Ministerul Finanțelor a transmis un răspuns oficial către Camera Deputaților privind impactul bugetar al măsurilor fiscale introduse prin controversata Ordonanță „trenuleț” (OUG 156/2024). Documentul oferă cifre impresionante, dar rămâne vag în privința justificărilor și ignoră unele întrebări de fond esențiale pentru înțelegerea reală a efectelor acestor politici asupra economiei și mediului de afaceri.
7,11 miliarde lei: o sumă mare, dar cum a fost calculată?
Ministerul estimează un impact bugetar pozitiv de 7,11 miliarde lei în 2025, urcând la aproape 10 miliarde lei în 2028, din patru măsuri fiscale principale. Cea mai mare contribuție provine din eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, care ar aduce 3,94 miliarde lei în acest an.
Totuși, Ministerul nu oferă nicio analiză de impact detaliată, niciun model econometric sau simulare fiscală care să sprijine aceste cifre. Lipsa fundamentării ridică semne de întrebare asupra robusteței estimărilor și asupra sustenabilității încasărilor bugetare pe termen mediu și lung.
Răspunsuri vagi despre venituri deja colectate
În privința veniturilor deja colectate în urma implementării OUG 156/2024, Ministerul susține că ANAF a adus în plus 22,58 miliarde lei în primele 5 luni din 2025 față de aceeași perioadă din 2024. Însă doar o mică parte dintre aceste încasări sunt clar atribuite măsurilor noi:
- Impozitul pe construcții: 0,67 miliarde lei
- Majorarea impozitului pe dividende: 2,11 miliarde lei
Restul de peste 19 miliarde de lei în plus nu sunt explicate printr-un mecanism cauzal clar. Nu se știe dacă aceste sume provin din creșterea economică, inflație, eficiență ANAF sau alte măsuri fiscale. Această neclaritate alimentează suspiciunea că datele sunt folosite mai degrabă pentru validarea politică a deciziilor, nu pentru o analiză onestă.
Zero consultare, zero asumare
Un alt punct nevralgic este lipsa totală a consultării reale cu mediul privat. Deși întrebat explicit despre acest aspect, Ministerul Finanțelor nu răspunde direct. În schimb, invocă jaloane din PNRR și directive europene, fără să abordeze problema lipsei transparenței decizionale sau efectele pe care aceste măsuri le pot avea asupra investițiilor și locurilor de muncă.
Jargon birocratic în loc de viziune
Când vine vorba de planurile pe termen mediu pentru reducerea deficitului bugetar, răspunsul Ministerului este o înșiruire de formulări generale și trimiteri la planuri abstracte, precum Planul Bugetar-Structural Național sau jaloane PNRR, fără a menționa soluții concrete care să nu afecteze suplimentar mediul privat.
Nicio referire la combaterea evaziunii, digitalizarea ANAF, reformarea aparatului bugetar sau măsuri de stimulare a creșterii economice – toate acestea fiind posibile alternative la supraimpozitare.
Un buget echilibrat pe hârtie, dar cu prețul impredictibilității fiscale
Cifrele avansate de Ministerul Finanțelor pot părea promițătoare la prima vedere, dar ascund mai multe probleme decât rezolvă: lipsa de transparență în calcule, absența consultării mediului privat, ignorarea efectelor sociale ale eliminării facilităților fiscale și o viziune confuză privind sustenabilitatea.
Într-un context economic în care investitorii cer stabilitate, iar contribuabilii așteaptă echitate, răspunsul Ministerului nu oferă nici liniște, nici claritate. Doar o notă de plată tot mai mare pentru economia reală.
Box: Cele mai mari măsuri de impact
- Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură, industria alimentară: +3,94 mld. lei
- Introducerea impozitului pe construcții: +1,02 mld. lei
- Micșorarea plafonului pentru microîntreprinderi: +0,75 mld. lei
- Creșterea impozitului pe dividende (de la 8% la 10%): +1,48 mld. lei
O dau prin invaluire cu trenulet ce alta data era dintr-o bucata tranteau accize pe motorina si benzina, se ducea in cresterea generala a preturilor inflatie „galaopanta”, mai tiparea niste bani de salarii si pensii. Ei cadeau in picioare, pacientul a fost salvat declarat, intre timp, decedat.