Ucraina post-conflict: cum și cu cine?

De la începutul războiului, Ucraina a fost părăsită de 8 milioane de cetățeni. Potrivit statisticilor ONU, 47% dintre aceștia aveau studii superioare, în condițiile în care doar 24% din populație au studii superioare. Se poate deduce din aceste informații că Ucraina suferă de un exod al creierelor. Care este amploarea fenomenului? Comparând cu situația din Rusia, de unde au plecat circa un milion de cetățeni după izbucnirea războiului, dintre care 81% cu studii superioare, exodul creierelor este de aproape 17 ori mai mare în cazul Ucrainei, având în vedere numărul mare de refugiați. Comparând cu situația din statele foste socialiste care au aderat la UE, despre care un volum publicat recent arăta că au suferit cel mai mare declin demografic și exod al creierelor pe timp de pace din întreaga istorie modernă, situația din Ucraina nu face decât să se înscrie într-o tristă medie.

Poate că unii dintre ucrainenii cu studii superioare se vor întoarce în țară imediat după încetarea războiului și vor pune umărul la reconstrucția Ucrainei. Însă nu sunt foarte motive de optimism, câtă vreme Ucraina era cea mai săracă țară din Europa înainte de începerea războiului cu Rusia și va fi și mai săracă la încheierea conflictului, indiferent de termenii păcii. În plus, refugiații ucraineni au fost bine primiți în țările spre care s-au îndreptat și au fost sprijiniți de societățile gazdă, un motiv în plus pentru ca aceștia să aleagă să rămână. Reacția Europei a fost cu totul diferită față de cea din momentul valurilor de imigranți din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Apoi, comentatori și înalți oficiali americani susțin că războiul din Ucraina este unul de uzură și ar putea continua luni sau chiar ani de acum înainte. Războiul de uzură presupune distrugeri uriașe. Cu cât va dura mai mult, cu atât refugiații ucraineni vor găsi că este extrem de greu ca țara lor să-și revină, asta în timp ce își vor fi găsit locuri de muncă și se vor fi adaptat în țările gazdă.

Sarcina reconstrucției Ucrainei este dificilă privind din această perspectivă. Iar la ea se mai adaugă una – revenirea de la guvernarea de război la cea pe timp de pace. Winston Churchill este cel mai cunoscut premier al Marii Britanii, cel care a adus victoria în cel de-al Doilea Război Mondial, însă Churchill a pierdut alegerile chiar în anul victoriei, în 1945. Unii istorici spun că asta s-a întâmplat pentru că britanicii erau sătui de Churchill, în timp ce alții arată că oamenii au dorit să întoarcă pagina războiului și au renunțat la liderii pe care ii asociau cu războiul. Ce se va întâmpla cu Volodimir Zelenski? Va avea soarta politică a lui Churchill?

”Actorul Zelenski s-a transformat într-un erou în Ucraina și a ajuns să simbolizeze spiritul războiului”, scrie Eurointelligence. Perioada reconstrucției, simultan cu procesul aderării la UE, fie el unul rapid sau de durată (așa cum estimează majoritatea analiștilor) va presupune multe negocieri și multe condiționări. ”Va fi capabil Zelenski să se transforme și să poată negocia detalii plictisitoare într-o Ucraina care nu mai este în război? Aderarea la UE presupune multe asemenea negocieri, nu pumni în ușa Europei”, scrie Eurointelligence.

Politico.eu arată că performanțele lui Zelenski ca președinte, înainte de invazia rusă, nu sunt de partea sa. Politico insistă asupra faptului că Zelenski a refuzat să se pregătească pentru o invazie rusă, în ciuda avertismentelor americane. Alți analiști americani și ucraineni insistă nu pe pregătirile pentru război, ci pe reformele aplicate de regimul Zelenski, care au fost foarte dure și deloc dezbătute. Președintele Zelenski face deseori turul virtual al parlamentelor și guvernelor celor mai importante puteri occidentale, însă vorbește mult mai puțin cu opoziția din propria țară, acolo unde războiul i-a permis să închidă gura presei critice la adresa regimului, să scoată în afara legii partide, biserica ortodoxă aflată sub ascultarea Moscovei, să impună o lege a educației care, pentru a lovi în minoritatea rusă (sau poate nu numai) vitregește toate minoritățile naționale. Războiul a permis regimului Zelenski să scurtcircuiteze procesul legislativ, să elimine dezbaterile, să aplice reforme greu de digerat de are electorat în perioada de pace, să modeleze conform indicațiilor primite din partea puterilor care susțin Ucraina în acest război. ”După ce războiul se va încheia, natura politicii se va schimba. Asta va fi o provocare pentru toți și mai cu seama pentru nerăbdătorul Zelenski”, scrie Eurointelligence.

Alegerile parlamentare din Ucraina, trebuie să fie programate nu mai târziu de 29 octombrie 2023, conform Constituției, care nu poate fi amendată nici măcar sub regim de lege marțială. Deci un nou parlament va trebui ales anul acesta, iar prezidențialele ar trebui să aibă loc în 2024. Să fie oare si acest calendar electoral un motiv pentru care oficialii și comentatorii occidentali vorbesc despre prelungirea războiului din Ucraina?