Traian Băsescu – șef de rețea plătit de Securitate

Problema relațiilor de colaborare cu Securitatea ale fostului președinte Traian Băsescu a fost întoarsă, ani la rând, pe absolut toate fețele. Nici nu ar fi avut cum să fie altfel: înaltele funcții pe care el le-a deținut în vremea regimului comunist făceau obligatorie o asemenea relație. Relație pe care documentele din arhiva CNSAS au demonstrat-o din plin.

Relațiile de colaborare cu Securitatea ale fostului președinte au început, conform informațiilor conținute în Dosarul personal nr. 3990/09.11.1973, încă de pe vremea în care acesta era student al Institutului de Marină din Constanța. În ciuda „precocității“ acestei colaborări, ori de câte ori a fost întrebat despre ea, Traian Băsescu a explicat-o folosind cam aceleași argumente:

– a susținut că toţi studenţii la Marină au fost obligaţi să colaboreze cu ofiţerii de Contrainformaţii Militare (Direcţia a IV-a a Securităţii). Documentele de arhivă demonstrează însă că studentul Traian Băsescu nu a fost doar „prelucrat informativ“ de către  ofiţerii de Securitate. Iar asta, pentru că el a fost recrutat de Securitate în calitate de „colaborator“, activitate consemnată în dosarul susmenționat;

– a afirmat că, fiind comandant de navă, a fost nevoit să colaboreze cu Securitatea pentru că „înainte de 1989 toţi comandanţii de navă aveau relaţii instituţionale cu Securitatea“. Probabil că această afirmație ar conține o doză de adevăr care nu mai are prea multă relevanță, dacă ținem cont de faptul că el a fost recrutat de Securitate încă de pe vremea în care avea 22 de ani şi era student la Marină;

– ori de câte ori s-a vorbit despre colaborarea sa cu Securitatea, Traian Băsescu a afirmat că acea colaborare s-a concentrat doar asupra unor probleme de natură tehnică.

CNSAS zice că nu

În toamna anului 2006, Colegiul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) a emis Decizia nr. 310/26.09.2006, în care se menționa că Traian Băsescu „nu a colaborat cu Securitatea ca poliţie politică“. Decizia a fost atunci motivată astfel „întrucât Colegiul nu a primit nicio notă informativă semnată“ de către fostul președinte. Această decizie de necolaborare a fost dată în ciuda faptului că numele lui Traian Băsescu se regăsea într-o serie de documente specifice, de la „Registrul inventar – arhivă a fondului reţea Constanţa“, în care se află toţi colaboratorii Securităţii din judeţul Constanţa, la „Registrul Jurnal pentru reţea informativă al UM 02150 Mangalia“, în care se regăsesc toţi colaboratorii Securităţii de la Institutul de Marină, precum și „Procesul-verbal de distrugere a dosarului nr. 3990/1973“, dosarul de colaborator al Securităţii al lui Traian Băsescu.

Acțiunea „Partenerul“

Alte documente provenite din arhiva Securității dovedesc faptul că, într-adevăr, Traian Băsescu nu a fost un simplu „turnător“. Nu, era cu mult mai mult: în tinerețe a fost „șef de rețea“ şi se ocupa cu lucruri cu mult mai serioase. Un document, pe al cărui antet se menționează „Ministerul de Interne, departamentul Securității statului, UM 0544“, înregistrat sub numărul 3340/1984“ și clasificat „Strict Secret“, demonstrează faptul că, în tinerețea lui, fostul președinte a avut relații direct la vârful Securității.

Cu cât a fost subvenționată rețeaua lui Băsescu

Semnat de generalul Aristotel Stamatoiu și adresat „Tovarășului adjunct al ministrului, general-colonel Iulian Vlad“, documentul specifică în mod clar: „Dirijarea rețelei informative din Port Constanța privind problemele profesionale cu caracter specific muncii operative, în baza ordinului dvs., nr. S/00811779 din 9.06.84, a fost aplicată în conformitate cu desfășurătorul acțiunii «Partenerul». Prin organul operativ mr. Dumitru Nicușor s-au dispus toate măsurile privind acțiunile politice care să reflecte poziția marinarilor față de evenimentul de prim ordin Congresul al XIII-lea al PCR. Materialele specifice de propagandă pentru orientarea opiniilor și atragerea simpatiilor s-a realizat prin legătura directă Băsescu Traian. Despre Băsescu Traian precizăm că își manifestă pe deplin adeziunea față de politica PCR și am ordonat susținerea sa materială cu suma de 1.500 (una mie cinci sute) dolari USA pentru subvenționarea rețelei în cadrul noilor deziderate. Secretar de stat general-locotenent Aristotel Stamatoiu“.

În spatele UM 0544: „Centrul de Informații Externe“ (CIE)

Acum, nimeni nu mai știe prea clar în ce consta concret acțiunea „Partenerul“. La fel cum niciodată Traian Băsescu nu a explicat în ce constau „problemele profesionale cu caracter specific muncii operative“ în care a fost implicat în cursul anului 1984. Ceea ce știm totuși este faptul că în spatele indicativului militar UM 0544 se ascundea „Centrul de Informații Externe“ (CIE), echivalentul actualului SIE. De asemenea, mai știm că între anii 1981 și 1987 Traian Băsescu a fost căpitan de cursă lungă și s-a aflat, rând pe rând, comandant al navelor „Argeş“, „Crişana“ și „Biruinţa“. Pentru fapte și legături cu mult mai puțin evidente și importante, foarte mulți oameni au primit decizii de colaborare cu Securitatea. Mult mai norocos, Traian Băsescu a primit două mandate prezidențiale.