UE se dă de gol că nu ia în serios extinderea cu noi membri

Începând de la invazia Ucrainei, se vorbește despre un nou impuls în procesul de extindere. De la cancelarul german la președintele francez, majoritatea liderilor politici europeni afirmă acum că susțin extinderea UE. Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit extinderea „o investiție în securitatea și libertatea noastră colectivă.”

Totuși, când cetățenii europeni se gândesc la extinderea UE, 37% sunt îngrijorați de „costurile pentru contribuabilii europeni”, potrivit unui sondaj Eurobarometru recent. Costurile sunt a treia cea mai răspândită îngrijorare, situându-se imediat sub „migrația necontrolată” (40%) și „corupția, criminalitatea organizată și terorismul” (39%). În Austria, Cipru, Germania și Belgia, costurile sunt chiar principala preocupare.

Cu toate acestea, planurile preliminare pentru următorul buget al UE (2028–2034) nu menționează costurile extinderii. Ele prevăd 43 de miliarde € pentru fonduri de pre-aderare și 100 de miliarde € pentru o „rezervă pentru Ucraina”, dar nu includ alocări pentru noi membri. Comisia Europeană notează că bugetul UE „poate fi revizuit atunci când calendarul extinderii este cunoscut.”

Un mesaj clar

Mesajul este clar: UE nu se pregătește serios să accepte noi membri în următorul deceniu, cu excepția, poate, a unuia sau a două state mici precum Muntenegru, Albania sau Moldova, a căror aderare ar avea implicații financiare marginale.

Aceasta pune sub semnul întrebării toate declarațiile încurajatoare despre extinderea UE. Un deceniu de blocaje bilaterale tot mai numeroase și rezerve persistente în unele state membre au dus deja la o erodare dramatică a credibilității procesului de aderare. Acest lucru a slăbit reformatorii din țările candidate și a întărit populiștii anti-europeni, cu credențiale democratice îndoielnice, care susțin că UE nu este un partener de încredere.

Dacă UE dorește să inspire țările candidate să realizeze reforme, să îmbunătățească statul de drept și să consolideze instituțiile democratice, este necesar un alt mesaj. UE trebuie să transmită clar că, dacă statele întreprind reforme ambițioase, vor găsi ușa deschisă.

Alocarea de fonduri pentru noi membri este esențială pentru a restabili credibilitatea. Din fericire, costurile sunt modeste.

Cele mai mari costuri pentru noii membri provin de departe din participarea lor la politicile agricole și de coeziune ale UE. Un studiu amplu comandat de comisia de buget a Parlamentului European a calculat costurile admiterii a nouă noi membri (Ucraina, Moldova, Georgia și cele șase state din Balcanii de Vest). Studiul a constatat că, dacă statele membre existente ar accepta reduceri, cheltuielile pentru politica agricolă și fondurile de coeziune ar putea fi menținute la nivelurile actuale. Pentru a realiza acest lucru, toate cele 27 de state ar trebui să accepte o reducere de aproximativ 15% a finanțării pentru politica agricolă, iar 15 state membre mai vechi ar trebui să accepte o reducere de 24% a fondurilor de coeziune.

Dar chiar și fără reducerea finanțării pentru membrii actuali, costurile ar fi gestionabile.

Muntenegru, în cărți

Având în vedere ritmul reformelor, doar micul Muntenegru este în prezent pe cale să adere înainte de 2030. Astfel, bugetul ar trebui să aloce fonduri pentru noi membri doar pentru perioada 2031–2034. Pe baza estimărilor din studiul menționat și aplicând o perioadă de tranziție pentru fondurile agricole (ca în runda de extindere din 2004), costurile anuale pentru nouă noi membri s-ar ridica la 13,4–14,7 miliarde €. Acestea ar fi reduse cu aproximativ 5,6 miliarde € din contribuțiile acestor state la bugetul UE, rezultând un cost net anual maxim de 8–9 miliarde €. Aceasta reprezintă aproximativ trei procente din bugetul anual planificat al UE.

Este important de subliniat că, după cum arată rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind progresele reformelor, doar câteva dintre aceste țări vor reuși să îndeplinească condițiile de aderare până în 2031. Prin urmare, costurile reale vor fi mult mai mici.

În primul rând, nu este vorba despre costuri reale, ci despre transmiterea unui semnal. Vor crede luptătorii din Ucraina, funcționarii din Moldova și reformatorii din Balcanii de Vest că țările lor au un viitor ca state membre ale UE? Alocarea banilor pentru noii membri ar contribui enorm la creșterea moralului acestora. Oricâte discursuri grandioase s-ar ține sau oricâte anunțuri ceremoniale ar face liderii europeni, nimic nu poate compensa eșecul de a demonstra seriozitate punând banii acolo unde le sunt și vorbele sau cum s-ar spune în engleză, put your money where you mouth is.

Contextul privind calculele bugetare:

Fonduri UE pentru noi membri, 2031–2034 (miliarde €)

Notă: Tabelul se bazează pe cifrele din studiul menționat pentru Parlamentul European, aplicând un model de creștere treptată pentru plățile pe suprafață din politica agricolă (pilonul I), pornind de la 25% în 2031 și crescând cu 5 puncte procentuale în fiecare an următor.

Articol scris de Kristof Bender

Versiunea în limba engleză a acestui articol a fost publicată astăzi de Euobserver.

Bender este vicepreședinte și analist principal al European Stability Initiative (ESI), unde coordonează cercetarea privind extinderea UE și Europa de Sud-Est. El activează în această regiune încă din anii 1990 și este Europe’s Futures Fellow la Institute for Human Sciences din Viena.

k.bender@esiweb.org