UPDATE Bolojan, răspuns pentru PSD: Orice partid are posibilitatea să inițieze moțiuni de cenzură, să facă ce consideră

UPDATE 21:58 Întrebări

Întrebare: Întâlnire cu Zelenski. Presa din România a fost ținută la poartă, în ciuda faptului că presa din Ucraina a intrat în fața Palatului Victoria

Ilie Bolojan: Declarațiile de presă și partea de comunicare publică, care a constat în declarații, a fost organizată în prealabil de domnul președinte, la Palatul Cotroceni, în urma semnării documentelor cu domnul președinte Zelenski. Iar întâlnirea de la Guvern era o întâlnire de lucru, pe componentele guvernamentale, unde știam clar că nu vom face declarații și ați fost anunțați din acest punct de vedere. De asemenea, din considerente cre țin de securitate și aspectele protocolare, am luat aceste decizii legate de organizare, iar în condițiile în care, în delegația oficială a unui demnitar există unul sau doii jurnaliști, nu poți interveni în delegația oficială. Iar dvs ați primit toate fotografiile de la cameramanii care sunt și acum aici și v-au asigurat toate datele de imagine, plus comunicatul de imagine primit.

Întrebare: Același interes era și din partea jurnaliștilor din România, care nu au avut aceleași facilități ca jurnaliștii din Ucraina. De ce dubla măsură? Și respectul față de trusturile de presă?

Ilie Bolojan: Prin faptul că suntem aici în fața dvs, la toate momentele în care e nevoie de clarificări, dacă vă interesează aspecte care țin de cetățeni, e o formă de respect pentru cetățeni și media din România

Întrebare: Și asta vi s-a părut o formă de respect față de presa din România?

Ilie Bolojan: Ați adresat toți întrebări.

Întrebare: În cazul în care proiectul va suferi modificări sau nu va trece de votul Parlamentului, luați în calcul să vă dați demisia?

Ilie Bolojan: Bugetul va trece de votul Parlamentului și sunt convins că va rămâne un buget echilibrat. Ar fi iresponsabil să repetăm greșelile pe care le-am făcut anul trecut.

Rareș Mereuță, Cotidianul:

La SRI avem o creștere de 13.8%, peste 5 miliarde de lei, în 2026, comparativ cu anul trecut. De ce a fost nevoie să alocăm atât SRI, de la Sănătate s-a redus 13%. Mai ales că din SRI nu avem încă cu nume și prenume un responsabil pentru anularea alegerilor din 2024, și totuși, se alocă bani în plus.

Ilie Bolojan: Abordarea este simplistă și strict contabilă. Trebuie să recunoaștem că sunt ministere care și-au crescut bugetele fiindcă beneficiază de anumite linii de finanțare. Vă rog să verificați, de exemplu, Apărarea sau Transportul, care au programare importante, și SRI are programe, atât pe fonduri europene, cât și pe SAFE. De exemplu, achiziție de elicoptere de tip utilitar, alte dotări care țin de accesarea de fonduri europene, cât și de SAFE. Prin urmare, cumulând aceste sume, în bugetul acestor instituții, inclusiv SRI, și la MAPN e o creștere pe partea de SAFE, de câteva miliarde, la fel este la Transporturi , de câteva miliarde. Anumite ministere, cum e cel de Externe.c are nu au avut astfel de proiecte în mod evident, nu apare surplusul care apare la cei care au aceste fonduri.

În toate sistemele care și de ordine publică și siguranța națională, reducerea de cheltuieli de personal se va face în perioada următoare și lucram pentru ca prin creșterea vârstei de pensionare în aceste domenii, un de aveam pensionări accelerate, la 52-54 de ani, să avem în anii următori, o creștere treptată a vârstei de pensionare, ceea ce va însemna economii importante.

3.4 lei pentru măsurile sociale PSD. V-a zis doamna Ursula, președinta Comisiei, la întâlnirea pe care ați avut-o la Bruxelles, că pachetul de solidaritate nu poate fi acoperit din fonduri europene?

Ilie Bolojan: La discuțiile cu doamna Ursula von Der Leyen, nu s-a discutat pachetul de solidaritate.

Scăderea accizei ar fi un scenariu?

Ilie Bolojan: Nu-mi place să speculez, pentru că în astfel de situații, e bine să fim rezervați, să nu acționăm ca niște piromani economici. Să vedem care sunt efectele. Nu neapărat o scădere de acciză îți garantează scădere de prețuri, ci poate garanta creșterea unui adaos comercial.

Întrebare: Scenarii pentru a susține prețul care crește la pompă. Dacă ne întoarcem la momentul 2022, se poate susține compensarea de 50 de bani?

Ilie Bolojan: Trebuie să fim realiști și corecți cu românii, Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat puternic lanțul țițeiului, combustibililor procesați de rafinăriile din zonă. Ca urmare, avem în toate piețele creșteri de prețuri pe care le vedem în toate benzinăriile din lume. Cetățenii vor avea o predictibilitate în următoarele luni, cu atât mai mult cu cât de anul viitor, va fi o cantitate suplimentară exploatată din Marea Neagră.

Cu toate măsurile luate de țările care au disponibilități, ele creează mișcări de prețuri în piață. În condițiile în care în zilele următoare, vom vedea că e o dinamică, vom analiza care sunt măsurile pe care le putem lua care ar putea limita, dar nu anula, fiindcă nu putem face acest lucru, aceste creșteri, pentru a fi suportabile pentru cetățenii țării noastre.

Întrebare: Ajutor transportatori. Alte propuneri de ajutoare pentru populație sau agricultori în contextul războiului din Orient

Alexandru Nazare: Schema expira la 31 martie. Era absolut necesară prelungirea ei. Am ajuns la 85 de bani pentru a acoperi mare parte din creștere la combustibili, astfel încât mii de firme românești, transportatori, să beneficieze. O schemă asemănătoare funcționează și la Ministerul Agriculturii.

Întrebare: PSD decide în acest weekend în ce formă votează bugetul, iar weekendul viitor decid dacă vă mai susțin în conducerea Guvernului. Care este poziția dvs cu privire la acest scenariu că după ce e adoptat bugetul, acest Guvern va fi schimbat

Ilie Bolojan: De câteva luni de zile aveți acest tip de discuții. Cea mai importantă miză pentru noi, este să avem acest buget adoptat. În condițiile în care un partid din Coaliție nu este mulțumit de cum funcționează Coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură, să facă ce consideră. Și dacă vor apărea astfel de situații, putem discuta.

Indiferent de cine e premier și cine e la guvernare, trebuie să ținem cont că stabilitatea, mai ales în aceste vremuri, e un element important, fiindcă ea concură la nivelul dobânzilor și împrumuturilor pe care le face România.

Întrebare: Cele 3.4 miliarde cerute de PSD. Ați acordat doar jumătate. Veți avea de unde să faceți rost de acești bani când Parlamentul vă va obliga?

Ilie Bolojan: În mod normal, în timpul dezbaterilor parlamentare, apar amendamente. Și cu siguranță, grupurile vor veni cu propuneri. Dacă sunt într-o anvelopă rezonabilă, nu creează probleme majore la buget. Dacă prin astfel de propuneri se creează dezechilibre majore, nu facem decât să repetăm greșeala din anii trecuți, să construim în loc de bugete realiste, bugete care nu sunt create pe estimări corecte, în care veniturile sunt supraestimate și veniturile nu acoperă cele 12 luni ale anului. Sperăm că nu vom și în această situație.

Prin proiectul de buget, sumele dedicate pentru sprijinul vârstnicilor, care nu puteau fi alocate prin fonduri europene, au fost prinse în buget. Pentru alte propuneri care țin de alte forme de sprijin cu caracter social, există o disponibilitate din fondul social european, astfel încât pentru persoane care au nevoie de sprijin, pot fi dezvoltate. Minsiterul Muncii și MIPE dacă lucrează, pot fi acordate din fonduri europene. Unde nu se putea, am alocat direct din buget. Sunt acoperite toate cheltuielile ministerului Muncii, ce ține de pensii.

UPDATE 21:42 Declarații de presă

Alexandru Nazare: Ne-am dorit să fie un buget realist, corect, care să reflecte prioritățile, dar și posibilitățile pe care le are România în contextul în care ne aflăm astăzi.

Ilie Bolojan: A fost o zi lungă, dar am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament mâine dimineață, în vederea dezbaterii și adoptării.

Câteva acte normative adoptate. S-a adoptat HG privind creșterea salariului minim brut pe țară de la 1 iulie anul acesta, cu 6.8% față de valoarea de astăzi, ajungând la 4.325 de lei. De asemenea, adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină, dedicată transportatorilor. A fost prelungită până la sfârșitul anului, iar compensarea crescută la 0.85 de bani, astfel încât creșterile de preț pentru transportatori să fie parțial compensate. Iar prin revizuirea din trei în trei luni de zile, vom ține cont de evoluțiile din piață.

Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulențele pe care le vedem pe piețele externe, atât din punctul de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, dar și din punct de vedere al creșterii prețurilor la combustibili.

Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări, una dintre cele mai mari este să reducem deficitul bugetar, și practic, este primul pas improtant în care reintră România, în traiectoria asumată de acum trei- patru ani de zile, pentru reducerea deficitului, după derapajul pe care l-am avut în anii trecuți.

Trebuie să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus, urmărește atingerea acestui obiectiv.

O altă provocare ține de reducerea de cheltuieli. Așa cum știți, în pachetul de reformă a administrației aveam o reducere care este prevăzută la 10% în administrația centrală și locală și va fi o provocare să reducem aceste cheltuieli în așa fel încât prin reducerea cheltuielilor de bază, redistribuirea de personal sau reducerea de personal, unde se constată că e supradimensionat, să ne reducem cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele eliberate să fie direcționate către serviciile de bază, sănătate, educație.

UPDATE 21:00: Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vor susține o conferință de presă la ora 21:30.

UPDATE 20.51: Surse guvernamentale spun că toate actele normative au fost aprobate în ședința de Guvern. Este vorba despre legea bugetului de stat pe 2026, majorarea salariului minim la 4.325 de lei brut lunar, începând cu 1 iulie 2026, dar și despre prelungirea schemei de sprijin pentru motorina utilizată de transportatori.

Astfel, pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 decembrie 2026, valoarea ajutorului de stat este stabilită la 85 de bani pentru fiecare litru de motorină.

UPDATE 20.17: Ședința de Guvern a început.

UPDATE 20.11: Avertismentul PNL pentru PSD. Dacă depun amendamente la buget, distrug coaliția și acaparează România.

UPDATE 19.27: Guvernul a amânat pentru a doua oară ședința. Noua oră anunțată este 20:15. Motivul: Consilul Legislativ încă nu a emis avizul, spune Florin Iordache, pentru Cotidianul. Avizul CL este obligatoriu, dar consultativ.

UPDATE 19:20 Proiectul de buget a primit avizul CES. Acesta este unul consultativ, dar obligatoriu.

Patronatele au dat „favorabil cu observații”, iar societatea civilă a avizat „nefavorabil” proiectul bugetului de stat pe 2026.

În avizul nefavorabil al societății civile se arată că „proiectul de buget se bazează pe o construcție care este vulnerabilă nu numai prin nivelul absolut al deficitului, ci și prin faptul că orice abatere nefavorabilă a variabilei de bază, respectiv PIB-ul nominal, conduce imediat la deteriorarea tuturor indicatorilor de echilibru bugetar.

„Dacă PIB-ul este supraestimat, atunci și deficitul exprimat ca procent în PIB este cosmetizat statistic, iar veniturile apar mai ușor de realizat decât sunt în realitate. În consecință, ceea ce este prezentat formal drept o traiectorie de consolidare poate deveni, în fapt, o simplă mutare nominală a dezechilibrului, fără corecție structurală suficientă”, se arată în avizul CES.

Reamintim că proiectul de bugetact propune venituri totale de circa 736,5 miliarde lei și cheltuieli totale de aproximativ 864,3 miliarde lei, cu un deficit cash de 6,2% din PIB.

VEZI AVIZUL CES AICI

UPDATE 18.30: Ședința de Guvern s-a amânat din nou pentru ora 19:30.

UPDATE 18:00: Biroul de presă al Palatului Victoria a anunțat oficial că ședința de Guvern va începe la ora 18:30. La Palatul Victoria, premierul Bolojan se află, în acest moment, la o întâlnire oficială cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

***

Bugetul de stat pentru anul 2026 va fi adoptat într-o ședință de Guvern extraordinară, joi de la ora 18:00, spun surse guvernamentale pentru Cotidianul. Alături de proiectul de buget va mai fi adoptată și hotărârea de guvern privind creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026.

Bugetul de stat pe 2026 intră în linie dreaptă în Guvern, după ce social-democrații au anunțat joi că miniștrii PSD vor aviza bugetul, urmând să-l „rezolve” în parlament prin amendamente.

Supărarea PSD este dată, în special, de alocarea de 1,7 miliarde de lei pentru pachetul de solidaritate, în contextul în care acesta însuma un total de aproximativ 3,4 miliarde.

Tot în ședința de Guvern de joi seara va fi adoptat și proiectul de hotărâre de guvern (HG) privind creșterea salariului minim de la 4.050 lei la 4.325 lei brut lunar. Măsura a fost stabilită în coaliție în luna decembrie și va intra în vigoare de la 1 iulie 2026.

Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, de această creștere vor beneficia 1.759.027 de salariați, față de 831.382 de salariați în prezent.

Totodată, va fi adoptat și un proiect de ordonanță de urgență (OUG) privind investițiile străine în România.

Ce prevede proiectul de buget pe 2026

Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanțelor, bugetul pentru 2026 este construit cu un deficit de 6,2% din PIB, echivalentul a aproximativ 127,7 miliarde lei, urmând ca acesta să scadă la 5,1% din Produsul Intern Brut în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026 și la 2.182 miliarde lei în 2027.

La nivelul bugetului general consolidat, veniturile totale sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în creștere ca pondere în economie, de la 34,7% din PIB la 36% din PIB, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al îmbunătățirii colectării veniturilor. Din total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente, respectiv venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului, care sunt estimate la 636,3 miliarde lei.

Bugetul de stat este construit pe venituri de 391,7 miliarde lei și cheltuieli de 527,4 miliarde lei, ceea ce conduce la un deficit bugetar de 135,7 miliarde lei.

În același timp, creditele de angajament, care reprezintă suma maximă ce poate fi contractată pentru proiecte și programe multianuale, ajung la 712,6 miliarde lei.

1,7 miliarde lei pentru măsurile de solidaritate cerute de PSD

Proiectul de buget include și finanțarea pachetului de solidaritate, un set de măsuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile cerut de PSD. Alocarea prevăzută este de 1,7 miliarde lei, adică jumătate din cele 3,4 miliarde lei solicitate de social-democrați.

Cheltuielile cu investițiile sunt estimate la peste 160 miliarde lei, un nivel record și peste cel din 2025, o mare parte dintre acestea urmând să fie finanțate din fonduri europene.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică sunt în creștere, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori. Acestea sunt estimate la 60,8 miliarde lei, în creștere de la 50,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 0,4% din PIB.

Cum se direcționează TVA-ul

O parte din veniturile colectate din taxa pe valoarea adăugată va fi direcționată către autoritățile locale. În total, 27,7 miliarde lei din TVA vor fi distribuiți bugetelor locale pentru finanțarea unor servicii publice și pentru echilibrarea bugetelor administrațiilor locale.

Din această sumă, 4,45 miliarde lei sunt destinați finanțării cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, iar 17,62 miliarde lei vor ajunge la comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București.

Alte 880 milioane lei sunt prevăzute pentru finanțarea lucrărilor la drumurile județene și comunale, în timp ce 3,84 miliarde lei sunt alocați pentru echilibrarea bugetelor locale și pentru finanțarea unor servicii publice, inclusiv salvamar și puncte de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică.

De asemenea, 915,6 milioane lei vor fi utilizați pentru finanțarea unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate care nu percep taxe.

Repartizarea impozitului pe venit (IVG)

Proiectul bugetului stabilește și modul în care veniturile din impozitul pe venit sunt repartizate către administrațiile locale. Astfel, 15% din aceste venituri vor merge la bugetele județelor, iar 63% vor reveni comunelor, orașelor și municipiilor pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea contribuabilii.

Alte 6% vor fi direcționate către un fond administrat la nivel județean, destinat redistribuirii către localități, în timp ce 14% vor fi alocați unui fond național pentru echilibrarea bugetelor locale.

De asemenea, 2% din aceste sume vor fi folosite pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților locale, precum teatre, opere sau filarmonici.

Pentru municipiul București, proiectul prevede un mecanism distinct de repartizare a veniturilor din impozitul pe venit. O cotă de 14% va constitui un fond aflat la dispoziția Consiliului General al Capitalei, destinat în principal finanțării serviciilor publice și cofinanțării proiectelor de infrastructură.

Din restul de 86%, o cotă de 44% va reveni bugetului municipiului București, iar diferența de 56% va fi distribuită sectoarelor Capitalei și județului Ilfov, proporțional cu numărul de locuitori.

7,6% din PIB merg pentru plata pensiilor

Bugetul asigurărilor sociale de stat, din care sunt plătite pensiile, este estimat pentru 2026 la 159,1 miliarde lei venituri, majoritatea provenind din contribuțiile de asigurări sociale.

Aproximativ 80% din venituri vor proveni din contribuțiile sociale, în timp ce 19,7% vor fi asigurate din subvenții de la bugetul de stat.

Subvenția pentru echilibrarea sistemului public de pensii este estimată la 31,4 miliarde lei.

Cheltuielile totale sunt estimate la 158,9 miliarde lei, iar cea mai mare parte a acestora va fi direcționată către plata pensiilor și a altor forme de asistență socială.

Fondurile destinate pensiilor din sistemul public sunt estimate la 154,7 miliarde lei, echivalentul a 7,6% din PIB.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj, veniturile sunt estimate la 4,03 miliarde lei în 2026, iar cheltuielile sunt prevăzute la 3,43 miliarde lei.

Fondurile sunt destinate în principal plății indemnizațiilor de șomaj, stimulării angajatorilor care angajează persoane fără loc de muncă sau absolvenți și programelor de formare profesională finanțate inclusiv din fonduri europene.

Estimările arată că, în medie, aproximativ 55.000 de persoane vor beneficia lunar de indemnizație de șomaj, iar alte circa 5.000 de persoane vor primi indemnizație de șomaj după absolvirea studiilor.

Cum se distribuie banii în 2026, față de 2025

 Administrația Prezidențială: 103.4 mil lei (71,4 mil lei în 2025, + 44,7%)

 Senat: 259,8 mil lei (254,5 mil în 2025, +2,08%)

 Camera Deputaților: 578,9 mil lei (558,9 mil în 2025, +3,57%)

 ÎCCJ: 4,9 miliarde lei (3,3 miliarde în 2025, +47,5%)

 CCR: 44,3 milioane lei (42,4 milioane în 2025, +4,47%)

 SGG: 2,6 miliarde lei (2,05 miliarde în 2025, +30,3%)

 Ministerul Afacerilor Interne: 35,7 miliarde lei (34,4 miliarde în 2025, +3,8%)

 Ministerul Afacerilor Externe: 1,6 miliarde lei (1,68 miliarde în 2025, -5,14%)

 Ministerul Agriculturii: 27,7 miliarde lei (26,3 miliarde în 2025, +5,10%)

 Ministerul Apărării Naționale: 49,3 miliarde lei (42,38 miliarde în 2025, +16,4%)

 Ministerul Culturii: 1,4 miliarde lei (1,39 miliarde în 2025, +3,73%)

 Ministerul Transporturilor: 42 miliarde lei (43,62 miliarde în 2025, -3,66%)

 Ministerul Educației: 64,7 miliarde lei (61,2 miliarde în 2025, +5,78%)

 MIPE: 12,6 miliarde lei (7,3 miliarde în 2025, +72,3%)

 Ministerul Muncii: 91,8 miliarde lei (99,2 miliarde în 2025, -7,51%)

 SRI: 5,2 miliarde lei (4,5 miliarde în 2025, +13,8%)

 SIE: 812,5 milioane lei (805,6 milioane în 2025, +0,85%)

 SPP: 408,9 milioane lei (450,8 milioane în 2025, -9,29%)

 STS: 1,52 miliarde lei (2,15 miliarde în 2025, -29,33%)

 CNCD: 35,6 milioane lei (10,8 milioane în 2025, +229,3%)

 Academia Română: 752, 9 milioane lei (570,1 milioane în 2025, +32,08%)

 Institutul Cultura Român: 35,3 milioane lei (35,5 milioane în 2025, -0,8%)

 CSM: 280,8 milioane lei (258,7 milioane în 2025, +8,53%)

 CES: 14,8 milioane lei (10,9 milioane în 2025, +35,51%)

 Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor: 22,1 milioane lei (17,3 milioane în 2025, +27,20%)

 Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: 25,05 milioane lei (22,79 milioane lei în 2025, +9,88%)

 Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale: 656,49 milioane lei (357,7 milioane lei, +83,5%)

 Consiliul Legislativ: 14,86 milioane lei (14,75 milioane lei în 2025, +0,75%)

 Curtea de Conturi: 557,7 milioane lei (493,9 milioane lei în 2025, +12,92%)

 Consiliul Concurenței: 126 milioane lei (100,2 milioane lei în 2025, +25,74%)

 Avocatul Poporului: 24,24 milioane lei (24,96 milioane lei în 2025, -2,88%)

 CNSAS: 27,8 milioane lei (28,4 milioane lei în 2025, -2%)

 CNA: 47,7 milioane lei (21,08 milioane lei în 2025, +126,5%)

 Ministerul Finanțelor: 12,1 miliarde lei (11,1 miliarde în 2025, + 9,38%)

 Ministerul Economiei: 3,6 miliarde lei (2,3 miliarde în 2025, + 59,4%)

 Ministerul Energiei: 19,7 miliarde lei (5,3 milarde lei în 2025, + 268,63%)

 Ministerul Justiției: 4,3 miliarde lei (4,1 miliarde în 2025, + 4,96%)

 Ministerul Dezvoltării: 22,8 miliarde lei (28,9 miliarde în 2025, -20,98%)

 PÎCCJ: 2,8 miliarde lei (1,7 miliarde în 2025, +65,31%)

 Ministerul Sănătății: 22,7 miliarde lei (26,1 miliarde în 2025, -12,87%)

 Ministerul Mediului: 5,9 miliarde lei (5,2 miliarde în 2025, +12,97%)

 Academia Oamenilor de Știință: 11, 1 milioane lei (11,1 milioane în 2025, +0,04%)

 ANI: 44,8 milioane lei (71,3 milioane în 2025, -37,10%)

 AEP: 289,7 milioane lei (770 milioane în 2025, -62,39%)

 AGERPRES: 31,2 milioane lei (30,7 milioane în 2025, +1,54%)

 Radio Public: 470 milioane lei (445 milioane în 2025, +5,45%)

 TVR: 500 milioane lei (483 milioane în 2025, +3,34%)

 ANRP: 30,7 milioane lei (30,3 milioane în 2025, +1,24%)

 Secretariatul de stat pentru culte: 2,6 miliarde lei (2,8 miliarde în 2025, -5,42%)