Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lovit din nou şi a decapitat a treia formaţiune politică din ţară. În noaptea de 2 spre 3 noiembrie, poliţia i-a reţinut pe cei doi copreşedinţi ai formaţiuni politice pro-kurde Partidul Democratic al Poporului (HDP), partid care are 59 de parlamentari. Selahattin Demirtas şi Figen Yüksekdag au fost reţinuţi de forţele de ordine, alături de alţi zece deputaţi ai partidului. Arestările vin la scurt timp după ce guvernul a anunţat că doreşte să tranforme ţara în republică prezidenţială şi să introducă pedeapsa cu moartea.
Copreşedinţii formatiunii HDP au fost acuzaţi de “propagandă teroristă”.
Sediul partidului a fost perchiziţionat, iar spectacolul a fost transmis în direct la televiziune.
Înalţii oficiali din statele UE si ONU au condamnat această acţiune a guvernului turc “care compromite democratia parlamentară”. Ambasadorii statelor UE la Ankara s-au reunit de urgenţă. “Ce urmăreşte guvernul? Este un mare semn de întrebare. Deteriorarea legăturilor cu UE este rea pentru uniune, dar este şi mai rea pentru Turcia. Turcia are nevoie de Europa ca o ancoră pentru reforme, dar şi pentru economie. Această ţară nu este China sau SUA. Rusia poate face nebunii pentru că are petrol. Dar Turcia nu are aceste resurse, este foarte dependentă de economia globală”, a spus unul dintre ambasadorii prezenţi la întrunire, citat de Hurriyet sub condiţia anonimatului. “Dacă va fi publicat un raport al progreselor în negocierile cu UE, acesta poate ca nu va fi bine primit deguvernul turc, pentru că va fi un raport foarte critic”, a spus ambasadorul.
La câteva ore după arestarea celor doi politicieni, în oraşul Diyabakir s-a produs un atac terorist, a explodat o maşină şi au murit opt oameni, iar circa o sută au fost răniţi. Guvernul a dat vina pe Partidul Muncitorilor din Kurdistan pentru acest atac. Autorităţile au impus un embargou pe informaţii imediat după atentat, interzicând relatările care ar putea stârni “teamă, panică sau haos”, precum şi difuzarea imaginilor de la locul atentatului.
După arestarea politicienilor kurzi, lira turcească s-a prăbuşit la un minim record de 3,16 lire pentru un dolar, scrie The Washington Post.
Arestarea politicienilor din acest partid pro-kurd moderat vine să completeze imaginea unei represiuni pe toate fronturile venită din partea regimului, după tentativa eşuată de lovitură de stat din iulie 2016. În urmă cu o săptămână a fost interogat primarul din Diyabakir, bănuit de “sprijinirea unei organizaţii teroriste”. Poate cea mai mare lovitură data partidelor pro-kurde a fost ridicarea imunităţii parlamentare a deputaţilor, printr-o lege despre care analiştii au spus că a fost adoptată cu dedicaţie pentru parlamentarii kurzi.
HDP este partidul care a stricat socotelile regimului Erdogan în urmă cu un an. Succesul formaţiunii pro-kurde la alegerile din iunie 2015 şi apoi la anticipatele din noiembrie 2015 (când a depăşit de fiecare data 10% din voturile exprimate) l-a împiedicat pe preşedintele Erdogan să obţină o majoritate constituţională în parlament, pentru a transforma Turcia în republică prezidenţială. A urmat tentativa de puci din iulie 2016, măsurile de represiune, iar în urmă cu o săptămână premierul Turciei a anunţat că va propune parlamentului un proiect de modificare a Constituţiei pentru ca ţara să devină republică prezidenţială.
Uniunea Europeană a reacţionat după arestarea deputaţilor kurzi de la Ankara. Ministerul de Externe de la Berlin l-a convocat imediat pe reprezentantul guverului turc la Berlin. Ministrul de Externe Frank-Walter Steinmeier a interpretat arestările ca o “intensificare drastică a problemelor din Turcia”.
Şi diplomaţia daneză l-a convocat pe ambasadorul turc la Copenhaga, pentru a-şi exprima “grava preocupare”, o formulă folosită şi de ministrul francez de Externe. Şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a declarat că este “extrem de îngrijorată” şi a cerut întâlnire specială a ambasadorilor UE la Ankara de care am amintit.
Ministrul turc al Justiţiei a reacţionat în primul rând la declaraţiile venite din Germania şi a spus că în această ţară nu sunt respectate drepturile turcilor. “Democraţia constituţională şi libertăţile sunt doar pentru germani”, a spus Bekir Bozdag, adăugând că Germania nu ar trebui “să dea lecţii” Turciei, scrie Deutsche Welle. “Ei trebuie să înţeleagă că justiţia turcă este la fel de neutră şi independentă ca şi cea germană”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.