Stânga, dreapta? Vin ai noștri, pleacă ai noștri, noi rămânem tot ca proștii

Doar câteva scurte observaţii după evenimentul regizoral de ieri, când PNL şi PDL au aprobat fuziunea într-un congres extraordinar.

Pe de o parte, dacă vrei să fii pozitiv, zici, da domnule, e bine, se mai limpezesc apele.

Pe de altă parte, n-ai crede nici tu ce spui fiindcă ştii bine că la prima ocazie vor începe din nou dezertările dintr-o parte într-altă.

Ce am văzut de fapt ? Un fel de ONG cvasi-inexistent Iniţiativa România Liberală, până acum o luna ţărănist, un partiduleţ FC şi două partide PNL şi PDL unindu-se în jurul ideii: jos PSD. O recapitulare a istoriei recente, pe care n-am s-o reiau, ar arăta că fiecare a colaborat cu PSD mai mult sau mai puţin, deci nici vorbă de doctrine şi alte bazaconii.

Nu că ar fi adversarii mai buni. De partea PSD sunt nişte formaţiuni, PC+UNPR, la fel de inexistente care au colaborat şi ele cu partea dreaptă în varii momente politice.

Unde vine partea comică: cine a făcut cele mai puternice spume la gură ieri? Eternii îndrăgostiţi, Udrea şi Ponta. Prima, preşedintă al unui partid în plină dezintegrare, filiale întregi trecând la noua construcţie, s-a trezit bocind la “înmormântarea PDL”, partid pe care Băsescu s-a chinuit atât de mult să-l rupă pentru ea. Al doilea, dr. Viorel Victor Ponta, preşedinte wannabe şi şef al celui mai mare partid – ţi-e şi jenă să scrii asta – , fiindcă altceva nu are în minte: Băsescu, băsiştii şi aşa mai departe. Cu o menţiune specială pentru limbajul de mahalagiu crizat al junei speranţe PSD.

Totul a fost doar un circ ieftin la care, în următoarea perioada vor mai contribui încă 1001 de clowni: viitoarea candidată independentă Monica Macovei, cumpărătorul de partid ecologist CAPTăriceanu, candidatul psiho-pupu Ghişe, plus cine mai ştie ce mai inventează băieţii.

Încă 4 luni de scandal şi circ pentru prostime şi, din ianuarie 2015, sub noul preşedinte, oricare ar fi acesta, reîncepe aceeaşi mizerie: iarăşi se vor reorganiza partidele, spectrul, doctrinele sub măreaţă deviză a interesului naţional care, pentru pulime, sună fix aşa: vin ai noştri, pleacă ai noştri, noi rămânem tot că proștii.

Sursă: Politicata.wordpress.com