Trecutul noului patron de la Genoa pe care nu-l cunosc italienii

Trecutul noului patron de la Genoa pe care nu-l cunosc italienii. Fotbalul românesc a dat o mare lovitură financiară în plan financiar, una care părea imposibilă la prima vedere.

Principalul acționar al Rapidului, Dan Șucu, a plătit 45 de milioane de euro pentru a deține 77,7 la sută din acțiunile clubului italian de Serie A Genoa.

Ambițiile magnatului din industria mobilei merg și mai departe și el vrea ca în scurt timp să pună mâna pe tot pachetul de acțiuni al celui mai vechi club din fotbalul peninsular. Mass-media italiană a fost evident foarte contrariată de apariți unui patron român la un asmenea nivel, în Serie A fiind oameni sau fonduri de investiții cu mare forță financiară.

Însă cu siguranță nu au aflat despre trecutul din anii de dinainte de căderea regimului Ceaușescu, înainte de 1989, ai lui Dan Șucu, sau mai bine spus a lui Mircea Crișan, după numele de cod primit ca informator al odioasei Securități. Interesant nume conspirativ și-a ales patronul de azi de la Genoa și Rapid, al unui mare cântăreț român din acei ani, fugit însă în străinătate.

GSP s-a ocupat pe larg despre activitatea desfășurată de Dan Șucu în dezonoranta sa postură, care ar putea avea o palidă explicație prin faptul că atunci era ghid pentru turiștii străini și se știe că acest gen de activitate presupunea interes major din partea Securității.
În 2015, la solicitarea adresată de cotidianul „Evenimentul zilei”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) răspundea printr-o adeverință în care concluziona că Dan Viorel Șucu, pe atunci vicepreședinte al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România și membru-fondator al Asociației Clubul Sportiv – Tenis Club Herăstrău, NU a colaborat cu Securitatea, în sensul legii. Expunea însă o mulțime de pasaje din informările oferite de sursa „Mircea Crișan”, numele conspirativ al lui Șucu.

Rapoartele lui Dan Viorel Șucu (numele complet al subiectului) erau foarte complexe, unul dintre cei aflați în vizor fiind atașatul SUA în România. Dar despre slugărnicia fără margini a magnatului de astăzi vorbește cel mai bine modul în care și-a pus cenusă în cap după ce a comis o greșeală pentru care șefii lui l-au criticat aspru.

„Referitor la incidentul din Poiana Braşov , din ianuarie 1988, când am depăşit cadrul relaţiilor oficiale cu turiştii pe care-i însoţeam, menţionez că respectivul incident a fost şi va fi singular în toată activitatea mea de ghid-colaborator extern, întrucât mi-am dat seama de greşeala săvârşită şi de consecinţele ce ar fi decurs.

Consider ca îndreptăţită şi justă critica şi observaţiile ce mi-au fost adresate şi rog a se considera această faptă ca un eveniment irepetabil. Rog organele de stat să analizeze cele întâmplate, iar faţă de consecinţe voi răspunde personal. Indiferent de sancţiune, vreau să asigur, în continuare, organele de securitate de deplina mea sinceritate, loialitate şi obiectivitate, respectând instructajele ce-mi vor fi făcute periodic, cât şi celelalte norme de lucru”.

Nu toți membrii CNSAS au considerat că Dan Viorel Șucu nu poate fi considerat colaborator al Securității. Au existat însă și trei opinii separate la nivelul CNSAS. Este vorba despre Florin Abraham, Florian Bichir și Corneliu Turianu, care considerau că sunt întrunite condițiile ca Dan Șucu să fie identificat drept colaborator al Securității.

„Colaborarea cu Securitatea a domnului Șucu Dan Viorel, desfășurată sub numele «Crișan Mircea», în perioada 1984-1989, a avut la bază angajamentul de colaborare, neluat prin constrângere, ci liber asumat”.

„Prin informațiile transmise Securității de domnul Șucu Dan Viorel au fost afectate drepturile și libertățile fundamentale ale unor terțe persoane, din caracterizările făcute unor colegi”.

„Prin informațiile transmise Securității de domnul Șucu Dan Viorel au fost denunțate activități și atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Dl. Şucu Dan Viorel a fost utilizat de Securitate ca informator (,,agent provocator”) pe lângă ataşatul militar al Statelor Unite ale Americii în România, dl.S.G. Potrivit notei olografe date de dl. Şucu în noiembrie 1987, semnată cu numele conspirativ „Crişan Mircea”, acesta relatează ofiţerului de Securitate încercarea de a afla opinia dl. S.G. despre revolta muncitorilor de la Braşov din noiembrie 1987, precum şi despre aJte chestiuni politice importante pentru regimul comunist”.