Sorin Dinu: Corecțiile de pe bursele lumii erau oarecum așteptate

Analistul economic Sorin Dinu susține, într-o declarație dată pentru Cotidianul, că tot ceea ce se întâmplă pe bursele lumii este o corecție

Sorin Dinu: Corecțiile de pe bursele lumii erau oarecum așteptate

Analistul economic Sorin Dinu susține, într-o declarație dată pentru Cotidianul, că tot ceea ce se întâmplă pe bursele lumii este o corecție

Analistul economic Sorin Dinu susține, într-o declarație dată pentru Cotidianul, că tot ceea ce se întâmplă pe bursele lumii este o corecție care era „oarecum așteptată dat fiind optimismul și exuberanța care au cuprins piețele în cursul anului anterior și care a condus indicii bursieri la maxime istorice”. „Să nu uităm că înainte de corecția din aceste zile valoarea indicilor era mai mult decât dublă față de nivelul din anul 2008. Prin corecțiile din zile acestea practic investitorii au pierdut în tot sau în parte câștigurile obținute în cursul anului 2017 în funcție de piață. Astfel, Dow Jones scade până la nivelul din decembrie 2017, în timp ce DAX scade până la nivelul din septembrie 2017, iar FTSE a căzut până aproape de nivelul din aprilie 2017”, spune Dinu. Dincolo de aceste considerente și de potențialul impact al acțiunii HFT (în esență algoritmi de tranzacționare) asupra căderii indicilor bursieri din SUA totuși există câteva motive care ar explică această mișcare a piețelor. „Economia SUA că și economia globală se află pe un trend de creștere solid astfel încât este de așteptat că diversele de politici de susținere și stimulare a economiei să fie revărsate în sensul opririi politicilor de tip QE (“politică monetară neconvenţională”, n,r.) și majorarea treptată a ratelor. În acest context după o lungă perioada de dobânzi mici, volatilitate redusă și creșteri semnificative ale câștigurilor companiilor care au susținut actuale valori bursiere perspectiva viitoare a menținerii acestora să nu mai fie atât atractivă pe fondul creșterii potențiale a dobânzilor și majorării yield-urilor (randamentelor, n.r.) la obligațiunile guvernamentale (SUA, Germania etc.). Întorcându-ne la Economia SUA, datele arată o creștere puternică cu o rată reală a PIB de 2.3% în 2017, respectiv 2.6% în trimestrul 4 din 2017, coroborată cu o creștere semnificativă a investițiilor de 3.2% în 2017 (inclusiv investițiile în active fixe 4% în 2017 față de 2016) ceea ce duce la creare de mai multe locuri de muncă non-agricole (278 mii în Ianuarie 2018 față de 174 mii estimate) concomitent cu o creștere a nivelul salariilor de 2.9% (una din cele mai mari din ultimii ani). Datorită credinței generale conform căreia impactul aplicării TCJA (reduceri de taxe, n.r.) asupra câștigurilor nete ale corporațiilor va reuși să absoarbă impactul generat de majorarea ratelor dobânzii de referință ultimele date privind locurile de muncă și poziționarea economiei americane aproape la nivelul ocupării depline (după unele estimări rată șomajului va ajunge 2018 sub rată naturală) au generat anticipații unei mai rapide majorări a ratelor de referință decât în scenariul cu care operau piețele datorită unei rate a inflației mai ridicate. În context unii investitori au considerat că este momentul să-și marcheze profitul și de aici coroborat cu potențiala acțiune a HFT-urilor s-a ajuns la o scădere abruptă a prețurilor”, mai afirmă Dinu.

Efectele asupra României

Pentru România implicațiile imediate vor fi limitate datorită lipsei de lichiditate a Bursei de la București astfel încât dacă cumva vreun investitor ar dori să iasă din piață mai rapid întrucât aversiunea față de risc să modificată în sensul unei abordări mai conservatoare probabil pierderile ar fi semnificative, susține analistul economic. Pe termen mai lung efectele sunt de altă natură și lovesc în al punct. Să nu uităm că vineri România a emis euro bonduri în programul MTN 27 000 000 000 EUR la dobânzi mult peste cele care sunt plătite de către statele cu aceeași categorie de rating datorită faptului că investitorii încă sunt inclinați să preia riscuri. Cum nevoia de finanțare a României va crește de la an dat fiind faptul că este obligată să rostogolească scadențele datoriei publice și în același timp finanțeze și un deficit bugetar în creștere (în 2017 surplusul de operare al Bugetului consolidat era la nivelul anului 2007 – 5,8 miliarde lei față de 12 miliarde în 2016) va crește riscul de finanțare și refinanțare a datoriei publice odată cu costul sau.

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

  1. Intr-un comentariu la un alt articol cineva se intreba de un imprumut de 20 de miliarde $ din vremea fostului presedinte ramas o mare enigma, oare povara acelui imprumut o purtam in momentul actual si reprezinta ”rostogolirea” de care se vorbeste in materialul despre corectia pe bursa din NY? Mai sunt si ordonntele prin care juna de la dezvoltare a putut cheltui miliarde prin ”descarcare” ulterioara. Aceste aspecte cand se vor lamuri?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.