Trai neneacă pe banii părinților!

Supărați că salariile mici nu le ajung nici de un suc și fără să cunoscă o meserie, tinerii români nu vor nici să muncească, nici să învețe. Pe locul 2 în Europa la statul degeaba, ei cred că mai au timp să se gândească ce vor de la viață. Între timp stau pe banii părinților, obligați să-i întrețină dacă i-au adus pe lume.

Pe locul 2 în Europa la statul acasă

Economia României are astăzi o creștere de peste 5% pe an, în timp ce industria a depășit 8%. Și asta în pofida faptului că la investiții stăm prost de peste 10 ani. Cu tot avântul economic, angajatorii caută personal și nu găsesc.

Doar 1 din 4 tineri, cu vârste cuprinse între 20-24 de ani merg la școală ori au un loc de muncă. Suntem acum pe locul 2 în Europa, cu cele mai multe persoane fără ocupație, după Italia și înaintea Greciei, potrivit unui clasament Eurostat.

Aflată pe primul loc, în Italia circa 30% dintre tinerii sub 24 de ani nu urmează nicio formă de învățământ și nici nu lucrează. Și Grecia are același procent cu România 23%, în timp ce în Bulgaria și Cipru 22,7% dintre locuitorii apți de muncă stau acasă, în Spania 21,2% și Croația 19,6%.

La polul opus se află Danemarca 8,5%, Suedia 9,3% , Olanda 6,9%.

La începutul anului, mai mult de 18.000 de tineri sub 25 de ani erau în șomaj de peste 6 luni, iar 150.000 de adulți se aflau în șomaj de peste 1 an, ei reprezentând 40% din totalul persoanelor care nu au un loc de muncă.

Cei mai mulți șomeri, respectiv 78%, sunt persoane care nu au urmat vreo formă de învățământ ori au un nivel primar, gimnazial sau profesional de educație.

Desființarea școlilor profesionale, lipsa meseriașilor

Analizele de pe piața muncii spun că, în pofida aparențelor, oferta nu depășește cererea întrucât există o criză de personal calificat, ceea ce i-a determinat pe angajatori să scoată la concurs aceleași posturi de mai multe ori. Așa se face că angajatorii se plâng de lipsa specialiștilor, în timp ce persoanele care își caută de lucru spun că cerințele sunt fie prea mari, fie nu au experiență, ori salariile sunt prea mici.

Fostul ministru PSD al educației, Ecaterina Andronescu a desființat în 2009 școlile profesionale, fapt ce a dus treptat la dispariția unor meserii cerute pe piața muncii, cum ar fi instalator, zugrav, electrician, sudor, etc. Sunt practicate astăzi tot mai mult de persoane trecute de 30 de ani, în timp ce tinerii nu au învățat nicio meserie. Mai mult, meseriașii pleacă în țările vestice unde sunt mai bine plătiți, în timp ce în țară lipsa acestora devine tot mai acută.

Cele mai multe locuri de muncă vacante au fost cele de muncitor necalificat în industria confecțiilor ori la asamblare, vânzător, șofer de camion, zidar, faianțar, parchetar, croitor, agent de pază.

Și investițiile publice au avut de suferit, ele fiind aproape inexistente în domenii importante și necesare, cum ar fi infrastructura feroviară, rutieră, în educație, sănătate ori administrație. Lipsa candidaților pentru posturile vacante îi vor obliga pe investitori să oprească proiectele, și așa puține, mai ales în Iași, în Centrul și Vestul țării. Deși creșterea salariului minim pe economie ar fi trebuit să motiveze într-o oarecare măsură angajarea, sunt în prezent aproximativ 1 milion de persoane, majoritatea tineri, care așteaptă să-și găsească un loc de muncă în domeniul public, refuzând să-și caute serviciu în mediul privat.

Sociologii spun despre ei că sunt protejați exagerat de către părinți și că generația lor nu-și face planuri de viitor. Se numesc NEET, Not in Education, Employment or Training.

Studiile relevă faptul că peste 440.000 de tineri români erau în 2017 în această situație.

În Teleorman doar 35% dintre tineri lucrează

În Teleorman doar 35% din populația aptă de muncă merge la serviciu în fiecare zi. Mai exact, din 159.000 de persoane sunt 56.000 de salariați.

În Vaslui și Botoșani rata este de 38%, în timp ce în Dâmbovița, Giurgiu și Mehedinți de 40%. În Brăila procentul este ceva mai mare, de 55%.

În topul celor mai harnice județe se află Brașovul unde, din 253.000 de persoane apte de muncă, lucrează 180.000, adică 71%. Același procent este și în Timiș, în timp ce în București 86% dintre tineri sunt angajați într-o formă sau alta. În Sibiu rata este de 68%, în timp ce în Cluj este de 67%.

Bugetul de stat pe umerii a 5 milioane de angajați

În prezent 8 milioane de români au venituri din muncă. Dintre aceștia 4,7 milioane sunt salariați și 3 milioane au migrat la lucru în alte țări. Anul trecut, 5% dintre șomeri absolviseră o facultate, iar 18% terminaseră liceul ori aveau studii post-liceale.

Dintre cele 12,5 milioane de persoane active pe piața muncii, mai puțin de 5 milioane au un contract de angajare și plătesc taxe și impozite. Din banii pe care aceștia îi dau la bugetul de stat sunt plătite ajutoarele de șomaj, alocațiile pentru handicapați, copiii și pensiile.

În aceeași perioadă a anului trecut 20.000 de locuri de muncă erau libere în țară și 1.400 în UE, iar rata șomajului se ridica la 6,4%, potrivit datelor statistice ale ANOFM.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Giulia Anghel 56 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.