Tăieri de posturi la AEP. 371 de posturi la centru, iar structurile teritoriale vor avea trei-patru angajaţi. Ce spune Adrian Țuțuianu

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregătește o nouă structură organizatorică, cu un număr mai mic de posturi decât cel prevăzut până acum în organigramă. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat miercuri că proiectul de lege privind organizarea și funcționarea instituției prevede un număr total de 371 de posturi, fără a include funcțiile de demnitate publică și personalul cabinetelor acestora, scrie News.ro.

Potrivit lui Adrian Țuțuianu, reducerea este una importantă raportat la situația de până acum. La începutul anului, AEP avea 396 de posturi ocupate, în timp ce în prezent sunt ocupate aproximativ 350. În același timp, organigrama instituției prevedea până de curând peste 500 de posturi.

„Numărul total de posturi, potrivit noii reglementări – 371, exclusiv funcțiile de demnitate publică și personalul cabinetelor acestora”, a declarat președintele AEP, în cadrul unei conferințe de presă în care a prezentat proiectul de lege.

Structurile teritoriale, reorganizate

Una dintre modificările importante vizează structurile teritoriale ale Autorității Electorale Permanente. Acestea urmează să funcționeze cu trei sau patru angajați, în locul unor structuri mai numeroase existente anterior.

Adrian Țuțuianu a explicat că, în urmă cu șase-șapte luni, existau structuri județene care aveau directori și ajungeau până la zece angajați. Noua organizare urmărește reducerea numărului de salariați din teritoriu și o structură considerată de conducerea AEP mai apropiată de atribuțiile instituției.

„Am urmărit aceeași logică pe care am avut-o la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare depus la Parlament în luna martie”, a precizat Țuțuianu.

Proiectul de lege vine în contextul în care AEP nu are în prezent o lege unitară de organizare și funcționare. Potrivit președintelui instituției, atribuțiile AEP sunt în prezent dispersate în mai multe acte normative, iar proiectul urmărește să reunească aceste prevederi într-un cadru legislativ unic.

Cum va fi numită conducerea AEP

Proiectul aduce modificări și în ceea ce privește conducerea Autorității Electorale Permanente. Mandatul președintelui și al celor doi vicepreședinți va rămâne de opt ani, astfel încât să depășească durata unui ciclu electoral.

În schimb, atât președintele, cât și vicepreședinții AEP ar urma să fie numiți prin hotărâre a Parlamentului. În prezent, președintele este desemnat de Parlament, în timp ce unul dintre vicepreședinți este desemnat de președintele României, iar celălalt de prim-ministru. Secretarul general este, de asemenea, desemnat în prezent de premier.

Țuțuianu susține că noul mecanism este justificat de statutul AEP de autoritate autonomă aflată sub control parlamentar. În proiect, secretarul general ar urma să fie desemnat de președintele AEP. O altă prevedere este legată de statutul angajaților. Personalul AEP va trebui să declare că nu face parte dintr-un partid politic. Proiectul mai prevede că salarizarea personalului va fi similară celei aplicate angajaților Parlamentului.

Autoritatea ar urma să aibă și posibilitatea de a obține venituri proprii, pe lângă finanțarea prin subvenții de la bugetul de stat. Totodată, actele adoptate de AEP ar urma să fie publice și să poată fi contestate în instanță. Proiectul prevede și înființarea, în cadrul AEP, a Centrului național pentru dezvoltarea managementului electoral, structură destinată formării profesionale, educației electorale, cercetării și documentării în domeniu.

CITEȘTE ȘI

Bolt și Lime, împotriva căștii obligatorii doar pe trotinete. Ce alte vehicule spun că ar trebui incluse