Sondaj: Europa creşte o generaţie a crizei, xenofobiei şi naţionalismului

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că Europa va avea nevoie de cel puţin zece ani pentru a depăşi actuala criză a datoriilor suverane şi a se întoarce la poziţia din 2008. Aceeaşi Angela Merkel declara, în urmă cu doi ani, moartea multiculturalismului în Germania.

Dificultăţile economice fac ca tânăra generaţie, prima începând după Al Doilea Război Mondial care va trăi sub standardele de viaţă ale părinţilor, să se îndrepte către grupările politice de extremă-dreapta. Aceasta este tendinţa descoperita în urma unui sondaj online realizat de think-tank-ul britanic Demos printre peste 10.000 de simpatizanţi ai grupărilor extremiste, scrie The Guardian.

Politologii citaţi de The Guardian arată că totul a început în primii ani ai războiului împotriva terorismului, atunci când discursul şi atitudinea partidelor tradiţionale au devenit seminţele actualelor justificări şi discursuri ale grupărilor xenofobe de astăzi, care se manifestă şi mai pregnant pe fondul crizei economice.

„Suntem la o răscruce de drumuri în istoria Europei. În cinci ani fie vom vedea ascensiunea forţelor urii, a diviziunilor sociale, ultranaţionalismului, xenofobiei, islamofobiei şi ale antisemitismului, fie vom putea lupta împotriva acestor tendinţe oribile”, spune Emine Bozkrut, un parlamentar olandez care conduce lobby-ul împotriva rasismului în Parlamentul european.

Cine sunt cei care alimentează grupările extremiste? Sondajul citat a descoperit că două treimi au sub 30 de ani, trei sferturi sunt bărbaţi, iar rata şomajului în randul lor este mult peste media europeană.

Cea mai răspândita tendinţă este cea antiimigraţionistă, corelată cu islamofobia. Studiul arată că partidele antiimigraţie au depăşit graniţele tradiţionale (Franţa, Italia, Austria) şi au invadat liberala Olandă, Scandinavia, având acum reprezentare parlamentară în opt state. În acest fel „Adevăraţii Finlandezi”, care au intrat in parlamentul de la Helsinki, au ajuns să pună beţe în roate programelor anticriză ale UE sau accederii în spaţiul Schengen a României şi Bulgariei.

Pe de o parte există Frontul Naţional din Franţa, o formaţiune cu tradiţie de 25 de ani, însă pe de alta apar grupări islamofobe precum cele care oferă oamenilor străzii „supa identităţii”, preparată din carne de porc.

Însă nu numai etnia pare să-i deranjeze pe tinerii europeni loviţi de criză, ci şi cetăţenia. Pe fondul sacrificiilor aduse de criza economică, tinerii îmbrăţisează viziuni precum cea a lui Christian Strache, liderul Partidului Libertăţii din Austria. „De ce trebuie ca austriecii, la fel ca şi germanii sau olandezii să plătească constant pentru groapa fără fund a statelor din sudul Europei”, declara acesta.

„Sunt sute de mii de tineri în Europa care sunt dezamăgiţi de politica tradiţională şi de instituţiile politice europene şi sunt îngrijoraţi de erodarea identităţii lor culturale si nationale, iar ei se îndreaptă către mişcările populiste, despre care cred că vorbesc despre preocupările lor. Aceşti activişti nu se află în raza politicienilor actuali, dar sunt motivaţi, activi şi în permanenţă creştere numerică. Politicienii de pe continent trebuie să îi asculte şi sa le răspundă”, spune Jamie Bartlett, principalul autor al raportului amintit.