Săptămâna trecută, BNR a decis reducerea dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază (adică 0,25 la sută). A fost o decizie dificilă, într-un context macroeconomic și internațional dintre cele mai complicate, comentează pe blogul BNR Eugen Rădulescu, directorul Direcției stabilitate financiară.
În situația de acum, de altfel, nu există soluții magice prin care băncile centrale să poată rezolva problemele, atât de complexe, cu care se confruntă economia mondială, iar deciziile sunt cu atât mai dificile într-o țară în care s-au acumulat dezechilibre macroeconomice de-a lungul anilor și a căror rezolvare nu poate în niciun caz să se realizeze doar prin pârghii monetare, spune directorul.
„Marea, imensa problemă a României este dezechilibrul bugetar. Nu s-a ajuns aici peste noapte. În întreaga perioadă de la prăbușirea comunismului ne-am confruntat cu o capacitate scăzută de a colecta impozitele și taxele și cu nevoi de cheltuieli mari și în continuă creștere. După eforturi persistente și adoptarea unor decizii deosebit de dificile, reușiserăm, în urmă cu vreo 5-6 ani, să ne apropiem de faimosul MTO (medium term objective = obiectiv pe termen mediu, adică un deficit mai mic de 1 la sută din PIB, in conditii de creștere economică). Dar minunea nu a durat prea mult: începând din 2017, guvernele care s-au succedat la palatul Victoria au adoptat o conduită pe care păsăreasca macroeconomiștilor o denumește “nesustenabilă”, dar într-un limbaj de zi cu zi poate fi catalogată drept aberantă și distrugătoare. Dacă în anii 2017 și 2018 au mai putut fi găsite expediente pentru a menține iluzia unui deficit mai mic de 3 la sută din PIB (oricum, departe de MTO !), rezervele de machiaj s-au epuizat, iar finalul anului 2019 ne-a găsit la un nivel al deficitului bugetar de 4,3 la sută – de departe cel mai ridicat din Uniune Europeană. Să consemnăm că nivelul mediu al deficitului bugetar a fost anul trecut de 0,8 la sută pe ansamblul Uniunii. Cel mai mare deficit, după România, a fost cel al Franței, de 3 la sută din PIB, în condițiile în care această țară își acoperă deficitul la rate ale dobânzilor apropiate de 0. De consemnat, de asemenea, că țările fost comuniste au, toate, o situație bugetară cu mult mai bună. Ungaria a avut un deficit de 2 la sută, Polonia de 0,7 la sută, în timp ce Cehia și Bulgaria au avut excedente bugetare (0,3, respectiv 2,1 la sută din PIB).
Am insistat atât de mult asupra acestor cifre, aride, fără îndoială, pentru că orice construcție macroeconomică începe cu o situație de fapt, iar deciziile nu se adoptă din burtă sau plecând de la iluzii, deși unii politicieni nu se sfiesc să le întreţină, într-un dispreț total al realității și al consecințelor acestora.
Declanșarea crizei Covid ne-a prins din nou fără niciun fel de rezerve. Nici în privința unei minime echipări a sistemului sanitar pentru a putea face față situației de urgență, nici a fondului de rezervă bugetar, care fusese tocat fără remușcări. Nu putem pierde din vedere nici faptul că România a reușit “performanța” de a fi singura țară a Uniunii Europene care se află într-o procedură de infringement pentru depășirea deficitului bugetar, ceea ce obligă la adoptarea promptă a unor măsuri semnificative de corecție a acestui deficit – şi nicidecum a toca iresponsabil banii publici pentru a respecta promisiuni fantasmagorice.
Deficitul bugetar merge, de cele mai multe ori, mână în mână cu deficitul extern. România a consemnat anul trecut un deficit al contului curent de 4,6 la sută din PIB. Nu a fost chiar cel mai ridicat din Uniunea Europeană (ne-au depășit la acest indicator Irlanda și Cipru) dar și aici stăm cu mult mai rău decât țările vecine: Bulgaria, Croația și Polonia înregistrează excedente de cont curent, în timp ce Ungaria, Cehia și Slovacia au deficite semnificativ mai mici.
Deficitele gemene, bugetar și de cont curent, precum și perspectiva ca acestea să se adâncească în continuare, au determinat cele mai importante agenții de rating să coboare nivelul evaluării de țară al României la BBB- cu perspectivă negativă, adică la o jumătate de pas de ieșirea din rândul țărilor recomandate investițiilor și intrarea în categoria pentru care termenul folosit este “junk”(gunoi). Impactul pe care această eventualitate l-ar avea asupra economiei naționale, în general, și a situației financiare, în special, ar fi teribil. Capacitatea de a finanța deficitul pe piața externă s-ar deteriora grav, iar costul împrumuturilor ar exploda. Este o perspectivă pe care autoritățile române trebuie să o evite.
În această situație tensionată a apărut criza mondială a Coronavirusului, ceea ce a complicat foarte mult lucrurile, inclusiv pentru țările cu o situație de pornire favorabilă, dar cu atât mai mult pentru una prinsă din nou pe picior greșit. Deja scăderea producției și a veniturilor bugetare, concomitent cu cheltuielile de urgență pentru limitarea efectelor crizei Coronavirusului, pun o presiune formidabilă asupra bugetului.
Aceasta este imaginea de ansamblu în care Banca Națională trebuie să acționeze astfel încât să fie depășită criza, să poată fi reluată în condiții de siguranță activitatea economică, fără a pierde, în același timp, din vedere riscurile pe care situația macroeconomică le atrage.
Ce ar putea să facă în aceste condiții banca centrală? Primul pas, care a și fost făcut de altminteri, a fost acela de a mări lichiditatea în sistemul bancar, atât prin clasicele operațiuni reversibile (“repo”), cât și prin mai puțin uzitatele până în prezent achiziții de titluri de stat de pe piața secundară. Aceste din urmă operațiuni semnalizează orientarea politicii monetare înspre satisfacerea nevoilor pieței, fără însă a o inunda cu lei.
Cea de-a doua măsură a fost aceea de a reduce rata de referință, cu un total de 0,75 la sută, și de îngustare a coridorului de dobânzi ale Băncii Naționale, cu un total de un punct procentual. Aceste decizii de politică monetară au fost favorizate de o scădere a ratei inflației întrucâtva mai rapidă decât se anticipase. Trebuie spus că această tendință a inflației nu reflectă neapărat evoluții favorabile, întrucât, pe de-o parte, ea se datorește scăderii abrupte a prețului petrolului pe piața internațională, iar pe de altă parte, este semnul scăderii cererii de bunuri și servicii, în condițiile stării de urgență. Totuși, scăderea ratei inflației oferă băncii centrale oarece spațiu de manevră, care a atras, de altfel, cea mai recentă reducere a ratei de referință.
Ar exista alternative la această politică a băncii centrale, considerată de unii prea prudentă? Păi, să vedem! Teoretic, Banca Națională ar putea reduce dobânda sa de referință mai mult și mai repede, apropiindu-ne de nivelurile practicate de alte bănci centrale europene. Doar că, așa cum am arătat mai sus, toate celelalte țări care au redus ratele dobânzilor au o situație a bugetului și a contului curent incomparabil mai bună decât cea pe care o înregistrează țara noastră. Dacă e să ne aflăm în treabă, putem să ne mirăm că, de exemplu, Bulgaria are rata de referință la nivelul zero. (Există un cetăţean, care se crede analist, care afirmă că dobânda BNR este de 17,5 ori mai ridicată decât cea a Băncii Poloniei. L-aş sfătui, colegial, ca să zic aşa, să ne compare cu Banca Bulgariei : dobânda noastră este de un infinit de ori mai mare. Ce impact mediatic ar avea !) Doar că Bulgaria are atât excedent bugetar, de 2,1 la sută din PIB, cât și de cont curent, de 4 la sută din PIB. Dacă avem cunoștinţe de economie măcar la nivel de anul I de facultate, înţelegem de ce nu se pot compara situaţiile. Dacă nu, facem împărţiri la 0 şi ne scărpinăm în cap.
Există două argumente puternice pentru care prudența trebuie să caracterizeze politica de dobânzi a Băncii Naționale. Primul este legat de impactul pe care scăderea abruptă a dobânzilor l-ar avea asupra cursului valutar al leului. Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit. Iar aceasta, cu atât mai mult cu cât deficitul extern generează, prin el însuși, o nevoie de valută care presează oricum asupra cursului valutar. Mai mult decât atât, experiența funcționării piețelor valutare arată că, aproape întotdeauna, declanșarea unui proces de depreciere a unei monede are tendința de a se opri doar după ce a fost depășit nivelul de echilibru, ajungându-se la ceea ce în piață este caracterizat cu termenul “overshooting”. O depreciere a leului cu 10-15 la sută, deloc imposibilă dacă dobânzile interne ar fi semnificativ mai scăzute decât în prezent, ar duce cursul valutar pe la 5,5-5,6 lei/euro, ceea ce ar arunca în aer o stabilitate dobândită cu greu și cu eforturi importante. Chiar asta ne dorim? Cine ar avea de câștigat dintr-o asemenea nebunie?
Al doilea argument este puțin mai nuanțat, iar el se referă la credibilitatea politicilor urmate de autoritățile române. Mai mult decât oricând, avem nevoie ca partenerii externi să aibă încredere în conduita politicilor României. Da, vom avea un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere în ianuarie ; dar acest deficit trebuie să fie strict corelat cu efectele crizei Coronavirusului și cu măsurile adoptate pentru depășirea ei. Da, Banca Națională poate reduce ratele dobânzilor și poate mări lichiditatea din sistem – tot ca urmare a crizei Coronavirusului, nu oricât și oricum. Dacă însă deficitul bugetar o ia pe coclauri pentru cauze fără legătură cu Coronavirusul și dacă Banca Națională capotează de la îndeplinirea rolului ei de apărător al monedei naționale, atunci credibilitatea autorităților române se năruie, iar ţara se auto-izolează, cu efecte inimaginabile asupra nivelului de trai și al viitorului economiei naționale.
Situația este, fără îndoială, deosebit de complexă. Riscurile pe care le avem sunt colosale. Doar politici responsabile ne pot scoate la lumină. Și închei cu un apel pentru politicieni: nu vă jucați cu focul! Nu aruncați în haos economia națională cu măsuri fantasmagorice!”, încheie Eugen Rădulescu.
Nu inteleg de ce nu se vorbeste de banii din economia neagra unde 200 miliarde dispar din romania ca in loc acesti bani sa salveze economia actuala care este in cadere libera si ar fj bani pt salarii si pensii sau alte facilitati am impresia ca cineva nu vrea decit distrugerea de vieti nevinovate.
Majoritatea reprezentantilor partidelor politice il criticau pe Isarescu pentru politica dobanzilor , celebrul ROBOR . A venit momentul numirii guvernatorului BNR. In unanimitate ,Parlamentul a votat un nou mandat pt. Isarescu .Cu ce au fost amenintati acesti politicieni si de catre cine ?
Dacă BNR scădea dobânzile înainte de pandemie credeam în bunele intenții și mai ales în curajul ei. Acum când toate statele se împrumută de la bănci sau garantează dobânzile era și greu să le convingi să mai lase la preț. Când Dragnea s- a legat de robor l-au băgat la pușcărie. I se urcase și lui la cap că se poate lupta pe mai multe fronturi
dar măcar a încercat.
L-as crede pe domnul asta de la BNR daca ar da exemplu personal si ar renunta spre binele tarisoarei la 50 la suta din salariu.
Nu cumva deficitul se datoreaza INTERDICTIEI DE A TAXA BANCILE ? si multinationalele ??
Cert este ca Romania a avut crestere economica numai, dar numai in guvernarile PSD !
Nu ati observat nuanta „nu va jucati cu focul”! Pe intelesul tuturor: pensiile majoritatii sarace sa nu creasca, ori, nu va atingeti de cele peste limita suportabilitatii, sau, se vor mari doar cele mari, dupa cum spunea mos-purtator de vorbe BNR „pensiile nu trebuie sa creasca deoarece se mareste deficitul bugetar! Culmea nesimtirii, cand au crescut ultimele pensii grase la inceputul acestui an, nu a scos niciun sunet!
OCULTA BNR ,o ia razna, amenintand:”Dacă însă deficitul bugetar o ia pe coclauri pentru cauze fără legătură cu Coronavirusul și dacă Banca Națională capotează de la îndeplinirea rolului ei de apărător al monedei naționale, atunci credibilitatea autorităților române se năruie, iar ţara se auto-izolează, cu efecte inimaginabile asupra nivelului de trai și al viitorului economiei naționale”.Insaileaza ce insaileaza pana la un moment dat, tehnic avand dreptate deoarece limbajul tehnic este neutru oricine il poate folosi s a minta,sa ascunda, dar la momentul H ,o ia razna si tranteste placinta !Cum a aparat moneda nationala cand dolarul a crescut fabulos,chiar inaintea euro,cand toata lumea stie ca dolarul o simpla hartie nu are nici-o acoperire ?Datorita slugarniciei fata de oculta rockeffeler,rothschild,bilderberg,trusturi si conglomerate?Sa le favortizeze lor piata de schimb ?Unde este aurul Romaniei ?Cine a dus la sapa d e lemn si adus aici dobanzi uriase admitand riscul de tara, unde riscul sa faca profituri d e miliarde a fost deci nul ,incasand doanzile imense si fata de stat si fata de pers.fizice?Cine a facut afaceri daca nu acele banci „supravgheate”de fluturele monarch mort-Isarescu,creierul putred al cultei BNR ? Exista ierarhii de coruptie antistatala, dar creierul fluturele monarch le intrece pe toate pt.ca nimeni nu stie ce a facut, face si va face,avand monopolul absolut asupra tranzactiilor bancare, controlul si deversarea din trezoreria Romaniei,spre cele 4 zari a sumelor uriase ce-i trec prin laba.Cabalistul, Magul,Monarchul are tupeu sa-l trimita pe Radulescu sa cante prohodul,slujbei pe care o tine de 30 de ani.Talharul Barabas vrea sa scape?A rastignit Romania si acum trimite mesaje si cuvantari!
Nu stiu cati dintre Romani au auzit de aceasta DIRECTIE DE SBILITATE FINANCIARA si de directorul ei din cadrul BNR ? Cu ce oare s-0 fi ocupat ea in cei 30 de ani de la ”asa zisa cadere a com” vreme in care el si marii maharii ai BNR ajunju,intre timp,MOSIERI au beneficiat din plin de binefacerile mascaradei din dec 89.Din fericire,inca ,Romania mai are ceva resurse pe care unii le risipesc aiurea in buzunarele lor.Pacat
Pai unde sa fie banii? Sa luam lista de cheltuieli dupa importanta acordata de Partid. Arme scumpe am cumparat, multinationalele le-am subventionat, securistilor si militiei le-am dat bani, clientela Partidului a primit. Evident ca nu mai sunt bani ptr toti. De ex. ptr ultimii pe lista de cheltuieli: ptr pensionarii care au muncit o viata intreaga si li s-a retinut din salar contributia CAS.
Guvernul sa impoziteze pensiile speciale si sa reduca salariile celor de la BNR cu 80% iar, cei care au si pensie, sa aleaga pensia sau salariul, sa reduca salariile sin serviciile secrete si speciale cu 50%, sa reduca salariile magistratilor cu 50%, sa reduca indemnizatiile si alte forme de venituri ale politicienilor si presedintelui cu 60%(poate asa se gandesc si la oameni), etc.
Atunci vor fii bani pentru majorarea alocatiilor si pensiilor.
In loc sa aud ca spun guvernantii ticalosi romanilor ca nu sunt bani ptr pensii (ia incercati sa traiti cu 1200-1500 lei) as vrea sa aud ca spun „partenerilor” externi ca nu sunt bani ptr achizitii militare supraevaluate, constructii de baze militare, ptr subventionarea energiei ptr multinationale, ptr ca majoram pensiile. Ia puneti majorarea pensiilor in capul listei de cheltuieli si taiati de aici in jos. PENSIILE nu sunt pomeni mai nenorocitule de Orban, sunt bani ptr care acei oameni au muncit o viata intreaga si ptr care li SAU LUAT BANI DIN SALAR – contributia CAS. De mult trebuiau marite pana la un nivel acceptabil, si nu lasate la nivel de lagar comunist, adica cat sa nu moara de foame. Iar cei care fac gat, ma gandesc la imbecilii de #rezistenti si PNLepre, va spun ca va vine si voua randul, si veti vedea cum este sa contribui o viata intreaga de ex. din salariul mediu net 3157 (644 euro) si sa obtii o pensie aferenta de 1265 lei. Ptr ca asta este, salariul mediu = valoare punct pensie 1 !.
Dar guvernul se pare ca a decis deja sa-i sprijine pe aia bogati luand de la saraci. Rusine ticalosilor!!! Cu cianura nu incercati daca COVIDU’ s-a dovedit a fi un esec ?
Da, nu va jucati cu focul. Votati o lege de impozitare masiva a salariilor si pensiilor speciale!
ca tot vorbim de dezechilibru bugetar!Ultima afacere a PNLeprelor si PSDeprelordin Parlament este Academiai Oamenilor de Știință din România (AOSR),o asociatie masonica sau dreacu sa o ia ce,aparte de Academia Romana, si care asociatie va fi finantata de la buget!O rusine pentru Romania ca zeci de ONG-uri de toate genurile,de drept privat sa fie finantate din banul public,din taxele si impozitele noastre!
D.le Radulescu , iti bati gura de pomana ! Parlamentarii ( caci acolo este buba mare ) , nu stiu ce voteaza si nici nu-i intereseaza ! Ei sunt ” maimute ” dresate , asa cum corect si plastic a spus fostul ministru al Armatei , Tutuianu ( PSD ) ! Nu mai au nici un minim simt al autoconservarii … ba , ce votam noi aici , ba , sa nu ajungem dracu la puscarie , daca se intimpla ceva grav cu tara ! Nici atit !
De ce tovarășii au renunțat la taxarea multinaționalelor și chiar a băncilor, taxare pe care o fac și tari din Vest? Nenea Radulici, că Isar e prea ramolit, ne poate spune adevăratele motive?