SUA escaladează conflictul cu TPI: noi sancțiuni pentru oficiali ai instanței de la Haga

Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat marți noi sancțiuni împotriva președintei Tribunalului Penal Internațional, Tomoko Akane (Japonia). Este vizat și procurorul principal Abdoulaye Seye (Senegal). Decizia a fost luată pe fondul escaladării tensiunilor dintre instanța internașională și administrația Trump.

„Aceste persoane s-au implicat în mod direct în demersurile TPI de a investiga, aresta, reține sau pune sub acuzare oficiali ai unor guverne care nu și-au dat consimțământul pentru jurisdicția TPI”, se arată în declarația sa. Rubio a adăugat că CPI a încercat să își „aroge autoritatea asupra” cetățenilor americani și a cetățenilor altor state care nu au aderat la Statutul de la Roma, documentul prin care a fost înființată instanța.

„Campania noastră guvernamentală pentru eliminarea amenințării pe care TPI o reprezintă pentru suveranitatea națională va fi de amploare. Ne așteptăm ca și alte țări să ni se alăture, punând capăt finanțării și participării lor la această instanță politizată și lipsită de mecanisme de responsabilizare”, a declarat Rubio.

Ce poate judeca instanța de la Haga

Curtea Penală Internațională de la Haga (care mai găzduiește și Curtea Internațională de Justiție, care judecă litigii între state în numele ONU, dar și Curtea Permanentă de Arbitraj, care administrează arbitraje între companii sau) a fost instituită în 2002, în baza Statului de la Roma. CPI judecă persoane fizice acuzate de: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și agresiune. SUA nu au ratificat și chiar și-au retras semnătura de pe Statutul de la Roma. Nu sunt parte a CPI. SUA, alături de Israel, Irak, Qatar, China, Yemen au fost țările care au votat împotriva Statutului de la Roma, în cadrul Adunării Generale ONU, în 1998. SUA nu au ratificat vreodată statutul. Nici Rusia, nici China. Retragerea Rusiei din CPI, în 2016, a fost tot o mișcare de imagine. Rusia nu a făcut parte în mod efectiv din această instanță.

Planul lui Rubio: desființarea TPI

Pe 13 iulie, secretarul de Stat Rubio și-a prezentat, în paginile The Wall Street Journal, planurile de a desființa Curtea Penală Internațională. El a susținut că aceasta reprezintă o amenințare la adresa ”soldaților americani, polițiștilor, agenților Poliției de Frontieră și liderilor aleși”. Totul în baza unor norme de drept internațional ”la care noi nici nu am consimțit și pe care nici nu le controlăm”.

„Citiți Declarația noastră de Independență. Am făcut o revoluție împotriva unei puteri străine care ne trimitea peste mări pentru a fi judecați pentru pretinse infracțiuni. Independența este dreptul nostru din naștere. Nu vom permite niciodată unor funcționari străini să ne ia acest drept”, a spus Rubio, în luna iulie.

De ce a intrat TPI în conflict cu Washingtonul

Administrația Trump a sancționat anul trecut mai mulți procurori și judecători ai TPI, după emiterea mandatelor de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, fost ministru israelian al Apărării. Trei judecători ai TPI au contestat sancțiunile în instanță, susținând că sunt ilegale. Mai multe organizații pentru drepturile omului au dat, la rândul lor, în judecată administrația, invocând caracterul neconstituțional al măsurilor.

Netanyahu nu concepe să fie arestat în baza mandatului TPI

Procurorul TPI Karim Khan, cel care a emis mandate de arestare pe numele oficialilor israelieni amintiți, dar și pe numele lui Vladimior Putin, pentru răpirea copiilor ucraineni, a fost demis la finalul lunii trecute, în urma unei anchete pentru abuz sexual.

În timpul vizuitei sale in SUA de la finalu linii trecute, premierul Benjamin Netanyahu a fost întrebat dacă se teme că o urgență medicală l-ar putea obliga ca aeronava sa să aterizeze într-o țară care recunoaște CPI și care ar putea încerca să îl aresteze. ”Da, mă gândesc la acest lucru”, a răspuns Netanyahu. ”Știți, avem forțe speciale în jurul nostru. Am fost parte din ele timp de cinci ani”. Realizatorul FoxNews Sean Hannity a intervenit, referindu-se la un posibil „plan B”, și a spus că armata israeliană (IDF) are o reputație deosebit de dură. ”Să le dăm o nouă misiune”, a răspuns Netanyahu.