Umbra pădurii în politică

Nu s-a mai discutat atât de mult despre serviciile secrete și posibila implicare a lor în politică de pe vremea când Liviu Dragnea vorbea obsesiv despre statul paralel și mulți îl considerau un conspiraționist. Criza politică actuală, presărată cu fapte și acțiuni uneori inexplicabile din perspectiva interesului electoral al actorilor, a deschis din nou cutia pandorei. 

Cine trage sforile în criza politică? Câteva lucruri care nu se leagă – OPINIE

Legătura dintre serviciile secrete și politică e legală până la un punct.

• Serviciile furnizează informații primilor oameni în stat.
• Politicienii din comisiile de control parlamentar controlează serviciile. Măcar teoretic.
• Politicienii numesc șefii civili ai serviciilor. Când își fac timp.
• Politicienii creează cadrul legislativ care impune regulile în interiorul cărora se desfășoară activitatea serviciilor secrete.

Unde apar umbrele pădurii în politică?

Acolo unde acțiunile nu mai sunt nici prevăzute de lege, nici la vedere. De exemplu, dacă un șef de serviciu secret supraveghează sau participă la o negociere politică, nu e o atribuție prevăzută de lege, este o implicare a serviciilor în viața politică. Există un episod emblematic, relatat de liberalul Dan Vîlceanu pentru Recorder. PSD și PNL ar fi discutat, în 2021, formarea guvernului la Vila K2, în prezența lui Eduard Hellvig, sub oblăduirea de la distanță a lui Klaus Iohannis. 

O discuție (despre formarea guvernului PSD-PNL – n.red.) pe care am avut-o eu, Florin Cîțu, Marcel Ciolacu și Grindeanu la care a participat și directorul SRI, Eduard Hellvig. Nu înțelegeam ce caută la discuție, dar în politică se întâmplă multe lucruri pe care nu le înțelegem.

Nu am știut unde mergem. M-a sunat Florin, ne-am urcat în mașină, ne-am dus la locația respectivă, am avut o discuție. Și după ce am plecat, Florin mi-a spus: Ți-a plăcut la K2? Eu nu știam ce e, am crezut că e o vilă de protocol. Da, era vestitul K2. Când am auzit K2, parcă am primit o palmă după cap. Vezi o discuție între două partide care e indusă de președinte și ținută sub observație de șeful SRI. Simți că lucrurile nu se întâmplă normal. – Fragment preluat de la G4Media

Dincolo de lege

Nu e nimic prevăzut de lege care să dea verde la implicarea serviciilor secrete în formarea guvernelor și în negocierile politice. Dacă episoadele crizei politice de acum au la bază „planuri de laborator, create în pădure”, așa cum se tot șoptește sau bănuiește pe la colțuri, atunci ceva e serios în neregulă cu relația dintre politic și intelligence.

O altă întrebare legitimă ridicată în spațiul public. E normal ca șeful SPP să stea la masă cu președintele României și cu europarlamentari? Cele două lumi nu ar trebui cumva să fie total separate? În prezent, în România, nu e clar cât de separate sunt și asta lasă loc la multe suspiciuni.

Ce se șoptește despre pădure?

Față de era Liviu Dragnea, acum vorbesc despre influența serviciilor secrete nu adepții PSD, cum se întâmpla în urmă cu 7-8 ani, ci mai ales cei ai lui Bolojan, reformiștii. Ceea ce a determinat-o pe Alina Mungiu-Pippidi să afirme, într-un editorial pentru Hotnews, pe drept cuvânt: Nu poți să te revolți împotriva statului paralel doar atunci când este folosit împotriva ta. Asta după ce ani întregi ai considerat că este legitim atunci când era folosit împotriva PSD. Sau, mai exact, după ce ai susținut că nici măcar nu există.

Dacă nu va exista un cordon sanitar clar și ferm așezat între politică și servicii, foarte posibil ca cele două lumi să se confunde în continuare. Ceea ce nu poate fi decât toxic pentru democrație și separația puterilor în stat. Principiu care ar trebui extins și la justiție, pentru că și acolo există suspiciuni rezonabile în societate că dosarele, indiferent cât de justificate sunt pe fond, sunt jucate politic, ca timing.

Ciprian Ciucu: „It’s complicated”

De când a început dezbaterea intensă despre cum vin ordinele din „pădure” (referire la Pădurea Băneasa, unde e un sediu al SRI), sunt și politicieni care vorbesc ceva mai deschis decât în alte timpuri despre influența serviciilor secrete asupra marilor decizii politice. Tot în șoaptă, tot pe ocolite, dar măcar nu mai e un tabu.

Ciprian Ciucu a fost întrebat chiar de Cotidianul dacă vede cumva vreun amestec al serviciilor în debarcarea lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. 

Cotidianul: Debarcarea lui Ilie Bolojan credeți că a fost făcută de PSD sau de forțe care sunt în exteriorul politicii?

Ciprian Ciucu: It’s complicated. Ilie Bolojan nu a fost debarcat, Guvernul său a fost demis — în special de sistemul PSD și AUR, dar, probabil, au fost și alte forțe care nu și-au asumat acest lucru.

După aceste declarații timide, Ciprian Ciucu și-a intensificat mesajele cu privire la influența serviciilor în politică. În ultimele zile, a făcut mai multe referiri la acest subiect. Unele mai voalate, altele mai directe.

Totul a culminat cu un interviu la Digi24, în care a pus direct degetul pe rană. „În Partidul Național Liberal a fost o psihoză în ultimii zece ani, poate, în care toată lumea vorbea despre pădure, sistem și alte lucruri de genul acesta, instituții de forță. Și eu nu puteam să pun mâna pe asta. Adică erau niște lucruri care mie mi se păreau incredibile”, a declarat Ciucu.

Cine e „pădurea”

Primarul general, cercetat de DNA pentru fapte de corupție, a explicat cine e acest sistem în viziunea sa, după mai mulți ani de politică în care a reușit să se dumirească.

„Sistemul nu înseamnă toate instituțiile de forță otova. Nu înseamnă tot sistemul de justiție otova. Înseamnă anumiți oameni – că nu toți sunt parte a sistemului – care își perpetuează pozițiile și funcțiile, printr-o colaborare cu oameni din partide politice, care le garantează că ei vor rămâne acolo cât ei vor avea puterea politică și care, la un moment dat, când au nevoie să dea un telefon, să rezolve o problemă, au unde să dea un telefon”, a spus primarul Capitalei, preluat de G4Media.

Ciprian Ciucu, mesaje cu subînțeles. „Sistemul funcționează”, „sunt un politician neprogramat”. Alte momente cu substrat din criza politică

„Au fost construite pe vechile structuri ale Securității”

Și Kelemen Hunor a răspuns unei întrebări similare adresate de Sebastian Zachmann, în Podcastul Outsider Politic, de la Recorder. 

Ați simțit vreodată influența serviciilor secrete în politică? 

Știți unde începe discuția? În momentul înființării serviciilor, în ‘90. Au fost construite pe vechile structuri ale Securității. Academia a fost tot pe mentalitatea fostei Securități, cu profesorii fostei Securități. Când s-a votat legea acum câțiva ani și au primit posibilitatea de a înființa firme în economia românească, iarăși a fost o problemă. (…) Legile sunt foarte vechi. (…) Și, uite așa am ajuns, în 2026, să avem serviciile secrete militarizate. (…) 

Dar ați auzit vreodată sintagma asta: e o decizie dorită în pădure? 

Așa, în pădure, nu. Dar am avut o discuție în 2014, când eu mi-am dat demisia din Guvernul Ponta, din cauza unei inițiative despre minorități pe care statul român nu a susținut-o în fața Comisiei Europene. Și l-am întrebat atunci pe Victor Ponta: de ce nu m-ai anunțat că nu susține statul? Și el a spus: Așa s-a decis! Cine a decis? Statul român, a spus Ponta. Eu eram vicepremier, nu cred că un vicepremier, care e și inițiator, nu trebuie anunțat. Nu, că așa s-a decis și a făcut așa (Kelemen Hunor face un gest cu capul, arătând într-o parte).

Comisiile de formă pentru controlul SRI și SIE

Mai sunt însă și alte conexiuni mai puțin evidente și greu spre imposibil de demonstrat. De exemplu, apare o mare întrebare cum sunt aleși parlamentarii din comisiile de control al SRI și SIE. De ce niciodată aceste comisii nu își îndeplinesc rolul de control, ci doar de constatator? De ce controlul civil este atât de slab și transparența inexistentă?

Am scris, în trecut, la Europa Liberă despre rapoartele serviciilor depuse în Parlament și ținute le secret. Dar și despre secretomania din jurul acestor comisii.

Doar doi parlamentari din cei nouă care fac parte din Comisia pentru controlul SRI au vorbit cu Europa Liberă despre activitatea serviciului de informații. Președintele Comisiei, de la PNL, a criticat faptul că șeful statului nu a desemnat încă un director civil, iar un deputat din opoziție a dezvăluit cât de timorați sunt membrii Comisiei când vine vorba de a controla SRI. 

Teodor Lazăr (USR), membru al Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului Român de Informații

• „Informal, când am fost mai curios decât credeau unii că e cazul, mi s-a spus: «Domnule Lazăr, tu nu dormi liniștit noaptea?!». Astea venite de la colegi din comisie care credeau că sunt prea curios. Aș zice că e o atmosferă bizară, în care politicienii își propun să nu cumva să întrebe prea multe.”
• „Singura activitate economică formală (a SRI – n.r.) este Rasirom, iar activitatea de control a detectat anomalii statistice în raportul dintre cifra de afaceri și profit pentru un anumit an. Dacă sunt și alte activități economice nu avem cum ști și asta e o problemă în sine.”

Studiile la școala SRI și la Colegiul de Apărare, aproape un „must” pentru cei care vor funcții în stat

Apar întrebări legate și de studiile pe care politicienii le urmează la școlile instituțiilor de forță – Academia SRI și Colegiul de Apărare. Cum documentezi biografia unui lider politic, cum dai de o diplomă de la una dintre cele două. 

Pare că fără diplomă de la structurile de forță nu poți reuși în viață ca politician. Sau, cel puțin, nu ai aceleași șanse.

Mergând pe firul acesta al studiilor fără de care pare că nu poți ajunge la vârful statului, am analizat CV-urile unor personalități politice puternice în statul român în ultima perioadă. De exemplu, Mihai Tudose, Gabriel Vlase și Georgian Pop, toți oameni cu funcții alese sau numite, creează un trio interesant. Dincolo de faptul că niciunuia nu îi lipsește din CV măcar una dintre cele două școli, au și un istoric comun. Acesta a fost documentat în trecut de presă.

Ce au în comun Mihai Tudose, Gabriel Vlase, Georgian Pop

Înainte să fie politician și șef al SIE, Gabriel Vlase a fost om de afaceri. A avut mai multe societăți comerciale, una dintre ele fiind SAGA TRANS SRL din Bacău. Plecând pe fir, am decoperit că această firmă avea acțiuni la o alta – 1001 Net România din Brașov. 

1001 Net România SRL, firma care i-a adus împreună pe trei grei ai politicii – Gabriel Vlase, Mihai Tudose și Georgian Pop

SAGA TRANS SRL deținea, așadar, 34% din acțiunile firmei 1001 Net România SRL, din Brașov, radiată între timp. Fondatorii firmei au fost, conform datelor din Registrul Comerțului: Liviu Claudiu Doroș, Gabriel Vlase, Georgian Pop, Mihai Tudose, Dragoș Secăreanu, George Sicoe și Romulus Florian Oprică.

Acționariatul inițial, din 2006

Firma 1001 Net Brașov apare și în declarațiile de interese ale lui Mihai Tudose și Gabriel Vlase. În schimb, Georgian Pop nu a menționat firma în declarațiile depuse. L-am contactat pentru a lămuri dacă el este cel din actele companiei din 2006, dar nu a răspuns. Pe de altă parte, nu a negat informația apărută în anii trecuți în mod repetat în presă. Așa că am verificat data de naștere și am constatat că ea coincide cu cea din CV.

Mihai Tudose – declarație de interese 2017

Gabriel Vlase – declarație de interese 2017

Despe relația apropiată dintre Mihai Tudose și Gabriel Vlase se discuta în trecut pe holurile Parlamentului, pe care le-am bătut ani de zile. Dar iată și explicația pentru care cei doi se cunoșteau. Au făcut afaceri împreună, în tinerețe.

Georgian Pop, cunoscut și el reporterilor cu mai multă experiență, nu fusese vreodată asociat cu cei doi, dar  parcursul său profesional e interesant. Căci despre parcursul acestor trei oameni politici e vorba mai departe.

Cine sunt Mihai Tudose, Gabriel Vlase și Georgian Pop

Premierul care s-a certat cu Dragnea, cu lucrare de doctorat „garantată” de Maior și Coldea

Mihai Tudose a fost lector și conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a SRI, cu doctorat luat la aceeași academie. Jurnalista Sorina Matei a scris despre cum doi șefi ai SRI, unul civil, altul operativ – George Maior și Florian Coldea – au semnat prefața și postfața lucrării, pe care au lăudat-o. 

În fața acuzațiilor că are legături cu serviciile, Mihai Tudose a negat, într-un interviu la Antena 3. 

Eu nu am tăiat porci cu nimeni pe acolo, nu am cărat sticle de vin pe acolo. Sunt instituții ale statului și dacă sunt în regulă atunci sunt în regulă. Nu sunt în regulă, haideți să le închidem! A, clar, are dublă comandă! Am o relație instituțională cu serviciile. Măcar o dată pe săptămână am obligația să interacționez. A făcut școala acolo! Jumătate sunt civili. O parte dintre ei sunt jurnaliști. Am fost prima promoție. Nu am avut o relație specială cu George Maior și Florian Coldea. Au fost cei care ne-au predat și le-am predat lucrarea. Nu înseamnă că sunt prieten, dușman cu ei. Am făcut un doctorat acolo, în securitate națională. Nu l-am făcut ca să câștig mai mult, ci pentru mine. Nu m-a racolat nimeni acolo. Cât am fost ministru al Economiei, am vorbit cu domnul Coldea de câteva ori. Nu am fost la cumetrii, la Revelioane împreună, nu am tăiat porci, nu am fost în vie, a declarat Mihai Tudose, la Sinteza Zilei.

Tudose are în plus cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare. El a fost pe rând parlamentar, ministru al Economiei, premier și acum este europarlamentar PSD. 

Șef la SIE de opt ani, fost șef al Comisiei pentru controlul SIE

Gabriel Vlase este de opt ani, împliniți pe 5 iulie, șeful SIE. A fost parlamentar în patru mandate. A punctat și el Academia de Informații, nu oricum, ci cu doctorat. Și Colegiul Național de Apărare. 

• 2010: Doctor în ştiinţe militare şi informaţii, Academia Naţională de Informaţii
• 2007: Cursuri postuniversitare, Institutul Diplomatic Român;
• 2007: Specializare în “Analiza şi rezolvarea conflictelor armate”, Georgetown University, SUA;
• 2006: Programul pentru Înalţi Oficiali (SES), Centrul European Marshall pentru Studii de Securitate – Garmisch, Partenkirchen, Germania;
• 2006: Colegiul Superior de Securitate Naţională, Academia Națională de Informaţii;
• 2006: MBA, Universitatea „Gheorghe Asachi” Iaşi;
• 2005: Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare;
• 2004 – 2005: Program de perfecţionare pentru înalţi funcţionari publici – Institutul Naţional de Administraţie;
• 1996: Institutul Politehnic Bucureşti.

În Parlament, a fost, de-a lungul timpului, președinte al Comisiei pentru controlul SIE, membru al Comisiei de Apărare și membru în Comisia care a încercat să creeze un pachet de legi privind securitatea națională. 

Președinte al Comisiei SRI, cu studiile potrivite și noroc la funcții în stat

Georgian Pop a fost șeful Comisiei SRI din Parlament în legislatura 2012-2016. El a punctat cursuri la Academia de Informații a SRI și Colegiul Național de Apărare. După ce nu a mai prins loc în Parlament pe listele PSD, a ajuns președintele Rezervelor de Stat. 

Așadar, după un parcurs cu stagii de pregătire în străinătate, Georgian Pop se asociază, în 2006, într-o firmă cu Gabriel Vlase și Mihai Tudose și, la un an distanță, începe studiile în școlile instituțiile de forță – Colegiul de Apărare și Academia de Informații a SRI. Pare că nici Departamentul de Stat al SUA, nici Comisia Europeană nu pot oferi experiențe educaționale suficiente pentru o reușită în România, dacă nu le bifezi pe cele două.

Ceea ce te face să te întrebi cum sunt aleși oamenii din comisiile parlamentare pentru controlul SRI și SIE și cum se poziționează ei când sunt subiecte fierbinți pe agendă. Doar câteva exemple.

Primarul USR care a a părut că sprijină Guvernul Veștea, apoi și-a cerut scuze

Un alt caz care poate ridica semne de întrebare este cel al primarului USR Lucian Viziteu din Bacău. Într-un moment în care partidul său se opunea ferm Guvernului Veștea, Viziteu a ieșit public în ceea ce a părut un mesaj de susținere, făcând notă discordantă față de poziția USR.

După câteva zile și-a retras declarația și a cerut scuze.

Nu știm ce l-a determinat. Ce putem consemna, fără să tragem concluzii, e că Viziteu a fost membru în Comisia SRI din Parlament între 2017 și 2020. Surse spun că urmașul său în comisie, Teodor Lazăr, era tot un apropiat al primarului din Bacău.

Întrebarea e următoarea. Parlamentarii din comisiile speciale controlează serviciile sau serviciile își extind „tentaculele” asupra lor? Și e legitimă dat fiind că lipsa de autoritate a Parlamentului asupra SRI și SIE e o problemă discutată des, dar niciodată rezolvată. După fiecare scandal, se așterne iar o tăcere apăsătoare, iar aleșii devin prea ocupați ca să rezolve legislativ și practic lipsa unui control real. Să ne amintim ce chiar domnul Lazăr, cu o sinceritate de apreciat, a declarat în trecut.

• „Informal, când am fost mai curios decât credeau unii că e cazul, mi s-a spus: «Domnule Lazăr, tu nu dormi liniștit noaptea?!». Astea venite de la colegi din comisie care credeau că sunt prea curios. Aș zice că e o atmosferă bizară, în care politicienii își propun să nu cumva să întrebe prea multe.”

Politicianul tăcut care a ieșit la interval în criza politică

Un alt caz interesant este cel al deputatului PNL, Răzvan Prișcă. A fost primul dintre liberalii anti-Bolojan, numiți de colegii lor „puciști”, care a ieșit public să spună că votează Guvernul Veștea, un premier pus peste capul partidului, în ceea ce unii au văzut o încercare de rupere a PNL.

De la această postare, nici că a mai avut vreuna. Iar cea anterioară datează din 3 mai 2025, când îl susținea pe Crin Antonescu.

Potrivit CV-ului, Răzvan Prișcă a fost consilier parlamentar al Robertei Anastase, când aceasta conducea Camera Deputaților. Prișcă a revenit în Parlament, din partea PNL, în 2016. De atunci, a ocupat poziții-cheie în comisiile parlamentare care se ocupă de instituțiile de forță – apărare, SRI și SIE. 

• membru în comisia pentru controlul SRI și în Comisia de Apărare în ultimele două mandate de parlamentar, 2020 – 2024, 2024 – 2028
• membru în comisia de apărare, comisia juridică și vicepreședinte comisia pentru controlul SIE între 2016 și 2020

Nu afirmăm că există o legătură de cauzalitate între aceste biografii, deciziile politice și cariera celor menționați în articol. Doar ridicăm un semn de întrebare.

Tabloul descris mai sus e îngrijorător nu numai prin umbrele pe care le lasă și prin întrebările fără răspuns. Ci mai ales prin ceea ce e vizibil și verificabil, fără să fie nevoie de conspirații:

• SRI nu are director numit,
• la SIE șeful tocmai a împlinit opt ani în funcție,
• la SPP conducerea nu s-a schimbat de 21 de ani,
• comisiile parlamentare de control funcționează, după propria mărturisire a membrilor lor, mai degrabă ca instanțe de constatare decât de supraveghere reală,
• legile după care se guvernează serviciile nu au fost modificate de ani de zile, iar singura tentativă a ridicat serioase semne de întrebare.

Acestea sunt fapte, nu ipoteze. Și sunt suficiente pentru a pune pe tapet problema serioasă a unui control civil care există pe hârtie, dar lipsește în practică.

Deși este un articol de opinie, i-am contactat pe toți cei menționați în text – Gabriel Vlase, Georgian Pop, Mihai Tudose, Lucian Viziteu, Răzvan Prișcă. Niciunul nu a răspuns până la momentul publicării.