UE nu va primi noi membri care au nevoie de monitorizare, după „lecţiile” cu România şi Bulgaria

Ţările care au nevoie de monitorizare vor fi admise în UE doar după ce vor fi deplin pregătite, a declarat comisarul european pentru Extindere Stefan Fule, referindu-se la România şi Bulgaria, monitorizate pentru probleme de corupţie şi crima organizată, transmite Mediafax.ro. „Lecţiile au fost învăţate”, a declarat comisarul european, subliniind că „este important să se […]

De cotidianul.ro - Autor

Ţările care au nevoie de monitorizare vor fi admise în UE doar după ce vor fi deplin pregătite, a declarat comisarul european pentru Extindere Stefan Fule, referindu-se la România şi Bulgaria, monitorizate pentru probleme de corupţie şi crima organizată, transmite Mediafax.ro. „Lecţiile au fost învăţate”, a declarat comisarul european, subliniind că „este important să se […]

Ţările care au nevoie de monitorizare vor fi admise în UE doar după ce vor fi deplin pregătite, a declarat comisarul european pentru Extindere Stefan Fule, referindu-se la România şi Bulgaria, monitorizate pentru probleme de corupţie şi crima organizată, transmite Mediafax.ro.

„Lecţiile au fost învăţate”, a declarat comisarul european, subliniind că „este important să se încerce o consolidare a credibilităţii procesului” extinderii, la încheierea unei reuniuni, la Dublin, cu miniştri pentru Afaceri Europene din statele membre ale Uniunii Europene şi din ţări care speră să adere la bloc, relatează The Irish Times.

Extinderea UE a fost un proces bun, având în vedere că numeroase ţări candidate au economii în creştere, a apreciat secretarul de stat irlandez pentru Europa, Lucinda Creighton, care a prezidat reuniunea din partea preşedinţiei irlandeze a UE. Faptul că a existat stabilitate în Balcanii de Vest a fost vital pentru economia europeană, a apreciat ea, adăugând: „este în interesul nostru economic să încurajăm aceste ţări pe calea europeană”.

Irlanda vrea să vadă progrese în ţări care încearcă să adere la UE, în special în Serbia şi Muntenegru, a subliniat ministrul.

Miniştrii au mai discutat despre posibilitatea ca grupurile politice din Parlamentul European (PE) să nominalizeze candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene (CE), anul viitor. Propunerea este considerată o cale de promovare a legitimităţii democratice. Alte idei discutate au fost acordarea unei influenţe mai mari parlamentelor naţionale asupra afacerilor UE şi un rol de supraveghere asupra atribuţiilor Comisiei Europene (CE) de monitorizare a bugetelor naţionale.

Eurodeputatul socialist Paul Murphy a declarat că afirmaţiile ministrului cu privire la responsabilitatea democratică reprezintă o „insultă”, în contextul în care în acest semestru european urmează să intre în vigoare noi reguli, care vor spori supravegherea CE asupra bugetelor naţionale. Aceste reguli ar putea impune un „statut de semicolonie” unor ţări, a apreciat el, citat într-un comunicat.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.