reprezentând diferenţa dintre mita remisă inculpatului Popa Bogdan-Corneliu, prin execuţia de lucrări la obiectivul „apă şi canal”, a fost preluată din denunţul formulat de martorii-denunţători, neexistând nici o argumentare a provenienţei sumelor sau a modului de calcul. În aceste condiţii, a reţinut că, potrivit raportului de expertiză, inculpatul Bengalici Claudiu a spălat, în perioada 29.X.2013-29.X.2014, sumele de:

– „247.400 lei, retrasă (la data de) 29.X.2014, astfel: retragere numerar din contul curent deschis la B.C.R. S.A., din suma totală de 237.400 lei, din care, aproape zilnic, retrasă, de la ATM, cu cardul, şi (de la) ghişeu, în numerar, suma de 52.000 lei,

– 10.000 lei, retrasă, la (data de) 2.VII.2015, astfel: retragere chitanţă Banca Transilvania S.A.”,

– 2.971 lei, încasări S.C. „Crismar Unic” S.R.L. de la S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L.,

– 1.717.500 lei, virată, integral, de la S.C. „Crismar Unic” S.R.L. spre S.C. „DG Interconstruct” S.R.L., care face plăţi către diverse persoane fizice, sume retrase (în) numerar.”

A continuat cu analizarea, pe de o parte, a aplicabilităţii dispoziţiilor art.396, alin.10, Cod de procedură penală faţă de inculpaţii Popa Bogdan-Cornel, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, precum şi a dispoziţiilor art.19 din Legea nr.682/2002, cu privire la inculpaţii Popa Bogdan-Cornel şi Albu Romeo, iar, pe de altă parte, a încadrărilor juridice a faptelor penale reţinute în sarcina inculpaţilor Popa Bogdan-Cornel, Albu Romeo şi Bengalici Claudiu.

I. Cu privire la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, a arătat că, din probele administrate, în special declaraţiile martorilor, rezultă că, încă de la începutul activităţii sale infracţionale, „…şi-a prefigurat rezoluţia infracţională, constând în traficarea influenţei sale asupra inculpaţilor Oprescu Sorin-Mircea şi Constantinescu Mircea-Octavian, pretinzând sume de bani pentru a-i determina pe cei doi (inculpaţi) să execute un act ce intră în atribuţiile lor de serviciu (plăţi, bugete), urmat de executare, în sensul că aceste sume de bani au fost primite de inculpat sub forma mitelor”.

Din punctul de vedere al laturilor obiectivă şi subiectivă, inculpatul a urmărit acelaşi scop, şi anume ca, prin intermediul traficării influenţei sale, să obţină sume de bani, ca urmare a derulării unor contracte câştigate de societatea comercială-denunţător. „Repetarea actelor infracţionale şi existenţa intenţiei au fost înlesnite de încheierea celor trei acorduri-cadru derulate în perioada anul 2013- august 2015, fiind identificat acelaşi mod de operare a actelor individuale, fără relevanţă că au fost acorduri-cadru diferite, contra aceleiaşi valori sociale, acte care au o evidentă legătură temporală, plănuite „ab initio”, actele distincte fiind încadrate în aceeaşi categorie de infracţiuni”. De aceea, a concluzionat că infracţiunile de luare de mită şi de trafic de influenţă au fost comise (fiecare) în formă continuată, astfel că a admis cererea de schimbare de încadrare juridică, formulată de inculpat.

În ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de art.12, lit.a din Legea nr.78/2000, a arătat că problema de fond constă în ce măsură judecătorul „…poate cuantifica, din punctul de vedere al conţinutului sau informaţia/consultanţa transmisă unui terţ, raportată la o anumită perioadă de timp, pt. societăţi diferite”. A avut în vedere că inculpatul a precizat că activitatea sa a constat în a da câteva sfaturi, constând în indicarea unor preţuri de piaţă mai mici şi (a) sursei achiziţiei unor produse de calitate, prietenului sau martorului Masala Cristian, dar şi fratelui său, cu privire la activităţi derulate prin S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., S.C. „Urban Design Construct” S.R.L. şi S.C. „Total Green Serv” S.R.L. A arătat că există posibilitatea ca, într-o singură discuţie, să fi oferit informaţii multiple, care să acopere o arie largă de tranzacţii financiare, prin urmare printr-un singur act material, şi că nu există nici un element definitoriu, ca atare, de natură să explice reţinerea în sarcina inculpatului a unui număr de 3 infracţiuni, astfel că a dispus reţinerea formei continuate, conţinând un număr de 3 acte materiale. A mai avut în vedere „…perioada infracţională reţinută în actul de sesizare este aprilie 2013 (fapta pct.2.t, fiind situată în afara cadrului procesual, respectiv ianuarie 2013) şi datele reţinute ca atare în declaraţia de recunoaştere a inculpatului”.

Inculpatul a mai solicitat schimbarea încadrării juridice, prin reţinerea formei continuate a infracţiunii de dare de mită. A arătat că este necesar ca actele (materiale) aparținând unor modalități alternative de săvârșire să se poată integra într-o unitate naturală de infracțiune, adică, în principiu, să fie comise „…cu aceeași ocazie, într-o coeziune obiectivă și subiectivă, care le reunește într-o activitate infracțională unică. Dacă se comit la intervale mai mari de timp, acțiunile alternative pot constitui fie o unitate legală de infracțiuni, de tipul infracţiunii continuate, fie un concurs real de infracţiuni”. Intervalul de timp în care se succed acțiunile sau inacțiunile, care constituie elementul material al infracțiunii, trebuie să fie rezonabil, încât să nu existe îndoieli sub aspectul menținerii rezoluției infracționale. De aceea, având în vedere „…perioadele de timp mari între executarea rezoluţiei infracţionale, de aproximativ 1 an (2014 şi 2015), diferenţa la momentul executării lor…”, a apreciat că, în mod corect, a fost reţinut concursul real de infracţiuni.

A mai susţinut inculpatul că infracţiunea de spălarea banilor este o infracţiune subsecventă, fiind necesară săvârşirea anterioară a unei infracţiuni predicat, din care să provină bunul de spălat, astfel că nu poate fi comisă în acelaşi timp cu infracţiunea predicat, prin aceeaşi acţiune, în concurs ideal, că după realizarea elementului material al infracţiunii predicat, constând în primirea banilor, se pune problema săvârşirii infracţiunii de spălarea banilor şi că, în actul de sesizare, nu se face nici o menţiune cu privire la destinaţia banilor, după ce au ajuns la inculpat. Răspunzând la această apărare, instanţa de fond a avut în vedere Decizia nr. 26/2015 a (Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penal, prin care s-a stabilit că subiectul activ al infracțiunii de spălarea banilor poate fi același cu subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, avându-se în vedere dispoziţiile art.29 din Legea nr.656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, care nu cuprinde dispoziții prin care să se stabilească o incompatibilitate între subiectul activ al infracțiunii de spălarea banilor și subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, art.9, paragraful 2, lit.b din Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, adoptată la Varșovia la (data de) 16 mai 2005 şi ratificată de România prin Legea nr.420/2006, care oferă posibilitatea statelor de a stabili, în legislația internă, incompatibilitatea dintre subiectul activ al infracţiunii de spălarea banilor şi subiectul activ al infracțiunii predicat, dar pe care legiuitorul român nu a folosit-o, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, atât la nivelul Completului de 5 judecători, cât și la nivelul Secției penale, potrivit căreia subiectul activ al infracțiunii de spălarea banilor poate fi același cu subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile. A arătat că, din probatoriul administrat, rezultă că inculpatul Popa Bogdan-Cornel a evitat, în mod constant, să ia sume de bani în numerar, „…modalitatea conceputată fiind aceea de pretindere a banilor sub forma traficării influenţei sale, un circuit financiar de natură a pierde sumele pretinse/ încasate prin crearea aparenţei unor lucrări/livrări executate prin firma fantome”.

A arătat că se justifică reţinerea dispoziţiilor art.396, alin.10, Cod de procedură penală şi ale art.19 din Legea nr.682/2002, întrucât denunţul pe care l-a formulat s-a materializat.

A arătat că vinovăția inculpatului este dovedită prin declarațiile sale de recunoaștere, care se coroborează cu declarațiile martorilor-denunțători și ale martorilor, la care a făcut referire anterior, precum și cu declarațiile coinculpaților.

A arătat că:

1. fapta (penală a) inculpatului, care, în perioada aprilie 2013 – mai/august 2015, în calitatea sa de director al C.C.P.B.P.B. și A.C.C.U., în derularea acordurilor-cadru nr.69/2013, 27/2014 3.602/2014, a pretins și a primit de la (martorii-)denunțători Gogonea Teodor, Gogonea Cristina-Georgiana şi Petroi Alin-Octavian, prin S.C. „Delta Paper” S.RL., S.C. „Duminar Logistic” S.R.L., S.C. „Stapro Colect Conf” S.R.L., S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. , S.C. „Crismar Unic” S.R.L., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, prev. de art. 289, alin1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (4 acte materiale, punctele 2.a, 2.e, 2.j și 2.m din rechizitoriu), apoi a arătat că va dispune (luarea măsurii de siguranță a) confiscării speciale de la inculpat a mitei, în sumă totală de 8.170.995,50 lei, compusă din sumele de 2.306.903,50 lei, primită prin S.C. „Delta Paper” S.R.L. (1.380.352,94 lei), S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L. (399.346,71 lei), S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. (510.724,73 lei), 2.322.738 lei, primită prin S.C. „Delta Construct” S.R.L. (699.860 lei) , S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. (1.446.287,64 lei ), S.C. „Crismar Unic” S.R.L. (950.000 lei), 4.269,553 lei, primită prin S.C. „Delta Construct” S.R.L. (inculpatul Bengalici Claudiu), la care se adaugă echivalentul în lei, de la momentul executării, a sumei de 2.500 euro (jumătate din suma de 5.000 euro, primită de inculpatul Stanca Cristian și împărțită în mod egal);

2. fapta (penală a) inculpatului, care, în perioada aprilie 2013 – august 2015, în calitate de director (al) C.C.P.B.P.B. (final 2014) și de director A.C.C.U. (mai/august 2015, pct. 2.r din rechizitoriu), a pretins de „denunțătorii S.C. „Green Line Construct” S.R.L., prin S.C. „Delta Paper” S.R.L., S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L, S.C. „Dumimar Logistric” S.R.L., dar și în numerar”, susținând că, prin influența pe care o are asupra inculpaților Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, îi va determina să vireze, cu prioritate, sumele de bani către cele două instituții, să deruleze contractele de execuție lucrări și să faciliteze câștigarea contractelor de către societatea comercială denunțător, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.291, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (5 acte materiale, punctele 2.b, 2.c, 2.f, 2.g și 2.r din rechizitoriu). A făcut precizarea că sumele pretinse au fost remise sub forma unor plăți fictive, prin diverse societăți comerciale de tip fantomă;

3. fapta (penală a) inculpatului, care, în luna august (a anului) 2015, director A.C.C.U., împreună cu inculpatul Stanca Cristian, a pretins și a primit, prin intermediul inculpatului Albu Romeo, de la denunțătorul S.C. „Green Line Construct” S.R.L., suma de 7.000 euro, pentru a-i fi remisă inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, din care i-a remis doar suma de 4.000 euro, păstrând diferența pentru sine, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.n din rechizitoriu). A dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 3.000 euro, în echivalentul în lei (de) la momentul executării, constând în diferența păstrată pentru sine;

4. fapta (penală a) inculpatului, care, în luna august (a anului) 2015, director A.C.C.U., împreună cu inculpatul Stanca Cristian, i-a remis, din suma de 7.000 euro, pretinsă de la martorii-denunțători, suma de 4.000 euro inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, pentru a-l determina să dispună virarea, cu prioritate, a sumelor necesare către C.C.P.B.P.B., în vederea plății lucrărilor executate de societatea comercială denunțător, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art.48 (Cod penal), raportat la art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 2.o din rechizitoriu);

5. fapta (penală a) inculpatului, care, în perioada aprilie 2013 – august 2015, director A.C.C.U., a condus activitatea S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., S.C. „Total Green Serv” S.R.L. și S.C. „Urban Design Construct” S.R.L., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția sa, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în scopul obținerii pentru sine/altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în forma continuată, prev. de art.12, lit.a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35, alin1, Cod penal (punctele 2.s, 2.ş și 2.t din rechizitoriu);

6. faptele (penale ale) inculpatului, care, în luna mai (a anului) 2015, director A.C.C.U., a promis inculpaților Petroi-Avasiloaie Ruxandra-Mihaela, director C.C.P.B.P.B., și Șupeală Florin, director adjunct C.C.P.B.P.B. jumătate din suma de 70.000 euro, cu titlu de mită, în numele denunțătorului S.C. „Green Line Construct” S.R.L., pentru a fi de acord cu încheierea și derularea contractului subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/2015, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de dare de mită, (fiecare) prev. de art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctele 2.p și 2.q din rechizitoriu);

7. fapta (penală a) inculpatului, care, în calitate de director C.C.P.B.P.B., în cursul anului 2013, prin intermediul S.C. „Delta Paper” S.R.L., ajutat de inculpatul Albu Romeo, a disimulat adevărata natură a provenienței sumei de 1.380.932,94 lei, iar prin intermediul S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. și S.C. „Stapro Colect Conf” S.R.L., ajutat de inculpatul Niță Ion, a disimulat adevărata proveniență a sumelor de 510.724,73 lei și de 399.346,71 lei, cu titlu de mită și preț al influenței de la martorii-denunțători, prin crearea aparenței că între societatea comercială denunțător și cele trei societăți comerciale au existat relații contractuale, întrunește elemente constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, prev. de art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (punctul 2.d din rechizitoriu);

8. fapta (penală a) inculpatului, director A.C.C.U., care, în cursul anului 2014, prin intermediul S.C. „Delta Paper” S.R.L., ajutat de inculpatul Albu Romeo, a disimulat adevărata natură a provenienței sumei de 699.860 lei, primită de la martorii-denunțători, cu titlu de mită, și prin S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., ajutat de inculpatul Niță Ion, a disimulat adevărata proveniență a sumelor de 1.446.287,64 lei și de 349.750 lei, precum și suma totală de 4.269.854 lei, în perioada octombrie 2013 – octombrie 2014, prin intermediul inculpatului Bengalici Claudiu (S.C. „Delta Paper” S.R.L. și S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L.), primită cu titlu de mită și preț al influenței, prin crearea aparenței că între societatea comercială denunțător și cele trei societăți comerciale au existat relații contractuale care să justifice plata sumelor respective, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, prev. de art.29, lit. b din Legea nr.656/2002 (punctul 2.h din rechizitoriu). A precizat că a dispus confiscarea specială a sumei de 4,269.854 lei, în cazul infracțiunii de luare de mită;

9. fapta (penală a) inculpatului, care, în cursul anului 2104, a disimulat adevărata natură a provenienței sumei de 103.079,29 lei, primită, cu titlu de mită, de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., prin solicitarea ca societatea ca societatea comercială să cumpere produse și materiale, în vederea amenajării restaurantului „La bonne tarte brasserie”, aparținând S.C. „Bonne Charlotte” S.R.L., la care asociat este soția sa, întrunește elemente constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, prev. de art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (punctul 2.i din rechizitoriu);

10. fapta (penală a) inculpatului, care, în perioada octombrie 2014 – august 2015, prin intermediul S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., ajutat de inculpatul Benagalici Claudiu, adevărata natură a provenienței sumei de 4.269.854 lei, primită de la denunțătorul S.C. „Green Line Construct” S.R.L., prin subcontractarea de la S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. către societatea comercială denunțător, la o valoare net inferioară valorii contractate, creându-se aparența de diferență valoare și profit pentru S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., întrunește elemente constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, prev. de art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (punctul 2.k din rechizitoriu);

11. fapta (penală a) inculpatului, director A,.C.C.U., care, în perioada 24.X.2014-7.V.2015, a semnat actele adiționale nr.1, înregistrat sub nr.8.751/24.X.2014, și nr 2, înregistrat sub nr.26.009/11.XII.2014, la contractul subsecvent înregistrat sub nr.5.939/2014, actul adițional nr.1, înregistrat sub nr.9.965/2014, la contractul subsecvent înregistrat sub nr.6.970/2014, și actul adiţional nr.2, înregistrat sub nr.3.634/2015, la contractul subsecvent înregistrat sub nr.7.741/2014, între A.C.C.U. și S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., prin inculpatul Bengalici Claudiu, prin care valoarea contractelor subsecvente acordului-cadrul nr.3.601/7.V.2014 a depășit valoarea maximă a acordului-cadru, obținând un folos material personal în sumă de 92.789,35 lei, așa cum a precizat procurorul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.297, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000. A arătat că a avut în vedere adresa din (data de) 18.V.2017, de la filele 214-219, volumul VI, dosar de fond, prin care procurorul a comunicat că prevederile legale încălcate de inculpat constau în dispozițiile art.147, alin.1 și alin.2, raportate la art.145 din O.U.G. nr.34/2006, iar valoarea totală din acordul-cadru nr.3.601/7.V.20114 a fost depăşită, prin încheierea contractelor subsecvente, cu suma de 92.789,35 lei. A mai avut în vedere raportul de expertiză contabilă, prin care s-a stabilit că cele patru contracte subsecvente (1-4, 26.009, 9.965, 26.188 și 3.634) au suferit modificări ale valorilor prin acte adiționale, unele prin majorări substanțiale (contractele nr.1-nr.3), iar altele prin reducere (contractul nr.4). „Actele adiționale care majorau valoarea contractelor subsecvente reprezintă modificări interzise de disp. art.147, alin.2, raportat la art.145 din O.U.G. nr.34/2006, interdicția institutită de legiuitor urmărește în concret protejarea fondurilor publice și asigurarea respectării principiilor achizițiilor publice prev. în art.2, alin.2”.

12. fapta (penală a) inculpatului, care, în calitate de director C.C.P.B.P.B., a inițiat și a condus, din cursul anului 2013, un grup infracțional organizat, format, inițial, din inculpatul Albu Romeo și martorii-denunțători, la care au aderat, pe parcursul anilor 2014 și 2015, ceilalți coinculpați, coordonând activitatea acestuia, prin urmărirea scopului, de a obține contracte de execuție lucrări la instituțiile pe care le conducea, pentru a obține sume de bani cu titlu de mită, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.367, Cod penal.

II. Referitor la inculpatul Albu Romeo, a arătat că nu este întemeiată cererea sa de schimbare de încadrare juridică, prin reţinerea formei continuate a infracţiunii de spălarea banilor, întrucât actele de complicitate (punctele 7.a şi 7.b din rechizitoriu) nu pot fi integrate într-o unitate naturală, fiind comise în ocazii diferite, fără o coeziune obiectivă, la intervale mari de timp (anul 2013 şi anul 2014).

A arătat că se justifică reţinerea dispoziţiilor art.396, alin.10, Cod de procedură penală, însă nu şi a dispoziţiilor art.19 din Legea nr.682/2002, deoarece denunţul pe care l-a formulat nu s-a materializat.

Pe urmă, a arătat că:

1. fapta (penală a) inculpatului, care, în cursul anului 2013, l-a ajutat pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel să disimuleze, prin intermediul S.C. „Delta Paper” S.R.L., adevărata natură a provenienței sumei de 1.380.932,94 lei, primită de la denunțătorul S.C. „Green Line Construct” S.R.L., cu titlu de mită și preț al influenței, prin crearea aparenței că între societatea comercială denunțător și S.C. „Delta Paper” S.R.L. și S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L. au existat relații comerciale care justificau plata acestor sume de bani, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și de trafic de influență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (punctul 7.a din rechizitoriu);

2. fapta (penală a) inculpatului, care, în cursul anului 2014, l-a ajutat pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel să disimuleze, prin intermediul S.C. „Delta Papaer” S.R.L., adevărata natură a provenienței sumelor de 699.860 lei, primită, cu titlu de mită și preţ al influenței, de la denunțătorul S.C. „Green Line Construct” S.R.L., prin crearea aparenței că între societatea comercială denunțător și S.C. „Delta Paper” S.R.L., S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. și S.C. „Crismar Unic” S.R.L. au existat relații contractuale care să justifice plata sumelor de bani, cunoscând că proveneau din săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și de trafic de influență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (punctul 7.b din rechizitoriu);

3. fapta (penală a) inculpatului, care, în luna august (a anului) 2015, l-a ajutat pe inculpatul Popa Bogdan/Cornel să intre în posesia sumei de 7.000 de euro, pe care, împreună cu inculpatul Stanca Cristian, au pretins-o de la martorii-denunțători, prin preluarea efectivă a banilor de la martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin și remiterea către inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cunoscând destinația acestora, pentru obținerea virării, cu prioritate, a sumelor către C.C.P.B.P.B. (contractul subsecvent nr.7), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 7.c din rechizitoriu);

4. fapta (penală a) inculpatului, care, în cursul anului 2013, (a aderat) la grupul infracțional constituit de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, format din inculpatul Popa Bogdan-Cornel și martorii-denunțători, ulterior inculpatul Niță Ion, cunoscând scopul acestuia, de a acționa în vederea obținerii de sume de bani, cu titlu de mită, prin traficarea influenței inculpatului Popa Bogdan-Cornel, pentru obținerea de către martorii-denunțători a unor contracte de execuție lucrări, realizate prin S.C. „Delta Paper” S.R.L. și S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., și prin preluarea mitelor de la inculpații Niță Ion și Bengalici Claudiu, urmată de remiterea către inculpatul Popa Bogdan-Cornel, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire, sub forma aderării, la un grup infracțional organizat, prev. de art.367, Cod penal (punctul 7.d din rechizitoriu). A arătat că, din cercetarea judecătorească, nu a rezultat că a perceput un comision din sumele de bani spălate, însă inculpatul Popa Bogdan-Cornel a declarat că i-a remis, lunar, suma de 5.000 lei, provenită din mită, astfel că a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 140.000 lei (5.000 lei x 28 luni).

III. Referitor la inculpatul Bengalici Claudiu, a reţinut că este întemeiată solicitarea sa de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, în formă continuată, conţinând 3 acte materiale. Instanţa de fond a avut în vedere că, din probatoriul administrat, rezultă că inculpatul, conform înţelegerii cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în perioada 18.IX.2014-29.X.2014, a disimulat adevărata natură a provenienţei unor sume de bani primite de la martorii-denunţători, cu titlu de mită şi preţ al influenţei, creând aparenţa că între societatea comercială-denunţător şi S.C. „Delta Paper” S.R.L., devenită, ulterior, S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., au existat relaţii contractuale, care să justifice plata sumelor de bani prin intermediul mai multor societăţi comerciale controlate de acesta, activitate urmată de retragerea de numerar, iar subcontractarea, realizată prin S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., cu S.C. „Green Line Construct” S.R.L., la o valoare net inferioară valorii din contract, i-a asigurat inculpatului Popa Bogdan-Cornel intrarea în posesie a sumelor de bani respective, activitate care a avut la bază o unică rezoluţie infracţională. Pentru activitatea sa, inculpatul Bengalici Claudiu a fost recompensat cu un coeficient de 13,5% din valoarea sumelor retrase. Având în vedere declaraţia inculpatului, coroborată cu concluziile raportului de expertiză contabilă, a constatat că, „…în perioada noiembrie 2014 – mai 2015, a fost retrasă suma totală de 247.400 lei, prin S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., retrageri din contul curent deschis la B.C.R. în sumă totală de 237.400 lei, din care zilnic 5.000 lei retrași prin ATM cu cardul și de la ghișeul băncii, cca. 52.000 lei, prin Banca Transilvania”. A constatat că, prin raportul de expertiză contabilă, s-a stabilit că, în baza acordului-cadru nr.3.601/2014, intervenit între S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. și A.C.C.U., urmat de 4 contracte subsecvente, valoarea actelor adiționale, în sumă de 15.922.147,97, a depășit valoarea maximă a acordului-cadru. Conform centralizării datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în perioada respectivă, S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., a încasat și a efectuat plăți, efectuându-se retrageri în numerar, astfel: perioada 18.IX.2014-1.X.2014, către S.C. „Crismar Unic” S.R.L., suma de 2.971.781 lei, cu (suma de) 934.257 lei mai puțin decât valoarea facturat(ă) (plăți pentru lucrări fictive), iar din sumele încasate s-au făcut plăți, către S.C. „DG Intercontruct” S.R.L., în sumă de 1.717.500 lei, retrasă în numerar; suma de 1.254 500 (lei) virată, integral, către S.C. „Romvas Mold” S.R.L., ulterior retrasă în numerar. Totalul retras în această modalitate a fost (în sumă) de 4.935.900 lei, din care a scăzut procentul de 13,5%, încasat de inculpatul Bengalici Claudiu pentru aceste „servicii”, rezultând suma de 4.269.900 lei, cu titlu de mită remisă inculpatului Popa Bogdan-Cornel, „prin ajutorul dat la infracțiunea de spălare de bani, retrageri și remiterea acestora”.

A arătat că declarația de recunoaștere a inculpatului se coroborează cu declarațiile martorilor-denunțători și ale coinculpaților.

Pe urmă, a arătat că:

1. fapta (penală a) inculpatului, care, în perioada 18.IX.2014-29.X.2014, l-a ajutat pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel să disimuleze, prin intermediul S.C. „Crismar Unic” S.R.L. și S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., adevărata natură a provenienței sumelor de 728.500 lei, „către S.C. „Romvas Mold” de (la) S.C. „Crismar Unic” S.R.L., provenind din valoarea totală de 949.076,78 lei, încasată de S.C. „Crismar Unic” S.R.L. de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., din care se mai plătește, o dată, către S.C. „Romvas Mold” S.R.L. suma de 349.000 lei, 237.400 lei (retrasă numerar conform alineatelor precedente), 2.971.781 lei (fracționată, prin efectuarea a două plăți fictive, de 1.717.500 lei către S.C. „DG Intercontruct” S.R.L. și de 1.253.500 lei către S.C. „Romvas Mold” S.R.L., urmată de retrageri de numerar)”, primite, cu titlu de mită și preț al influenței, prin crearea aparenței că între societatea comercială denunțător și S.C. „Crismar Unic” S.R.L. și S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. au existat relații comerciale care să justifice plata banilor, urmată de retragerea acestora, pierzându-se, practic, beneficiarul sumelor de bani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani, în formă continuată, prev. de art.48, Cod penal, raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (3 acte materiale, punctele 9.a, 9.b și 9.c din rechizitoriu);

2. fapta (penală a) inculpatului, care, în cursului (anului) 2014, (a aderat) la grupul infracțional constituit de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cunoscând că, prin acordarea mai multor contracte societății comerciale denunțător referitoare la execuția de lucrări (către) A.C.C.U. și C.C.P.B.P.B., urmărește obținerea unor sume de bani cu titlu de mită, disimulată în contracte de subcontractare fictive, prin intermediul unor societăți comerciale, și a sprijinit activitatea grupului (infracțional) prin folosirea S.C. „Crismar Unic” S.R.L. și S.C. „Delta Construct” S.R.L., pentru spălarea banilor și preluarea mitelor, remise, ulterior, inculpatului Popa Bogdan-Cornel, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.367, alin.1, Cod penal (punctul 9.d din rechizitoriu).

A (luat măsura de siguranță a) confiscării speciale a sumei de 666.347 lei (comision 13,5% din contravaloarea retragerilor).

IV. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Şupeală Florin, a redat declaraţia sa de la fond.

V. În mod similar, cu privire la inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, a redat declaraţia de la fond.

Cu privire la ambii inculpaţi, a arătat că se justifică reţinerea dispoziţiilor art.396, alin.10, Cod de procedură penală, întrucât susţinerile acestora, atât de la urmărirea penală, cât şi de la fond, au fost confirmate de declaraţiile inculpatului Popa Bogdan-Cornel şi ale martorilor-denunţători Gogonea Teodor şi Petroi Alin-Octavian, (din care rezultă că) mita primită de către fiecare dintre aceşti doi inculpaţi a fost în sumă de 25.000 lei. A mai arătat că aceiaşi doi inculpaţi au aderat/sprijinit grupul infracţional organizat, prin acceptarea solicitării inculpatului Popa Bogdan-Cornel de a încheia/derula contractul subsecvent nr.7, înregistrat sub n.144/26.V.2015, referitor la construirea spate gard împrejmuitor.

A arătat că nu se justifică reţinerea faţă de inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela a dispoziţiilor art.367, alin.5, Cod penal, după cum a solicitat, întrucât declaraţiile sale s-au limitat la persoana sa şi la coinculpatul Şupeală Florin, fără nici o referire concretă la participaţia penală a celorlalţi coinculpaţi.

A arătat, cu privire la fiecare dintre cei doi inculpați, că:

1. fapta penală, din cursul lunii mai (a anului) 2015, comisă în calitate de director și de director adjunct ai C.C.P.B.P.B., de a accepta promisiunea inculpatului Popa Bogdan-Cornel, făcută în numele denunțătorului S.C. „Green Line Construct” S.R.L., de a primi, cu titlu de mită, câte 25.000 lei, pentru a fi de acord cu încheierea (și) derularea contractului subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/26.V.2015, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000;

2. fapta penală, din cursul anului 2015, care constă în aderarea la grupul (infracțional organizat) condus de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cunoscând scopul acestuia, și în sprijinirea activității acestuia, prin acceptarea solicitării inculpatului Popa Bogdan-Cornel ca instituția pe care o conduceau să încheie/deruleze contractul subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/2015, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.367, Cod penal (punctul 5.a din rechizitoriu cu privire la inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și punctul 6.a din rechizitoriu cu privire la inculpatul Șupeală Florin).

Cu privire la inculpatul Şupeală Florin, a reţinut că, prin Sentinţa penală nr.477/1.VI.2012 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr.2.283/27.VI.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, compusă din pedepsele de 3 ani închisoare şi de 1 an şi 6 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 7 ani. A arătat că legea penală veche este mai favorabilă (?).

A mai reţinut că, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul Şupeală Florin a plătit sumele de 3.000 lei, potrivi recipisei de consemnare nr.4108759/1, şi de 10.000 lei, conform recipisei de consemnare nr.4125059, ambele (emise de) C.E.C. Bank, iar inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela a plătit suma de 14.900 lei, conform chitanţei seria TA, nr.2511804, (emisă de) C.E.C. Bank.

În continuare, instanţa de fond s-a referit la inculpaţii Niţă Ion, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian şi Oprescu Sorin-Mircea, care au optat pentru procedura comună.

I. În apărarea sa, inculpatul Niţă Ion a invocat dispoziţiile art.30, Cod penal, privind eroarea, susţinând că a dorit să-i facă un serviciu inculpatului Popa Bogdan-Cornel, întrucât era interesat să colaboreze cu acesta, raportat la activitatea sa de vidanjare, şi că a realizat târziu, abia la momentul vizionării unei emisiuni la televizor, că activitatea sa este nelegală.

A înlăturat apărarea inculpatului, având în vedere declarațiile coinculpaților Popa Bogdan-Cornel și Albu Romeo, din care rezultă că inculpatul Niță Ion a aderat și a sprijinit, în mod conștient, grupul infracțional organizat, desfăşurând activități de spălare și de retragere de sume de bani, în condițiile în care i s-a explicat, încă de la început, natura activității pe care urma să o desfășoare și pentru care a primit, ca beneficiu, un procent din contravaloarea sumelor retrase.

Martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin a arătat că inculpatul, pe care l-a cunoscut sub porecla de „Ochelaristu’”, controla activitatea S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L. și S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., care nu au executat, practic, lucrări, având rolul de a retrage din bancă sume de bani, remise, ulterior, inculpatului Popa Bogdan-Cornel, și a mai precizat că a colaborat cu inculpatul, în vederea remedierii unei situații privind omisiunea înregistrării în site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unei facturi S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., purtând, la întâlnirea de la o benzinărie aparținând OMV, o serie de discuții cu privire la sumele de bani retrase de inculpat și remise inculpatului Popa Bogdan-Cornel.

Martorul Ristea Mihai a confirmat că inculpatul Niță Ion se cunoștea cu martorul Matei Costel, pe care-l însoțea, deseori, la sediul Raiffeisen Bank S.A., pentru retrageri în numerar, precizând că inculpatul Niță Ion nu intra niciodată în sediul băncii, ci aștepta afară, apoi prelua de la martor o geantă.

De asemenea, susținerile inculpatului Niță Ion sunt contrazise de declarația martorului Vlad Nicolae, care a arătat că este absolvent a 4 clase și că a fost asociat unic și administrator al S.C. Dumimar Logistic” S.R.L., fiind, totodată, angajat al unei societăţi comerciale care presta servicii de vidanjare, al cărei patron era inculpatul Niță Ion, iar, cât timp a lucrat la această societate comercială, aproximativ 1 an, la solicitarea inculpatului Niță Ion, pe de o parte, a semnat o serie de documente, cu privire la care acesta i-a spus că sunt necesare în vederea angajării sale, iar, pe de altă parte, a efectuat un număr de aproximativ 20 de retrageri de numerar din bănci, în sumă de aproximativ 120.000 lei, remisă inculpatului Niță Ion, care, uneori, îl însoțea la sediul băncii, în care nu intra, și a mai arătat că, într-o discuție purtată cu inculpatul Niță Ion, l-a întrebat despre modul în care a reușit să aibă în contul bancar sumele de bani respective, primind răspunsul că nu-l privește și nu trebuie să-și facă probleme.

Măsurile de precauție luate de inculpatul Niță Ion, constând în folosirea unor intermediari la înființarea S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L. și S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., prin folosirea actelor de identitate ale martorilor, în folosirea unor terțe persoane pentru retragerea sumelor de bani, împrejurarea că prelua documentele fără nici o verificare, deși era cursant al facultății de drept de aproximativ 3 ani, sunt elemente de natură a contura faptul ca să se determine că inculpatul și-a asumat, în mod conștient, această activitate (infracțională), pentru un comision de 8% din valoarea retragerilor.

În plus, în raportul de constatare financiar-contabilă se reține că S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., controlată de inculpatul Niță Ion, avea, în cursul anului 2013, o cifră de afaceri (în sumă) de 4.369.391 lei, fără să existe vreun document justificativ, în condițiile în care societatea comercială nu avea angajați și, conform balanței de verificare întocmită la data de 31.XII.2013, nu deținea nici un element activ din clasele specifice activității reale, respectiv cheltuieli salariale și cu servicii executate de terți, fiind puțin probabil ca inculpatul să nu fi cunoscut că nu s-au derulat activități comerciale. Totodată, s-a mai arătat că, în cursul anului 2013, societatea comercială a încasat suma totală de 1.778.912 lei, remisă de S.C. „Green Line Construct” S.R.L. și de S.C. „Delta Paper” S.R.L., controlată de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, utilizată pentru plăți comisioane bancare și retrageri de numerar în valoare de 1.778.826 lei, cu explicații precum achiziții deșeuri sau de fier vechi, prin intermediul martorului Matei Costel. S-a mai constatat că facturile emise de S.C. „Green Line Construct” S.R.L. și S.C. „Delta Paper” S.R.L. nu au anexate documente, precum devize sau rapoarte de lucru, care să ateste vreo prestare de lucrări, ci au fost atașate doar comenzi și procese-verbale de recepție, nefiind încheiat contractul nr.56/6.XI.2013, în baza cărora au fost emise facturile respective, iar verificarea conturilor bancare ale societății comerciale nu au evidențiat relații comerciale cu terți.

La percheziția domiciliară, în locuința inculpatului au fost identificate copii ale mai multor documente S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., precum contractul de comodat pentru sediu(l social), actul constitutiv, două certificate de înregistrare, trei exemplare ale facturii seria FDL, nr.045, emisă de societatea comercială, ștampilate și semnate indescifrabil, dar necompletate, împrejurare care dovedește că inculpatul intermedia legătura cu reprezentanții S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. și S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L. și (cu) inculpatul Albu Romeo, persoana de încredere a inculpatului Popa Bogdan-Cornel. Inculpatul a susținut că a cerut documentele găsite în locuința sa de la martorul Vlad Nicolae, pentru a verifica dacă, intr-adevăr, acesta este administratorul societății comerciale.

Inculpatul Albu Romeo a confirmat atât înțelegerea avută cu inculpatul Niță Ion, care a mai fost confirmată de martorul Popa Bogdan-Cornel, cât și modul în care se realizau virarea sumelor de bani, schimbul de documente fictive și intrarea în posesie a banilor, precizând, în fața procurorului, că nu a fost nevoie să-i explice inculpatului Niță Ion ce anume dorea inculpatul Popa Bogdan-Cornel de la acesta, întrucât avea, practic, posibilitatea să citească documentele remise în vederea semnării.

A arătat că:

1. fapta (penală a) inculpatului, care, în cursul anului 2013, l-a ajutat pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel să disimuleze, prin intermediul S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. și S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., adevărata natură a provenienței sumelor de 399.346,71 lei și de 510.724,73 lei (suma de 1.380.932,94 lei fiind reţinută în sarcina inculpatului Albu Romeo), primite de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., cu titlu de mită și de preț al influenței, prin crearea aparenței că între societatea comercială denunțător și cele două societăți comerciale au existat relații contractuale care justificau plata acestor sume de bani, asigurându-i inculpatului Popa Bogdan-Cornel intrarea în posesia banilor, mai puțin comisionul de 8% reținut de inculpat, astfel că se pierdea beneficiarul real al banilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002 (punctul 8.a din rechizitoriu);

2. fapta (penală a) inculpatului, care, în cursul anului 2014, l-a ajutat pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel să disimuleze, prin intermediul S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L., adevărata natură a provenienței sumelor de 1.446.287,64 lei și de 349.750 lei (rezultate din raportul de expertiză contabilă), primite de la S.C. „Green Line Construct” S.R.L., prin martorii-denunțători, cu titlu de mită și de preț al influențe, prin crearea aparenței că între societatea comercială denunțător și S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. și S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L. au existat relații contractuale care justificau plata acestor sume de bani, asigurându-i inculpatului Popa Bogdan-Cornel intrarea în posesia banilor, mai puțin comisionul de 8% reținut de inculpat, astfel că se pierdea beneficiarul real al banilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.29, lit.b din Legea nr.656/2002. A adăugat că asigurarea circulației sumelor de bani respective, constituite, ulterior, în mita percepută de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, constituie acte materiale care implică o dobândire, fără ca inculpatul Niță Ion să reintroducă sumele de bani în circuitul financiar prin acte de natură a disimula proveniența reală a banilor (înființarea unor societăți comerciale de tip fantomă și retrageri de numerar), finalitatea urmărită fiind pierderea provenienței ilicite de către autorul infracțiunii predicat (beneficiarul mitei, punctul 8.b din rechizitoriu);

3. fapta (penală a) inculpatului, de a adera, în cursul anului 2013, la grupul infracțional constituit de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cunoscând scopul acestuia, de obținere a unor sume de bani cu titlu de mită, prin disimularea, în baza unor documente de subcontractare fictivă, prin intermediul S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. și S.C. „Starpro Colect Conf” S.R.L., controlate de coinculpat, pe care l-a ajutat să intre în posesia mitei în numerar, folosindu-l, ca intermediar, pe inculpatul Albu Romeo, prin intermedierea schimbului de documente fictive între martorii-denunțători și societățile comerciale pe care le controla, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat. Din probatoriul analizat, rezultă că inculpatul a optat, în mod conștient, să adere/sprijine grupul (infracțional) constituit de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, realizând coordonarea între reprezentanții celor două societăți comerciale, cu sarcina colectării sumelor de bani retrase, și inculpatul Albu Romeo, intermediarul, „curierat”, pentru care a perceput un comision de 8% (punctul 8.c din rechizitoriu).

Cu privire la sumele spălate/retrase de inculpat, a avut în vedere acordurile-cadru nr.69/2013 și nr.27/2014, facturile „remise prin S.C.„Stapro Colect Conf” S.R.L. – 3.XII.2013 167-169 ctr 56/6.XI.2013 și respectiv 129/20.XII.2013 ctr 79/2013, facturi ce nu au anexate documente justificative care să ateste prestarea efectivă a unor lucrări. Pentru perioada anului 2014, în intervalul 10.IV.2014-289.V.2014, S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. încasează suma de 1.446.287,64 lei cu factura 295/9.IV.2014, iar S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. încasează suma de 349.750,00 lei, iar, în intervalul cuprins între 11.IV.-16.IV.2014 este retrasă suma de 1.244.487,00 lei”. În concluzie, inculpatul a spălat/retras sumele de 1.770.303 lei, (de) 505.200 lei și (de) 1.594.238 lei, în total suma de 3.869.741 lei, din care a scăzut comisionul de 8% perceput de inculpat, respectiv suma de 309.579 lei, pe care a confiscat-o special. Deși există contradicții, a reținut comisionul de 8%, în baza declarațiilor martorilor-denunțători și ale inculpatului Albu Romeo, inculpatul declarând un procent de 6%.

II. Inculpatul Stanca Cristian a declarat, în fața instanței de fond, că recunoaște faptele penale, mai puțin împrumutul de la martorul-denunţător Gogonea Teodor, respectiv a recunoscut primirea, în luna iulie (a anului) 2015, la sediul spălătoriei (auto) pe care o deținea, a mitei (în sumă) de 5.000 euro, remisă de martorul-denunțător Gogonea Teodor, pe care a împărțit-o, în mod egal, cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, confirmată de coinculpat.

Potrivit procesului-verbal din data de 3.VII.2015, întocmit de Direcția Națională Anticorupție, martorului-denunțător i-a fost pusă la dispoziție suma de 5.000 euro, pe care urma să o remită inculpatului Stanca Cristian, fiind individualizate (nota Curții: consemnate) bancnotele, în cupiură de 100 euro, iar, conform declarației martorului-denunțător, suma era condiționată de inculpatul Popa Bogdan-Cornel pentru virarea, din patrimoniul A.C.C.U. în patrimoniul C.C.P.B.P.B., pentru ca C.C.P.B.P.B. să plătească contravaloarea lucrărilor executate în baza contractului subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/26.V.2015.

De asemenea, inculpatul a mai recunoscut participarea sa la întâlnirea din restaurantul „Phenicia”, din luna mai (a anului) 2015, stabilită de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în scopul de a-i convinge pe inculpații Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin cu privire la derularea contractului de execuție lucrări gard Palat Mogoșoaia, admițând, în același timp, că a insistat pe lângă martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin pentru remiterea mitei către cei doi coinculpați (punctele 3.c și 3.d din rechizitoriu). Recunoașterea inculpatului a faptelor penale reținute la punctele 3.c și 3.d din rechizitoriu a fost confirmată de inculpații Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin, privind prezența inculpatului la întâlnirea respectivă, precum și de martorii-denunțători, cu privire la insistența sa de a remite mită inculpatului Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, confirmată de inculpatul Popa Bogdan-Cornel.

Instanța de fond a reținut că, în anul 2013, gardul care împrejmuia C.C.P.B.P.B. era format, majoritar, dintr-un zid, monument istoric degradat, însă mai exista o zonă în care zidul lipsea, apoi, pe parcursul anului 2014, după ce la conducerea C.C.P.B.P.B. a ajuns martorul Nae Marin, s-a ridicat problema executării lucrărilor inclusiv pentru porțiunea lipsă din gard, fără să se ajungă la un acord privind sursa de finanțare, investiție ori reparație, motiv pentru care încheierea contractului a fost amânată succesiv, întrucât utilitatea și parametrii de execuție pentru finanțare trebuiau aprobate în comisia tehnico-economică, suspusă aprobării Consiliului General al Municipiului București, ceea ce însemna o lungă perioada de timp, de aproximativ 1 an, iar, în aceste condiții, la întâlnirea din data de 12.V.2015, de la restaurantul „Potcoava”, martorii-denunțători au prezentat inculpatului Popa Bogdan-Cornel un calcul care evidenția profitul estimat, de aproximativ 2.000.000 lei, din derularea contractului, coinculpatul fiind de acord, context în care i-a solicitat inculpatului Stanca Cristian să ia documentația și să aprobe, implicare despre care inculpatul Stanca Cristian a precizat că nu a înțeles bine ce trebuia să facă.

Cu privire la celelalte fapte penale, deși a arătat că le recunoaște în totalitate, poziția sa procesuală a fost oscilantă și contrazisă de ansamblul probator administrat.

În ceea ce privește implicarea sa în pretinderea/remiterea mitelor către inculpații Constantinescu Mircea-Octavian și Oprescu Sorin-Mircea, a avut în vedere declarația martorului-denunțător Petroi Octavian-Alin, care a arătat că avea informații privind mitele remise inculpaților Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian din detaliile primite de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel și de la martorul-denunțător Gogonea Teodor, nu a înțeles că sumele de bani ar fi fost pretinse, însă avea o bănuială că acestea mergeau către cei doi inculpați, întrucât plățile, spre deosebire de alte societăți comerciale, se derulau foarte repede, astfel că a avut convingerea că efectuarea plăților era strict legată de cei doi inculpați, și a mai precizat că, în luna august (a anului) 2015, a avut o întâlnire cu inculpatul Stanca Cristian, în zona restaurantului „Horoscop”, din Piața Unirii, Sectorul IV, București, căruia i-a spus despre întârzierea unor plăți către furnizori și care i-a răspuns să dea niște bani din profit suma încasată și se rezolvă problema, apoi, după aproximativ o săptămână, într-o discuție purtată la sediul spălătoriei (auto) a inculpatului Stanca Cristian, acesta i-a pretins suma de 50.000 euro pentru „Barosanu’” sau „Șefu’”, înțelegând, din această discuție, dar și din afirmațiile inculpatului Popa Bogdan-Cornel, potrivit cărora deasupra lor nu poate fi decât o singură persoană, respectiv inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, (că este vorba despre primarul general), și, în același context, la un moment dat, inculpatul Stanca a notat, pe o hârtie, diverse sume de bani, și anume (suma de) 70.000 euro pentru inculpații Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin, (suma de) 50.000 euro pentru „Șefu’” sau „Barosanu’”, cu mențiunea că ultima plată este urgența urgențelor. Inculpatul a recunoscut, în fața instanței de fond, că se adresa inculpatului Oprescu Sorin-Mircea cu (apelativul) „Șefu’” sau „Barosanu’”.

Interceptarea discuției (ambientale din data de 4.V.2015) dintre inculpatul Stanca Cristian și martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin a fost încuviințată prin Încheierea (de ședință) nr.2.371/2015, folosindu-se aparatura tehnică a Direcției Naționale Anticorupție, și se referă la calcule făcute de inculpat pe sume de bani, termene pentru remiterea banilor, priorități, inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian și regula impusă de acesta, la „Barosanu’” 50…, după care martorul-denunțător întreabă dacă sunt tot în euro. La procuror, inculpatul nu a negat realitatea interceptărilor, însă a susținut că activitatea sa a însemnat o pendulare între inculpatul Popa Bogdan-Cornel şi contractori, precizând că a solicitat bani pentru inculpații Constantinescu Mircea-Octavian și Oprescu Sorin-Mircea, dar nu i-a primit, și a definit rolul său pe lângă inculpatul Popa Bogdan-Cornel, ca fiind strict formal, în sensul că respecta indicațiile acestuia în susținerea mitelor către inculpații Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, afirmații contrazise de declarația martorului-denunțător Petroi Octavian-Alin, care a arătat că orice discuție purtată cu inculpatul Stanca Cristian privind sumele de bani era finalizată cu propoziția: „Se rezolvă, nu sunt probleme”.

În ceea ce privește relația inculpatului Stanca Cristian cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, a arătat că, deși inculpatul Stanca Cristian a susținut că nu era decât șoferul acestuia, probele administrate contrazic, în totalitate, afirmația sa. Astfel, rezultă că, la finalul anului 2013 – începutul anului 2014, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a fost numit, prin detașare, director A.C.C.U., perioadă în care inculpatul Stanca Cristian, propus de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, a fost angajat, în cadrul instituției respective, în calitate de muncitor necalificat. În fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în justificarea deciziei de numire a inculpatului Popa Bogdan-Cornel la A.C.C.U., a declarat că l-a dat afară pe directorul de la parcuri și l-a numit pe directorul de la cimitire și, întrucât era apropiat de inculpatul Popa Bogdan-Cornel și era mafie la cimitire, l-a numit pe acesta, din dorința de a schimba imaginea de la cimitire, iar, pentru remedierea situațiilor din cimitire, l-a trimis pe fostul său șofer, zis „Grenadă”. Susținerea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea cu privire la evoluția inculpatului Stanca Cristian până la ocuparea funcției de inspector A.C.C.U., din luna ianuarie (a anului) 2015, este evidentă. Recomandarea angajării sale, inițial ca muncitor necalificat, în cursul anului 2014, transformarea în postul de referent și, ulterior, inspector A.C.C.U., urmare a unui simulacru de concurs, când inculpatul a fost singurul participant, relevă, fără putință de tăgadă, relația specială avută cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea. A mai avut în vedere, ca fiind relevantă, împrejurarea că, începând cu anul 2013, vizitele efectuate de inculpatul Popa Bogdan-Cornel în locuința inculpatului Oprescu Sorin-Mircea din comuna Ciolpani, județul Ilfov, aveau loc numai împreună cu inculpatul Stanca Cristian, cu o singură excepție, din data de 5.IX.2015, așa cum rezultă din măsurile de supraveghere tehnică, efectuate cu aparatura Direcției Naționale Anticorupție, inculpatul Stanca Cristian fiind, deseori, purtătorul de mesaj al inculpatului Oprescu Sorin-Mircea.

A mai ținut seama de declarațiile martorilor Vlad Gheorghe și Cosac Sorin-(Cristian), care au arătat că, în toamna anului 2014, la o întâlnire cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, intermediată de inculpatul Popa Sorin-Mircea, în biroul primarului general se afla inculpatul Stanca Cristian, subiectul discuției nefiind „cimitire”, ci amenajarea zonei pietonale a Bulevardului Unirii, București.

A arătat că:

1. fapta (penală a) inculpatului, care, în perioada mai 2015 – august 2015, împreună cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, a pretins și primit de la martorii-denunțători suma de 5.000 euro, de care inculpatul Popa Bogdan-Cornel a condiționat virarea, din patrimoniul A.C.C.U. în patrimoniul C.C.P.B.P.B., a sumelor pentru plata lucrărilor executate în baza contractului nr.7, înregistrat sub nr.144/2015, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.28, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 3.a din rechizitoriu). Din probe, a rezultat că suma de 5.000 euro a fost împărțită, în mod egal, cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, astfel că a dispus confiscarea specială a sumei de 2.500 euro, în echivalentul în lei la momentul executării;

2. fapta (penală a) inculpatului, care, împreună cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, a pretins de la denunțătorul S.C. „Green Line Construct” S.R.L. suma de 7.000 euro, primită de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pentru a i-o remite inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, director economic în Primăria București, din care i-a remis doar suma de 4.000 euro, pentru ca acesta să vireze, cu prioritate, sumele pentru C.C.P.B.P.B., în vederea plății lucrărilor executate de societatea comercială denunțător, în baza contractului nr.7, înregistrat sub nr.144/2015, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 3.b din rechizitoriu);

3. faptele (penale ale) inculpatului, care, în perioada iulie 2015 – august 2015, a solicitat martorilor-denunțători suma de 70.000 euro, pentru a fi remisă inculpaților Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin, în vederea obținerii acordului acestora pentru încheierea și derularea contractului subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/2015, cu societatea comercială denunțător, insistând în plata banilor, întrunesc elementele constitutive ale două infracțiuni de complicitate la luare de mită, (fiecare) prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctele 3.c și 3.d din rechizitoriu). S-a stabilit, cu certitudine, că a fost remisă celor doi coinculpați suma de 50.000 lei, împărțită în cote egale.

4. fapta (penală a) inculpatului, care, în luna august (a anului) 2015, împreună cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, a facilitat martorilor-denunțători remiterea mitei inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, pretinsă de inculpatul Stanca Cristian, solicitând suma de 50.000 euro, din care inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a remis (suma de) 25.000 euro, în legătură cu executarea unui contract de lucrări derulat de S.C. „Green Line Construct” S.R.L. la C.C.P.B.P.B., pentru ca inculpatul Oprescu Sorin-Mircea să valideze activitatea infracțională a inculpaților Stanca Cristian și Popa Bogdan-Cornel, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.290, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 3.e din rechizitoriu). Nu s-a putut stabili cuantumul sumei pretinse de către inculpații Stanca Cristian și Popa Bogdan-Cornel, întrucât probele sunt contradictorii.

5. fapta (penală a) inculpatului, care, în luna august (a anului) 2015, împreună cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, a pretins de la martorii-denunțători suma de 50.000 euro pentru inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, stabilind ca suma să fie de 25.000 euro, în legătură cu executarea unui contract de lucrări derulat de S.C. „Green Line Construct” S.R.L. la C.C.P.B.P.B., pentru ca inculpatul Oprescu Sorin-Mircea să valideze activitatea infracțională a inculpaților Stanca Cristian și Popa Bogdan-Cornel, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art.48, (Cod penal), raportat la art.289, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 3.f din rechizitoriu);

6. fapta (penală a) inculpatului, care, la începutul anului 2014, a aderat la grupul infracțional organizat și condus de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cunoscând scopul acestuia, de obținere de sume de bani, cu titlu de mită, prin derularea unor contracte cu societatea comercială denunțător, și a acordat sprijin în activitatea grupului (infracțional) prin păstrarea legăturii între membrii grupului (infracțional) și factorii execuționali (inculpatul Oprescu Sorin-Mircea), pretinzând și intrând în posesia unor sume de bani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.367, Cod penal.

III. Inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian nu a recunoscut comiterea faptelor penale și a arătat că, începând cu anul 2010, la şedințele din Camera de Consiliu a Primăriei Municipiului Bucureşti, a legat o relație de amiciție cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cu care, în cursul anului 2015, s-a întâlnit de aproximativ trei ori, la cafea, în zona situată în apropierea locuinței sale, fără să-și poată aminti de vreo întâlnire din anul 2014, apoi a precizat că nu-i cunoaște nici pe martorii-denunțători și nici S.C. „Green Line Construct” S.R.L., astfel că nu a recomandat-o inculpatului Popa Bogdan-Cornel pentru derularea unor contracte, și a mai arătat că, în calitatea sa de director general economic în cadrul Primăriei Municipiului București, avea în subordine „Serviciul financiar-contabil”, „Serviciul buget” și „Serviciul venituri”, efectuând plățile în limita alocării bugetare, fără să aibă posibilitatea de a verifica destinația plăților, că suma din alocarea bugetară era aprobată, de către Consiliul General al Municipiului București, pentru fiecare instituție în parte, defalcată, ulterior, pe trimestre și luni, apoi virată instituțiilor cu personalitate juridică, ca sume globale, cu destinații precum bunuri și servicii, investiții și cheltuieli de personal, că primarul general nu putea modifica suma aprobată în Consiliul General al Municipiului București, iar, în situația în care o instituție solicita majorarea cuantumului bugetului, exista uzanța formulării unei cereri către primarul general, ca ordonator principal de credite, fie prin „Direcția de buget”, fie direct la primarul general, care era obligat să se pronunțe. La urmărirea penală, prin declarațiile din datele de 21.IX.2015, 13.X.2015 și 2.XI.2015, inculpatul a arătat că, printre atribuțiile sale, în calitate de director economic, se află asigurarea că, în fiecare lună, instituțiile din subordine primesc alocarea bugetară cuvenită, astfel că era solicitat de către directorii din instituțiile subordonate, context în care inculpatul Popa Bogdan-Cornel l-a întrebat, în luna august a anului 2015, dacă C.C.P.B.P.B. a primit alocația bugetară pentru luna respectivă, întrebare care i s-a părut ciudată, pentru că nu mai era director la instituția respectivă, iar, în ceea ce privește întâlnirea cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel din data de 12.VIII.2015, de la terasa din zona Piața Alba-Iulia, a arătat că, la finalul acesteia, coinculpatul s-a apropiat și i-a șoptit la ureche că are, acolo, un cadou, să-și cumpere niște haine, că are nevoie, apoi, controlând borseta pe care o avea asupra sa, a observat, într-un compartiment separat, un plic, de culoare alb, care conținea suma de 1.000 lei ori nu a reținut cuantumul, arătând că există posibilitatea ca inculpatul Popa Bogdan-Cornel să o fi luat, din partea stângă unde o ținea, și să introducă plicul în momentul în care se uita în altă parte, apoi a mai precizat că trimitea propunerea de împărțire a bugetului către „Direcția buget”, care, în funcție de bugetul total, făcea ajustările necesare și că telefoanele primite privind redistribuirea bugetului priveau mai mult oportunitatea solicitărilor, și nu sprijinirea în vederea aprobării. Prin declaraţia din data de 2.XI.2015, inculpatul a contestat vinovăţia sa cu privire la infracţiunea de constituire grup infracţional organizat şi şi-a modificat simţitor poziţia faţă de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, despre care a arătat că îi peria foarte mult pe superiori, că era perceput ca fiind directorul unei instituţii de cultură fără prea multă importanţă, reuşind să creeze o relaţie foarte bună cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, constatare personală în timpul de aşteptare în antecamera primarului general, dar şi în baza informaţiilor de la alte persoane, din delegaţiile care-l însoţeau pe primarul general în vizitele în străinătate, la care se adaugă observaţia personală, potrivit căreia inculpatul Oprescu Sorin-Mircea îi aproba toate solicitările inculpatului Popa Bogdan-Cornel, apoi a mai susţinut că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în paranoia sa, a interzis subordonaţilor să ceară informaţii cu privire la societăţile comerciale care aveau încheiate contracte cu primăria generală, aşa încât, pentru a evita o astfel de situaţie, discuta cu consilierii primarului general, cărora le transmitea o serie de informaţii, pentru ca aceştia să-l convingă să ia decizia cea mai bună; a mai arătat că, după numirea, ca director general, a inculpatului Popa Bogdan-Cornel la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a constatat o îmbunătăţire a relaţiei acestuia cu primarul general, întrucât fusese avansat de la „categoria mică la cea mijlocie”, însă a realizat, ulterior, că această relaţie bună se baza pe „altceva”, datând din perioada martie/aprilie 2015, şi a mai avut în vedere solicitarea inculpatului Popa Bogdan-Cornel privind bugetul în sumă de 60.000.000 pentru Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, aprobat de primarul general, deşi părerea Direcţiei economice exprimată în cadrul şedinţei cu directorii din primăria generală era ca limita bugetului plauzibil alocat să fie de 50.000.000 lei, precizând că bugetul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din cursul anului 2015, raportat la bugetul din anul anterior, a fost semnificativ mai mare, fără să-şi poată da seama, din şedinţele la care a participat, la ce anume foloseşte, şi a mai adăugat că, inclusiv după momentul în care inculpatul Popa Bogdan-Cornel nu a mai fost director la C.C.P.B.P.B., în şedinţele în care se discuta despre bugetul acestei instituţii, era prezent tot inculpatul Popa Bogdan-Cornel, şi că, la un moment dat, a auzit când inculpatul Oprescu Sorin-Mircea l-a întrebat pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel dacă „fata aia se descurcă…”, fiind, în mod evident, vorba despre Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, ceea ce înseamnă că inculpatul Popa Bogdan-Cornel cunoştea situaţia de la C.C.P.B.P.B.

În apărare, a formulat, fiindu-i încuviinţată, proba testimonială, prin audierea martorilor Irimie Eugenia, menajera sa, Săvoiu Vasile, director al Direcţiei buget din cadrul primăriei generale, şi Trifan Mariana, secretara Direcţiei generale economice din primăria generală. Martorul Săvoiu Vasile a declarat că este director general al Direcţiei Generale Economice şi că a colaborat cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian în perioada anilor 2010-2014, fără să se facă vreodată prioritizări ale plăţilor către C.C.P.B.P.B. sau A.C.C.U., pentru că nu erau permise de lege, că exista regula rectificării bugetului primăriei generale, la solicitarea primarului general şi cu aprobarea consiliului general, că avea o relaţie instituţională cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, care era un profesionist în materie şi cu autoritate, fără să se fi auzit vreodată că acesta primea mită, iar inculpatul Oprescu Sorin-Mircea nu i-a solicitat niciodată, direct sau indirect, se efectueze vreo plată către C.C.P.B.P.B. sau A.C.C.U. Martorul Trifan Mariana, secretara inculpatului, în perioada anilor 2009-2015, a precizat că inculpatul Popa Bogdan-Cornel îi vizita cam o dată pe săptămână, însă aceasta era conduita generală a funcţionarilor din cadrul primăriei generale, fără să fi fost însoţit vreodată de o altă persoană, şi nu exista obiceiul ca vizitatorii să-şi lase telefoanele mobile în antecameră. Martorul Irimia Eugenia, menajera, a declarat că, în perioada anilor 2005-2006, soţia inculpatului, care era bolnavă, a solicitat-o la menaj, mai rar în comuna Măriuca şi, mai des, în Bucureşti, şi că nu-i cunoaşte pe inculpaţii Popa Bogdan-Cornel şi Albu Romeo. Instanţa de fond a constatat, pe de o parte, că semnalmentele fizice ale martorului, descrise de inculpatul Albu Romeo, sunt fidele, şi anume aproximativ 50 de ani, şatenă, scundă, plinuţă, iar, pe de altă parte, solicitându-i-se, în sala de judecată, să-i indice pe inculpaţii Popa Bogdan-Cornel şi Albu Romeo, martorul, fără să întoarcă capul, a arătat că nu-i cunoaşte. A constatat că declaraţiile martorilor încuviinţaţi inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian nu aduc modificări de substanţă fondului, prin urmare nici declaraţia martorului Irimia Eugenia, care constituie doar o modalitate de verificare a sincerităţii inculpaţilor Popa Bogdan-Cornel şi Albu Romeo.

A arătat că declaraţiile de la urmărirea penală şi de la cercetarea judecătorească ale inculpatului Popa Bogdan-Cornel, conform cărora, pentru câştigarea procedurii de achiziţie publică, trebuia remisă mită inculpaţilor Oprescu Sorin-Mircea şi Constantinescu Mircea-Octavian, sunt confirmate de declaraţiile martorilor-denunţători, care au arătat că, în vederea efectuării plăţilor pentru lucrările executate, era necesar ca primăria generală, sub semnăturile inculpaţilor Oprescu Sorin-Mircea şi Constantinescu Mircea-Octavian, să vireze sumele de bani necesare către C.C.P.B.P.B.

La urmărirea penală, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a declarat că, după ce a obţinut acordul inculpatului Oprescu Sorin-Mircea pentru executarea lucrărilor alei parc, acesta i-a solicitat să discute cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, pentru a verifica dacă are de unde să aloce sume de bani pentru C.C.P.B.P.B., şi, chiar dacă nu erau cuprinse în bugetul instituţiei, se puteau aduce modificări, fiind perioada în care se discutau bugetele, iar, în acest context, inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian i-a pretins procentul de 5%, pentru virarea sumelor către C.C.P.B.P.B., şi ca lucrările să fie executate de o societate comercială agreată de acesta, însă s-a opus. Cu privire la sursa de finanţare pentru realizarea acestui proiect, inculpatul Şupeală Florin a declarat că a existat un acord de principiu între inculpatul Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela şi martorul Nae Marin ca lucrarea să fie executată urmându-se calea legală a finanţării lucrărilor din fondurile de investiţii, fie ca investiţie propriu-zisă, fie ca reparaţie capitală, în timp ce inculpatul Popa Bogdan-Cornel dorea ca finanţarea să fie facturată din fondul de reparaţii, auzindu-l, deseori, că îşi va folosi influenţa asupra inculpaţilor Oprescu Sorin-Mircea şi Constantinescu Mircea-Octavian, însă nu a dat crezare acestor afirmaţii, pentru că inculpatul Popa Bogdan-Cornel „vorbea mult”; a mai arătat că, după discuţiile cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, privind fondurile necesare Palatului Mogoşoaia, la aproximativ 4-5 zile, s-au primit banii, întrucât inculpatul Popa Bogdan-Cornel vorbise cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, fiind luaţi din trimestrul trei în trimestrul patru, operaţiune care nu putea fi efectuată decât de inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian; a precizat că, deşi, în general, nu credea ceea ce spune inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în ultimii doi ani a observat că, în majoritatea cazurilor în care-l suna, pentru a-i spune că C.C.P.B.P.B. are nevoie să-i fie viraţi banii de la primăria generală, după câteva zile problema se rezolva, respectiv, în majoritatea cazurilor, era virată suma solicitată. Martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin a arătat că avea informații privind mitele remise inculpaților Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian din detaliile primite atât de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cât și de la martorul-denunțător Gogonea Teodor, însă nu a înțeles că aceste sume de bani erau pretinse, ci avea bănuiala că se îndreptau către cei doi inculpați, întrucât, spre deosebire de alte societăți comerciale, plățile mergeau foarte repede; a mai arătat că, în luna august a anului 2015, în zona restaurantului Horoscop, situat în zona Piața Unirii, a avut o întâlnire cu inculpatul Stanca Cristian, căruia i-a spus de întârzierea plăților către furnizori, iar acesta i-a spus să mai dea niște bani din profit și se va rezolva problema. Inculpatul Stanca Cristian nu a negat faptul că solicita martorilor-denunțători sume de bani pentru inculpatul Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, însă se conforma indicațiilor inculpatului Popa Bogdan-Cornel.

Din discuția din mediul ambiental din data de 4.V.2015, dintre martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin și inculpatul Stanca Cristian, rezultă calculele și termenele pentru remiterea banilor, fiind priorități inculpații Constantinescu Mircea-Octavian, care trebuia să primească banii a doua sau a treia zi de la virarea banilor, și „Barosanul”, 50. Din declarația martorului-denunțător Gogonea Teodor, confirmată de inculpatul Popa Bogdan-Cornel și, în cele din urmă, de inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, rezultă că, în cursul lunii iulie a anului 2014, inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a solicitat suma de 100.000 lei, care urma să fie remisă inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, astfel că s-a întâlnit, în zona restaurantului „La mama” din zona Alba-Iulia, cu inculpatul Albu Romeo, căruia i-a remis suma solicitată, pe urmă, aflându-se la o distanță de aproximativ 40-50 metri de intrarea în restaurant, l-a văzut ieșind pe inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, având asupra sa o gentuță, de culoare negru, după care, la scurt timp, a ieșit inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pe care, ulterior, l-a întrebat dacă au încăput banii în borsetă, iar acesta i-a răspuns că au încăput și mai mulți, înțelegând că inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian i-au mai fost remise alte sume de bani, mai mari, însă nu are certitudinea remiterii sumei către inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian. Urgența remiterii acestei sume de bani către inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian era consecința unei plăți care fusese efectuată, iar inculpatul trebuia recompensat pentru aprobările sale, în calitate de director economic. Discuțiile cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel confirmau faptul că efectuarea plăților depindea de aprobarea inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian.

În ceea ce privește primirea banilor, poziția inculpatului a fost contradictorie, întrucât, inițial, a indicat suma de 1.000 lei, găsită în borsetă, după care a susținut că nu mai poate indica cuantumul sumei.

Instanța de fond a arătat că, raportat la ansamblul probator, rezultă, fără putință de tăgadă, că inculpatul a primit, pe data de 12.VIII.2015, de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, suma de 4.000 euro, din suma totală de 7.000 euro, pretinsă și primită de inculpatul Popa Bogdan-Cornel de la martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, pentru inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, pentru a vira, cu prioritate, sumele necesare către C.C.P.B.P.B., în vederea plății lucrărilor executate de societatea comercială-denunțător, în baza contractului subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/26.V.2015, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000. A înlăturat, ca nesinceră, susținerea inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, conform căreia nu a observat momentul în care inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-a introdus suma de bani în borsetă, întrucât a prezentat mai multe variante cu privire la poziția sa la masă, la așezarea borsetei pe scaunul alăturat și la introducerea banilor în borsetă. Practic, era imposibil ca inculpatul să nu sesizeze ridicarea sau, cel puțin, înclinarea inculpatului Popa Bogdan-Cornel către borseta aflată pe scaunul din stânga sa și manevrarea acesteia. Însuși inculpatul admite posibilitatea de a fi sesizat acest lucru, doar dacă nu avea capul întors în altă direcție. Șoptitul la ureche, cu indicația expresă a inculpatului Popa Bogdan-Cornel, confirmă faptul că inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian a conștientizat faptul că este vorba despre bani.

A constatat contradicția dintre declarația martorului-denunțător Gogonea Teodor și declarația inculpatului Popa Bogdan-Cornel cu privire la data primirii mitei și la cuantumul acesteia, în sumă de 100.000 lei sau de 7.000 euro.

Instanța de fond a stabilit că întâlnirea dintre inculpații Popa Cornel-Bogdan și Constantinescu Mircea-Octavian a avut loc pe data de 12.VIII.2015, confirmată de ambii inculpați, iar, cu privire la cuantumul mitei, a avut în vedere interceptarea telefonică din data de 29.VII.2015, când inculpatul Stanca Cristian vorbește cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel despre suma de 7.000, interceptarea telefonică din data de 3.VIII.2015, când inculpatul Popa Bogdan-Cornel îi comunică martorului-denunțător Petroi Octavian-Alin, pe fondul discuției cu privire la inexistența la C.C.P.B.P.B a întregii sume necesară plăților, că i-a spus inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian că o să-i dea suma de 1.500.000 și că trebuie să-i plătească urgent, pentru a debloca plățile, precum și discuția din mediul ambiental din data de 4.V.2015, dintre martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin și inculpatul Stanca Cristian, din care rezultă, în ceea ce-l privește pe inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, regula este ca, a doua sau a treia zi de la virare, să primească mita. Prin urmare, a avut în vedere suma de 4.000 euro remisă inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, reprezentând parte din suma totală de 7.000 euro, pentru virarea, cu prioritate, a sumelor către C.C.P.B.P.B., în baza contractului subsecvent nr.144/26.V.2015.

A constatat că, prin rechizitoriu, s-a arătat că mențiunile referitoare la remiterea de mită, în anii 2013 și 2014, de către inculpații Popa Bogdan-Cornel și Stanca Cristian către inculpații Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian nu au avut în vedere una ori mai multe infracțiuni de corupție, ci doar dovedirea scopului și a acțiunilor coordonate între membrii grupului infracțional organizat. Instanța de fond a constatat că, deşi au fost analizate activități de trafic de influență, de dare şi de luare de mită, în intervalul 2013-septembrie 2015, nu s-a dispus pentru toate trimiterea în judecată.

A mai avut în vedere că, la percheziția domiciliară, în locuința inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian au fost găsite 8 bancnote, în sumă de câte 50 euro, ale căror serii corespund cu seriile bancnotelor înmânate martorului-denunțător Petroi Octavian-Alin.

A apreciat că:

1. fapta (penală) a inculpatului, care, în calitate de director economic în cadrul aparatului Primarului Municipiului București, a primit, pe data de 12.VIII.2015, de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, suma de 4.000 euro, pretinsă de inculpații Popa Bogdan-Cornel și Stanca Cristian, de la martorii-denunțători, pentru a fi de acord să vireze, cu prioritate, sumele necesare către C.C.P.B.P.B., în vederea plății lucrărilor executate de S.C. „Green Line Construct” S.R.L., conform contractului subsecvent nr.7, înregistrat sub nr.144/2015, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 (punctul 4.a).

A arătat că nu a putut stabili dacă suma de 3.600 euro, consemnată conform recipisei nr.4215069/1 (fila 398, volumul XI, dosar de urmărire penală), a fost plătită de inculpat, care a precizat că nu cunoaște, sau este doar o consemnare a sumelor supuse sechestrului asigurător, în vederea aducerii la îndeplinire a măsurii de siguranță a confiscării speciale, în condițiile în care procurorul, în actul de sesizare, nu face mențiunea plății acestei sume. Prin urmare, a dispus confiscarea specială a sumelor de 400 euro, ridicată la percheziția domiciliară, și de 3.600 euro, consemnată la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, în cursul urmăririi penale;

2. fapta (penală) a inculpatului, care, în calitate de director al Direcției Economice din cadrul aparatului Primarului Municipiului București, a aderat, în cursul anului 2014, la grupul infracțional organizat, constituit de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în scopul de a obține mită, din înlesnirea obținerii de către S.C. „Green Line Construct” S.R.L. de contracte de lucrări publice, pe care l-a sprijinit, prin virarea fondurilor către C.C.P.B.P.B., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.367, alin.1, Cod penal (punctul 4.b).

A dispus restituirea către inculpat a sumelor de 23.900 lei, de 500 dolari S.U.A. și de 14.970 euro, ridicate din locuința situată în satul Dîrvari, comuna Tămădău-Mare, județul Călărași.

IV. Inculpatul Oprescu Sorin-Mircea.

Inculpatul a optat pentru procedura comună și, inițial, s-a prevalat de dreptul la tăcere, apoi, la termenul de judecată din data de 2.IV.2019, a fost audiat, fiind redată declarația acestuia.

Pe urmă, a redat declarațiile martorilor de la urmărire penală Drăgoi Geta, director executiv la Primăria Municipiului București, Rus Maria-Nadina, Nica Adriana-Elena şi Petrache Gina.

În apărare, inculpatul a formulat, fiindu-i încuviințată, proba testimonială, prin audierea martorilor Ivan Adina, Samson Diana, secretarele sale, Capatos Monica, Popa Răzvan și Mirea Liviu, ale căror declarații le-a redat.

A reținut că, la data începerii urmăririi penale, în urma denunțurilor formulate de martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea avea calitatea de primar general al Municipiului București, având, potrivit art.67 și următoarele din Legea nr.215/23.IV.2001, modificată prin Legea nr.286/2006, atribuții în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii, referitoare la relația cu consiliul local, referitoare la bugetul local, privind serviciile publice asigurate cetățenilor, precum și altele, stabilite prin lege.

Printre atribuțiile în relația cu consiliul local, primarul general asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local, întocmea proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supunea, spre aprobare, consiliului local, verifica, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunica, de îndată, consiliului local constatările.

Potrivit art.68 din Legea nr.286/2006, atribuțiile primarului general în raport cu personalul din cadrul aparatului de specialitate, constau în numirea, sancționarea și suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local, precum și în numirea conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, care se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor și criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condițiile legii.

Astfel, a reținut că inculpatul Popa Bogdan-Cornel a funcționat, în calitate de director, la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, în perioada 2010- decembrie 2013, fără să aibă o specializare în domeniul culturii, fiind jurist de profesie, iar, la începutul anului 2014, a fost numit, prin detașare, director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, prin dispoziția inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, primar general. În fața judecătorului de drepturi și libertăți, inculpatul a susținut că a existat o apropiere a sa față de inculpatul Popa Bogdan-Cornel pentru a oferi o nouă imagine cimitirelor, unde era mafie. A reținut că inculpatul a avut două mandate de primar general, în perioada anilor 2008-2012 și reales în anul 2012, astfel că avea experiență în exercitarea, în bune condiții, a mandatului dat de cetățeni. Inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a susținut că a efectuat verificări cu privire la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, însă nu au fost riguroase, în condițiile în care activitatea infracțională a grupului organizat, inițiat de inculpatul Popa Bogdan-Cornel a început în perioada aprilie 2013, fiind derulat acordul-cadru nr.69, urmat de 7 contracte subsecvente și alte 4 contracte de prestări servicii încheiate prin încredințare directă, când o simplă verificare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală cu privire la corespondența dintre declarația 394, referitoare la achiziții fără livrări, conducea la oarecare suspiciuni privind profesionalismul inculpatului Popa Bogdan-Cornel.

Martorul Drăgoi Geta a susținut că nu era o regulă detașarea sau delegarea în instituțiile subordonate primarului general, care decidea oportunitatea. Martorul Viciu Clarisa-Paula a precizat că, în perioada anilor 2013-2015, a efectuat un audit la Palatele Brâncovenești, unde a constatat o serie de neregularități, în principal lipsa unei evidențe stricte a cheltuielilor și a înregistrărilor în contabilitate, care, potrivit legii, a fost înaintat primarului, general, potrivit legii, iar efectul a constat în adâncirea verificărilor, lucru care, însă, nu s-a concretizat.

Instanța de fond a arătat că este evidentă susținerea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea în evoluția inculpatului Stanca Cristian, până la ocuparea funcției de inspector A.C.C.U., în luna ianuarie a anului 2015. A reținut că propunerea a venit de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, însă, potrivit declarației inculpatului Stanca Cristian, inculpatul Popa Bogdan-Cornel s-a sfătuit cu primarul general, care i-a recomandat să meargă să-l ajute pe „Bogdan”.

În continuare, instanța de fond se întreabă, în mod retoric, dacă era posibilă, fără intervenția inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, angajarea inculpatului Stanca Cristian, inițial, ca muncitor necalificat, apoi postul a fost transformat în referent și, ulterior, a devenit inspector A.C.C.U., în urma unui concurs la care a fost singurul participant. Inculpatul Popa Bogdan-Cornel a susținut că angajarea inculpatului Stanca Cristian, în cursul anului 2013, pe post de muncitor necalificat, anterior fiind șoferul personal al inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, a avut loc prin intervenția primarului general, context în care a transformat un post de muncitor în postul de referent, organizând concurs susținut de o singură persoană, precizând că a conștientizat faptul că a încălcat atât legea, pentru că nu există nici o legătură între alimentația publică, absolvită de inculpatul Stanca Cristian, și cimitire, cât și recomandarea Direcției Personal, Învățământ, Management, de a fi respectată specializarea pe funcție, însă a procedat în acest mod în raport cu relația specială dintre inculpații Oprescu Sorin-Mircea și Stanca Cristian, precum și față de ordinul primarului general.

A analizat, din această perspectivă, evoluţia inculpatului Stanca Cristian. Conform copiei carnetului de muncă, conținând mențiuni până la data de 1.VII.2005, inculpatul a fost muncitor necalificat și șofer, administrator al unei spălătorii aparținând S.C. „Best Auto STK” S.R.L., apoi, pe data de 11.XII.2013, este vacantat, prin demisie, un post de muncitor necalificat, treapta profesională I, poziția 308, pentru ca, în ziua următoare, pe data de 12.XII.2013, inculpatul Stanca Cristian să fie detașat pe postul de referent (M), treapta profesională IA, la Compartimentul Sănătate și Securitate în Muncă, fiind evident că nu avea nici un fel de pregătire profesională, pentru a face față unor astfel de atribuții. Pe data de 24.I.2014, postul de muncitor necalificat este transformat în postul de referent, la Compartimentul Sănătate și Securitate în Muncă, iar, după aproximativ 4 zile, este întocmit referatul de scoatere la concurs a noului post de referent, cu studii medii, la care a participat doar inculpatul Stanca Cristian, fiind angajat la A.C.C.U., în cadrul Compartimentului Sănătate și Securitate în Muncă, pe durată nedeterminată. A arătat că inculpatul nu avea nici un fel de specializare în identificarea și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă, sarcina de muncă, mijloace de muncă, elaborarea și actualizarea planului de prevenire și protecție, documentația de management al securității și sănătății în muncă, prin H.G. nr.286/2010. Potrivit fișei postului de referent, inculpatul avea alte atribuții, precum modul de execuție a prestărilor de servicii achitate, execuția construcțiilor funerare, lucrările de construcții, curățenia și paza în cimitire, fără atribuții de conducere, toate acestea fără nici o legătură, în mod practic, cu compartimentul în care funcționa. Postul de referent este transformat, automat, în post de inspector de specialitate (S), grad profesional II, gradația 2, la Serviciul teritorial Crematoriu „Vitan-Bârzești”, dată la care inculpatul Stanca Cristian era absolvent al Facultății de Control și Expertiza Produselor Alimentare, specializarea Ingineria Produselor Alimentare, din cadrul Universității „Bioterra”. Același martor Drăgoi Geta a precizat, în declarația sa, că propunerea pentru ocuparea unui post vacant venea de la instituția respectivă, iar propunerea nominală a persoanei care urma să ocupe postul respectiv venea din partea primarului general, îndrituit, prin atribuțiile de serviciu, să facă această nominalizare; în cadrul primăriei generale, dar și în cadrul altor instituții, regula era ca primarul să dispună nominalizarea persoanei, printr-o dispoziție verbală, adică, în concret, în urma unei discuții pe care o purta cu primarul general, însă niciodată nu a primit vreo dispoziție scrisă de la vreun primar, în care să fie menționat postul vacant, iar, urmare a referatului înaintat de Direcția Resurse Umane, primarul general, în calitatea sa de ordonator de credite, aproba sau respingea propunerea respectivă, apoi referatul revenea în instituția respectivă, care se ocupa de organizarea concursului pentru funcțiile de execuție, în vreme ce concursul pentru funcțiile de director erau organizate în primărie; referitor la angajarea inculpatului Stanca Cristian la A.C.C.U., a arătat că directorul acestei instituții i-a remis o propunere de scoatere la concurs a unuia sau mai multor posturi, printre care postul de muncitor necalificat și, potrivit cutumei, concursul era organizat de instituția respectivă, iar validarea acestuia se realiza de către o comisie de specialitate care funcționa în cadrul primăriei, condusă de directorul Direcției juridice, care doar valida rezultatul concursului, apoi a mai precizat că oportunitatea transformării postului dintr-o treaptă inferioară într-o treaptă superioară se făcea la propunerea instituției către Direcția Resurse Umane, procedura fiind de delegare sau de detașare, cu respectarea condiției ca salariul să treacă într-o majorare, condiție care depindea de bugetul instituției, la capitolul salarii, apoi referatul întocmit de Direcția Resurse Umane era supus aprobării primarului general.

La solicitarea instanței de fond, prin adresa din data de 18.V.2017, Direcția Națională Anticorupție a comunicat că dispoziția legală încălcată de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în exercițiul atribuției de serviciu, constă în disp. art.63, alin.4, lit.d, coroborate cu alin.5, lit.e din Legea nr.215/2001, legată de transformarea posturilor, prev. de art.4, alin.2 din Anexa I, Capitolul II din Legea nr.284/28.XII.2010. Potrivit art.4, alin.2, Anexa I, Capitolul II din Legea nr.284/28.XII.2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, „absolvenții învățământului superior, care, la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite, erau încadrați pe funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează în gradul profesional imediat superior gradului de debutant, numai în măsura în care atribuțiile din fişa postului au fost modificate în mod corespunzător, păstrându-i gradația avută la data promovării”.

Instanța de fond, în sinteza probatoriului analizat, a constatat că se afla în atribuția primarului scoaterea la concurs a posturilor vacante, iar propunerea nominală a persoanei care urma să ocupe postul respectiv venea tot din partea primarului, îndrituit să facă această nominalizare, fiind contrazisă susținerea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, potrivit căreia solicitarea directorului de resort pentru posturi mergea la Departamentul Resurse Umane, fără a fi personalizate.

A mai arătat că este de acord cu susținerea apărării, potrivit căreia nu există o echivalență în studii pentru cimitire și crematorii, dar trecerea unei persoane fizice, prin angajarea sa într-un post bugetat, într-un interval de mai puțin de o lună, prin postul de muncitor necalificat, apoi referent într-un compartiment, fără pregătire în legislația muncii, prin transformarea postului și, apoi, scoaterea la concurs a unui post vacant din statul de funcții A.C.C.U., ridică semne de îndoială cu privire la intenția exprimată de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, doar de ocupare a posturilor vacante.

A analizat măsura în care s-a respectat recomandarea din referatul Direcției Management Resurse Umane din cadrul Primăriei Municipiului București, constând în „incadrarea în gradul profesional imediat superior gradului de debutant, numai în măsura în care atribuțiile din fișa postului au fost modificate în mod corespunzător, păstrându-și gradația avută la data promovării”, precum și legislația muncii în domeniu, cu referire expresă la disp. art.4, alin.2, Anexa I, Capitolul II din Legea nr.284/2010.

A constatat că nu au fost respectate dispozițiile legale în materie, în condițiile în care este vorba despre două posturi distincte, dintre care postul de referent nu exista, fiind obținut prin transformarea postului de muncitor necalificat, în care îndeplinea un set de atribuții pentru care nu avea nici un fel de specializare, și postul vacant pentru care s-a organizat concurs, pentru care sunt stabilite alte atribuții, aplicându-se disp. art.4, alin.2, Anexa I, Capitolul II din Legea nr.284/2010. Principiile de bază care guvernează stabilirea drepturilor salariale constau în transparența mecanismului de stabilire a acestor drepturi, al predictibilității și al sustenabilității financiare, raportat la bugetul alocat instituției respective.

Prin Decizia nr.876/2016, Curtea Constituțională a României, dispunând asupra constituţionalității disp. art.13/2 din Legea nr.78/2000, privind infracțiunile de serviciu, a stabilit, în considerente, că subiectul activ al acestor infracțiuni obține, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, constând în avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, prestații de servicii în mod gratuit, angajarea și promovarea în serviciu, cu condiția ca acestea să fie legal nedatorate. Din această perspectivă, este evident că promovarea urgentă a inculpatului Stanca Cristian s-a făcut cu încălcarea disp. art.4, alin.2, Anexa I, Capitolul II din Legea nr.184/2010, fiind o strânsă corelație între atribuțiile de serviciu ale inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, de la art.63, alin.4, lit.d, coroborat cu alin.5, lit.a din Legea nr.215/2001.

Instanța de fond și-a pus problema de a stabili realitatea relației speciale dintre inculpații Oprescu Sorin-Mircea și Popa Bogdan-Cornel, de natură să explice, cumva, deplasările inculpatului Popa Bogdan-Cornel, însoțit, deseori, de inculpatul Stanca Cristian, în locuința din comuna Ciolpani, județul Ilfov, dar și detașările succesive de care a beneficiat inculpatul Popa Bogdan-Cornel la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane. Prin declarațiile martorilor-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, care au dezvăluit activitatea infracțională a inculpatului Popa Bogdan-Cornel, la care aceștia au contribuit din plin, se arată că sumele, pretinse cu titlu de mită, de inculpat erau strict legate de traficul de influență exercitat la inculpații Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, inculpatul Popa Bogdan-Cornel fiind conștient că, fără obținerea aprobărilor acestor doi coinculpați, activitatea infracțională nu se putea desfășura. Martorul-denunțător Petroi Octavian-Alin a mai susținut că nu era convins de această situație, respectiv că mitele erau pretinse, însă avea bănuiala că sumele de bani mergeau către cei doi inculpați, întrucât plățile mergeau foarte repede, spre deosebire de alte societăți comerciale. La rândul său, inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian a susținut că a constatat, prin raportare la persoana sa și la ații, că inculpatul Popa Bogdan-Cornel îi peria foarte mult pe superiori și era perceput ca fiind director al unei instituții de cultură fără prea multă importanță, reușind să-și creeze o relaţie foarte bună cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, constatare personală, în timpul de așteptare în antecamera primarului general, dar și în baza informațiilor de la diferite persoane, care participau la delegațiile care-l însoțeau pe primarul general în vizitele în străinătate, la care se adaugă observația personală că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea îi aproba inculpatului Popa Bogdan-Cornel toate solicitările. După numirea inculpatului Popa Bogdan-Cornel la A.C.C.U., inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian a precizat că a constatat îmbunătățirea relației acestuia cu primarul general, motivat de chiar numirea acestuia în funcția de director de la o instituție mică la o instituție mijlocie, ulterior dându-și seama că această relație se baza pe altceva, din perioada martie-aprilie 2015, când inculpatul Popa Bogdan-Cornel a solicitat un buget pentru A.C.C.U. în sumă de 60.000.000 lei, aprobat de primarul general, deși Direcția economică, în cadrul ședinței cu directorii din primăria generală, a stabilit ca limita bugetului plauzibil alocat să fie de 50.000.000 lei, iar, în raport cu anul anterior, bugetul A.C.C.U. din cursul anului 2015 a crescut în mod semnificativ, fără să-și fi putut da seama, din ședințele la care a participat, de motivul pentru care era necesar un buget atât de mare.

Și-a mai pus problema judecătorul de la fond, având în vedere declarațiile martorilor-denunțători, ale martorilor Vlad Gheorghe și Cosac Sorin-Cristian și ale inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian, măsura în care este reală relația specială dintre inculpații Oprescu Sorin-Mircea și Popa Bogdan-Cornel. Martorul Vlad Gheorghe a arătat că, în toamna anului 2013, cunoscând că inculpatul Popa Bogdan-Cornel lucrează în cadrul primăriei generale, i-a solicitat să-i intermedieze intrarea la primarul general, lucru care s-a realizat în cursul anului 2014, timpul de aşteptare în antecameră fiind de aproximativ o oră. Pe data de 23.VIII.2015, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, conștientizând, la un moment dat, situația sa privind activitatea infracțională, a formulat un denunț cu privire la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în care a susținut că, încă din cursul anului 2013, îi remite diverse sume de bani, cu titlu de mită, în imobilul din comuna Ciolpani, județul Ilfov, iar, din cursul anului 2014, desfășoară această activitate infracțională împreună cu inculpatul Stanca Cristian, apoi, pe data de 5.IX.2015, seara, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, la solicitarea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, s-a deplasat la locuința acestuia din comuna Ciolpani, județul Ilfov, având asupra tehnica de înregistrare montată de procurorul de la Direcția Națională Anticorupție, și a remis suma de 25.000 euro, pe urmă, la scurt timp, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a mers la locuința martorului Rus Maria-Nadina, căreia i-a remis, din suma de 25.000 euro primită de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel, suma de 11.000 euro, găsită, ulterior, în locuința martorului, după care, la scurt timp, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a fost oprit, în traficul rutier, și condus la sediul Direcției Naționale Anticorupție.

Instanța de fond a constatat că susținerile inculpatului Oprescu Sorin-Mircea cu privire la primirea sumei de 25.000 euro de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel sunt contradictorii, prezentând două variante, ca fiind un împrumut de la inculpatul Popa Bogdan-Cornel fie pentru situații diferite, astfel că a solicitat audierea martorului Popescu Ioana-Luminița, care avea nevoie de un împrumut, pentru efectuarea unei intervenții chirurgicale, pe care a respins-o, în temeiul art.385, Cod de procedură penală, fie pentru martorul Rus Maria-Nadina, care, într-o ședință de la primăria generală, și-a exprimat nemulțumirea cauzată de datoria sa către colaboratori, când inculpatul Oprescu Sorin-Mircea i-a spus că nu are bani, moment în care a intervenit inculpatul Popa Bogdan-Cornel, care i-a spus că-l ajută, după care au purtat o discuție, pe hol, auzită de ofițerul de securitate, de angajați și de alte persoane în trecere, când inculpatul i-a spus inculpatului Popa Bogdan-Cornel că are nevoie de suma de 11.000 euro, pe care nu i-o poate restitui curând. Însă, această susținere nesinceră este contrazisă de chiar declarația martorului Rus Maria-Nadina, care nu a confirmat participarea sa la ședința respectivă.

A avut în vedere materialul probator din care rezultă că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea i-a solicitat inculpatului Popa Bogdan-Cornel ca vizitele să aibă loc numai în comuna Ciolpani, județul Ilfov, seara, astfel că, pe data de 5.IX.2015, în jurul orei 18,30, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, având asupra sa o sacoșă tip cadou, a venit la locația respectivă, a intrat în sufragerie, s-a așezat pe un fotoliu și i-a spus inculpatului că i-a adus suma de 25.000 euro, de la Mogoșoaia, apoi, după plecarea coinculpatului, a luat sacoșa și a așezat-o într-un dulap, pe urmă, la scurt timp, a luat suma de 11.000 euro din sacoșă, precum și suma de 5.000 euro, destinată unei colege care avea o problemă medicală, și a plecat către comuna Corbeanca, județul Ilfov, la locuința martorului Rus Maria-Nadina, unde i-a dat suma de 11.000 euro, de față cu musafiri. La întrebarea privind motivul împrumutului, în condițiile în care, la percheziția domiciliară, au fost găsite sumele de 145.000 dolari S.U.A. și de 71.050 lei, inculpatul a arătat că nu putea folosi aceste sume de bani, provenind din pensia tatălui său, întrucât urma să le remită fiului său, aflat la Viena, pentru acoperirea cheltuielilor pentru școlarizarea nepoților săi. Suma de 25.000 euro a fost pusă la dispoziția procurorului de către martorii-denunțători, întocmindu-se un proces-verbal, în care au fost consemnate seriile bancnotelor componente, iar parte dintre aceste bancnote au fost găsite la martorul Rus Maria-Nadina, care, după confuzia cu parte din economiile sale, a predat întreaga sumă de 11.000 euro. Suma de 5.000 euro, găsită în autoturismul inculpatului, era formată din bancnote remise de inculpatul Popa Bogdan-Cornel.

Inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a explicat discuția, de pe holul Direcției Naționale Anticorupție, cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, înregistrată cu mijloace tehnice, prin prisma stării de șoc și de confuzie, astfel că l-a întrebat dacă bancnotele erau marcate, iar inculpatul i-a răspuns prin înclinarea capului, fondul constatând că întrebarea are semnificația mitei, și a mai arătat inculpatul că a discutat cu inculpatul Stanca Cristian, în duba penitenciarului, doar despre familie, contestând că i-ar fi spus să nu dea declarație.

Fondul a constatat, în concluzie, că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea avea o relație specială cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, determinată, în mod categoric, de natura și scopul activității infracționale desfășurată de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în grupul infracțional pe care acesta l-a constituit și în care inculpatul Stanca Cristian pretindea sume de bani pentru „Sefu’” sau „Barosanu’”, al căror cuantum îl preciza, astfel că era alocat un buget peste nevoile instituției, după cum rezultă din declarațiile inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian. A mai avut în vedere declarația martorului Viciu Clarisa-Paula, care a efectuat auditul în perioada anilor 2013-2015, la ambele instituții subordonate primăriei generale, constatându-se probleme legate de cuantumul cheltuielilor și înregistrările în contabilitate, precum și incompatibilități ale inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care presupuneau ca inculpatul Oprescu Sorin-Mircea să depună un minimum de diligențe în verificarea corectitudinii activității inculpatului Popa Bogdan-Cornel în gestionarea banului public, ori inculpatul a continuat ca, la interval de 6 luni, să prelungească detașarea acestuia în cadrul celor două instituții, deși, potrivit declarațiilor martorului Drăgoi Geta, era preferabilă ocuparea, prin concurs, a posturilor vacante, prin prisma funcționalității și calității serviciilor publice, iar primarul general, în mod normal, trebuia să-i aducă la cunoștință dacă avea informații dacă vreunul dintre conducătorii entităților din subordinea acestuia execută lucrări în instituția pe care o conducea, prin intermediul unei societăţi comerciale care îi aparținea sau pe care o controla. Relația specială dintre inculpații Oprescu Sorin-Mircea și Popa Bogdan-Cornel mai este confirmată de permisiunea ca inculpatul Popa Bogdan-Cornel să participe la ședințele din primăria generală, pentru problemele de la Palatul Mogoșoaia, mai precis gardul împrejmuitor, deși era director la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, după cum rezultă din declarațiile inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian.

A constatat că este reală susținerea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, potrivit căreia majoritatea coinculpaților îi este necunoscută, însă nici nu era necesar să-i cunoască fizic sau să aibă vreun contact cu aceștia, ci era suficient ca inculpatul Popa Bogdan-Cornel să aibă o anumită conduită, în derularea unor contracte, prin facilitarea obținerii unor bugete însemnate și obținerea de profit.

Cu privire la infracțiunea de spălare a banilor, a apreciat că fapta penală nu este suficient individualizată. Prin Decizia nr.26/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.77 din data de 2.II.2016, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi același cu subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, întrucât disp. art.29 din legea specială nu cuprinde dispoziții prin care să se stabilească o incompatibilitate între calitatea de subiect activ al infracțiunii de spălare a banilor și calitatea de subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile. În considerente, s-a arătat că infracțiunea de spălare de bani nu trebuie reținută automat în sarcina autorului infracțiunii din care provin bunurile, pentru simplul fapt că în activitatea sa infracțională s-a realizat una dintre acțiunile proprii elementului material al infracțiunii de spălare de bani, pentru că aceasta ar lipsi infracțiunea de spălare de bani de individualitate, astfel că revine organelor judiciare sarcina de a decide, în situații concrete, dacă infracțiunea de spălare de bani este suficient de bine individualizată în raport cu infracțiunea din care provin bunurile și dacă este cazul să se rețină un concurs de infracțiuni. În acest caz, inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a primit o sumă de bani, cu titlu de mită, deci este participant la infracțiunea principală, din care provine bunul, devenit deținător al bunului, prin comiterea infracțiunii principale, fiind dificil de apreciat modalitatea în care se putea da aparența de legalitate acestei operațiuni. A apreciat, prin urmare, că nu rezultă, cu evidență, intenția inculpatului de a disimula proveniența bunului, ci doar de a efectua o remitere de numerar, în vreme ce pentru martor a fost complet lipsit de relevanță proveniența banilor, activitate care nu putea fi descoperită, în vreun mod, dacă nu ar fi existat denunțul și intervenția organelor judiciare.

Instanța de fond, în concluzie, sintetizând ansamblul probator, a stabilit că, la începutul anului 2013, inculpatul Popa Bogdan-Cornel, împreună cu inculpații Albu Romeo și Niță Ion, precum și cu cei doi martori-denunțători, au conceput o activitate de derulare a unor contracte de execuție lucrări/livrări, pentru instituții aflate în subordinea Primăriei Municipiului București, cu alocări de bugete peste necesarul instituțiilor, primar general fiind inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, pentru „umflarea” prețurilor de execuție a lucrărilor, realizate fictiv de diverse societăți comerciale fantomă, precum S.C. „Delta Paper” S.R.L., devenită S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L., S.C. „Dumimar Logistic” S.R.L. și S.C. „Crismar Unic” S.R.L., fără documente justificative pentru mare parte dintre lucrări și fără să existe o concordanță între achiziții și lucrări, conform obligațiilor stipulate prin Declarația 394 către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Structura grupului infracțional inițial era simplu concepută și adaptată scopului urmărit, și anume inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în calitățile de lider și de conducător al unei instituții publice din subordinea primăriei generale, cu rol de autoritate contractantă, și-a folosit influența pentru a stabili câștigătorul unei proceduri de achiziție publică, pretinzând sume de bani cu titlu de mită, inclusiv către factorii decizionali, primite fie în numerar, fie prin societăți comerciale fantomă, prin spălări succesive de bani (plăți fictive). Rolul fiecărui participant la grupul infracțional organizat era clar definit, și anume inculpații Albu Romeo și Niță Ion făceau schimb de documente și înființau societăți comerciale fantomă, pe numele unor terți, apoi foloseau terțe persoane pentru retragerile în numerar, de la bancomate. Inculpatul Bengalici Claudiu a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat, printr-o contribuție majoră, în cursul anului 2014, prin preluarea S.C. „Delta Construct Invest” S.R.L. de la martorul Frone Mariana și încheierea acordului-cadru nr.3.601/2014 cu Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, urmat de o serie de contracte subsecvente, efectuând plăți fictive pentru lucrări care, în realitate, nu erau executate, cu realizarea unui circuit financiar al banilor prin diverse societăți comerciale, pentru ca, în final, să retragă sume de bani foarte mari, pe care le remitea inculpatului Popa Bogdan-Cornel. Prezența inculpatului Stanca Cristian în grupul infracțional organizat este de necontestat, în cursul anului 2014, fiind introdus în calitatea sa de inspector la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, ca persoană de legătură între inculpatul Popa Bogdan-Cornel și contractori și care stabilea cuantumul mitei către factorii decizionali. Inculpații Oprescu Sorin-Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, factorii decizionali din cadrul primăriei generale, au asigurat fondurile necesare plății lucrărilor executate, plăți efectuate cu prioritate, precum și un buget consistent pentru instituțiile din subordine, fiind interesați de primirea unor sume de bani, cu titlu de mită, astfel că au făcut posibilă funcționarea grupării infracționale organizate, pe perioada de peste doi ani de zile, în scopul devalizării banului public. Inculpații Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela și Șupeală Florin, prin acordul în derularea lucrării gard împrejmuitor la Palatele Brâncovenești, în anul 2015, și-au manifestat, în mod expres, rezoluția infracțională pentru primirea unor sume de bani cu titlu de mită. În practica judiciară, s-a stabilit că, pentru a adera la un grup infracţional organizat, trebuie ca inculpatul să cunoască, în detaliu, scopul constituirii grupului infracțional respectiv şi rolul fiecărui membru, chiar dacă, personal, nu-i cunoaşte pe toţi membrii, însă este perfect conştient de faptul că, chiar necunoscând un anume membru, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite conform planului general de acţiune. În marea lor majoritate, inculpații erau persoane instruite, parte cu studii juridice, precum inculpații Popa Bogdan-Cornel și Niţă Ion, care, în mod conştient, au intrat în structura grupului infracțional pentru a pretinde și obține sume de bani.

A apreciat că, în drept:

1. fapta (penală) a inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, care, în calitate de primar general, pe data de 5.IX.2015, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații Popa Bogdan-Cornel și Stanca Cristian, a primit suma de 25.000 euro de la martorul-denunțător S.C. „Green Line Construct” S.R.L., în legătură cu execuția unor lucrări realizate de societatea comercială-denunțător, validând, în această modalitate, activitatea infracționala a coinculpaților și cu menținerea inculpatului Popa Bogdan-Cornel în funcția de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.7, lit.a din Legea nr.78/2000.

A dispus luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a sumei de 25.000 euro;

2. fapta (penală) a aceluiași inculpat, care, în cursul anului 2014, folosindu-se de calitatea de primar general, a impus funcționarilor publici de la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și de la Direcția de Resurse Umane din subordinea sa, angajarea inculpatului Stanca Cristian în cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, asigurând promovarea acestuia, prin crearea unui post de referent, ulterior transformat în postul de inspector de specialitate, cu încălcarea disp. art.4, alin.2, Anexa I, Capitolul II din Legea nr.284/2010, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.297, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000;

3. în cursul anului 2013, a aderat la grupul infracțional constituit de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cunoscându-i scopul, de obținere a unor sume de bani, cu titlu de mită, prin S.C. „Green Line Construct” S.R.L., câștigătoarea licitațiilor publice pentru executarea de lucrări publice.

Referitor la luarea măsurii de siguranță a confiscării extinse față de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea și martorul Nica Adriana-Elena, concubina sa, a avut în vedere proba cu înscrisuri formulată și încuviințată.

Prin Decizia nr.356/2014 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial nr.691/22.IX.2014, s-a stabilit că dispozițiile privind măsura de siguranță a confiscării speciale extinse sunt constituționale, în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.63/2012, pentru modificarea și completarea Codului penal al României, și a Legii nr.286/2009, privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr.258/19.IV.2012, și s-a mai avut în vedere că măsura de siguranță a confiscării speciale a unor bunuri constituie o excepție de la principiul constituțional de la art.44, alin.8 din Constituția României, potrivit căruia caracterul licit al dobândirii bunurilor se prezumă, astfel că o asemenea măsură este reglementată constituțional doar în cazul săvârșirii unor infracțiuni sau contravenții, adică în situații constatate, în condițiile legii, ca reprezentând fapte cu un anumit grad de pericol social. Instanța de fond a analizat, din această perspectivă, perioadele anul 2013, aprilie-august 2015, când s-a desfășurat activitatea infracțională. A constatat că s-a dispus efectuarea unei investigații financiare, cu privire la analizarea raportului dintre veniturile licite ale inculpatului Oprescu Sorin-Mircea și bunurile, sumele de bani dobândite, inclusiv transferate către terți, declaraţia de avere, iar, prin raportul de investigație financiară întocmit, s-a stabilit că, în cursul anului 2013, veniturile totale obținute de inculpat au fost în sumă de 114.126 lei, în timp ce cheltuielile gospodărești, în raport cu valoarea comunicată de Institutul Național de Statistică, sunt în sumă de 2.317,4 lei pe gospodărie, ceea ce înseamnă un cuantum al cheltuielilor în sumă de 27.808,8 lei. Prin urmare, diferența dintre valoarea totală a veniturilor și valoarea veniturilor ilicite este în sumă de 422.034,8 lei. Fondul a constatat că, în raportul de investigație financiară, pentru perioada respectivă, s-a arătat că în declarația de avere inculpatul nu a mai trecut plasamentele/împrumuturile acordate către S.C. „Medical Prestige” S.R.L., însă a menționat un contract de concesiune părți sociale, cu suma de 8.000 lei, și un contract concesiune creanțe, pentru sumele de 597.400 lei și de 20.500 euro, care urmau să fie primite. În continuare, prin același raport de investigaţie financiară, s-a constatat că, pentru anul 2014, veniturile totale obținute de inculpat au fost în sumă de 370.367,2 lei, din care suma de 17.784 lei (suma de 4.000 euro, calculată la cursul mediu) reprezintă contravaloarea bijuteriilor și ceasurilor suplimentare, conform declarațiilor de avere, suma de 40.000 lei reprezintă creșterea sold-ului cardului de salarii, suma de 127.269,6 lei (suma de 38.000 dolari S.U.A., calculată la cursul mediu) reprezintă parte din moștenire, însă, în realitate, comparând aceste mențiuni cu rulajul contului bancar RO34RZBR 0000 0600 1642 8282 al inculpatului, de la Raiffeisen Bank, rezultă că, în perioada 23.I.2014-15.V.2014, inculpatul a depus, în numerar, în patru tranșe, suma totală de 47.200 dolari S.U.A., din care cheltuise, conform declarației de avere, suma de 7.155 dolari S.U.A., iar, până în luna august, a efectuat plăți în valoare de 12.075 dolari S.U.A., în timp ce suma de 158.082 lei (suma de 47.200 dolari S.U.A.) reprezintă totalul sumelor cu care inculpatul a creditat, în numerar, contul bancar de la Raiffeisen Bank, și s-a mai reținut că mențiunile privind contractele de concesiune referitoare la S.C. „Medical Prestige” S.R.L. au fost inserate, în aceeași formă, inclusiv în declarația de avere pentru anul 2015. Analizându-se extrasele de cont și tranzacțiile efectuate în această perioadă, s-a stabilit că au fost efectuate depuneri, în numerar, în sumă de 47.200 dolari S.U.A. și au fost efectuate plăți în sumă de 11.856,88 dolari S.U.A.

În concluzie, prin raportul de investigație financiară, s-a stabilit că, pentru anul 2013, diferența între valoarea totală a veniturilor inculpatului și veniturile sale licite este în sumă de 253.750 lei, iar, pentru anul 2015, până la data de 5.IX.2015, veniturilor sale totale obținute sunt în cuantum de 11.966,1 dolari S.U.A., luând în calcul extrasele de cont, majorarea soldului cardului de salarii și contravaloarea obiectelor de cult suplimentare, conform declarației de avere. Prin urmare, veniturile licite declarate de inculpat la organele fiscale au fost în sumă de 80.480 lei, iar diferența dintre valoarea totală a acestor venituri și valoarea veniturilor licite este în sumă de 20.087,8 lei.

Instanța de fond a arătat că măsura de siguranţă a confiscării extinse se poate lua doar în situaţia în care fapta penală întruneşte toate elementele constitutive ale infracţiunii, fiind singura măsura de siguranţă care este susceptibilă de a fi dispusă doar în măsura în care instanţa de judecată pronunţă o soluţie de condamnare. Aşadar, legiuitorul a reglementat o garanţie suplimentară pentru aplicarea măsurii de siguranţă a confiscării extinse, tocmai în considerarea caracterului extrem de intruziv al acesteia asupra dreptului de proprietate privată. Din această perspectivă, a apreciat că se justifică confiscarea extinsă a sumei totale de 695.871 lei, reținută prin raportul de investigație financiară ca fiind un exces de cheltuieli peste cuantumul veniturilor realizate/declarate de inculpat, pentru perioada 2013- septembrie 2015).

În ceea ce-l privește pe martorul Nica Adriana-Elena, care nu are obligația de a declara averea și interesele, raportul de investigație financiară dovedește o discrepanță mult mai mare între averea dobândită și veniturile licite. Astfel, se reține că, în luna iunie a anului 2013, a dobândit imobilul situat în municipiul București, Str. Herăstrău nr.42, Sectorul I, prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.685/21.VI.2013, cu prețul de 600.000 euro, din care i-a plătit vânzătorului suma de 1.813.600 lei (echivalentul sumei de 400.000 euro), prin virament bancar, dintr-un credit acordat de Raiffeisen Bank, și, pentru diferența în sumă de 200.000 euro, s-a constituit drept de ipotecă în favoarea vânzătorului, până la scadența din data de 1.X.2013, iar, din extrasul de carte funciară, nu rezultă instituirea unei ipoteci în favoarea băncii pentru garantarea creditului. Din analiza rulajelor conturilor bancare ale martorului, rezultă că împrumutul în sumă de 400.00 euro a fost garantat cu un depozit colateral în numerar, în valoare de 440.110 euro, constituit la data de 17.VI.2013. Potrivit mențiunilor din cartea funciară, ipoteca constituită în favoarea vânzătorului, pentru garantarea plății în sumă de 200.000 euro, a fost radiată, ceea ce înseamnă că martorul a plătit diferența în sumă de 200.000 euro până la data de 1.X.2013. În această perioadă, conturile bancare ale martorului au fost creditate, prin depuneri de numerar, transfer din conturile bancare ale părinților săi, stabilindu-se că depunerile în numerar și transferurile din conturile bancare ale părinților săi sunt în sumă de 1,829.286,03 lei, mai mare decât creditul bancar în valoare de 400.000 euro, de unde rezultă că acesta nu era necesar. Tot din analiza conturilor/operațiunilor bancare și a cheltuielilor realizate de martor, rezultă că veniturile reale obținute de martor în anul 2013 au fost în sumă de 1.857.101,83 lei, în timp ce veniturile licite au fost în sumă de doar 126.999 lei, rezultând o diferență în sumă de 1.730.102,83 lei.