Un tip frecvent de AVC ar putea avea o altă cauză decât se credea

Un tip des întâlnit de accident vascular cerebral ischemic ar putea fi provocat mai ales de afectarea vaselor mici din creier, nu de îngustarea arterelor mari, arată un studiu publicat în revista „Circulation”. Descoperirea ar putea explica de ce tratamentele folosite acum pentru prevenirea unui nou AVC au rezultate limitate la unii pacienți.

Cercetarea a fost realizată de specialiști de la University of Edinburgh și UK Dementia Research Institute. Ei au analizat accidentul vascular lacunar, care reprezintă aproximativ 20-25% dintre AVC-urile ischemice.

Acest tip de AVC apare când o arteră foarte mică, aflată în zonele adânci ale creierului, se blochează. Deși leziunile pot fi mici, urmările pot fi serioase.

Pacienții pot avea probleme de mers, tulburări de memorie sau un risc mai mare de demență vasculară. De asemenea, boala vaselor mici crește riscul unor noi accidente vasculare.

Ce au descoperit cercetătorii

Studiul a inclus 229 de persoane care suferiseră un AVC lacunar sau un AVC ischemic ușor de alt tip, arată News.ro. Participanții au fost evaluați medical și cognitiv. Ei au făcut investigații RMN imediat după accidentul vascular, apoi din nou după un an.

Cercetătorii au analizat două posibile explicații. Prima a fost îngustarea arterelor mari, provocată de depuneri de aterom. A doua a fost afectarea arterelor mici din creier, care se pot dilata și alungi.

Rezultatele au arătat că îngustarea arterelor mari nu a fost asociată cu AVC-ul lacunar. De asemenea, aceasta nu a fost legată de agravarea bolii vaselor mici cerebrale.

În schimb, pacienții cu artere mici dilatate în creier au avut un risc de peste patru ori mai mare de AVC lacunar.

Aceste modificări au fost legate și de forme mai severe de boală a vaselor mici. La RMN, cercetătorii au observat o progresie a leziunilor cerebrale.

Unii pacienți au avut și accidente vasculare „silențioase”. Acestea nu dau simptome clare, dar pot afecta creierul în timp. Peste un sfert dintre participanți au dezvoltat astfel de accidente silențioase într-un singur an. Asta s-a întâmplat deși urmau tratamentul standard de prevenție.

De ce tratamentele actuale pot avea efecte limitate

În prezent, mulți pacienți care au avut un AVC ischemic primesc medicamente antiagregante plachetare. Printre acestea se numără aspirina sau tratamente similare. Aceste medicamente reduc riscul de formare a cheagurilor de sânge. Ele sunt utile mai ales când AVC-ul este provocat de ateroscleroza arterelor mari.

În cazul AVC-ului lacunar, mecanismul pare să fie diferit. Problema ar putea fi degradarea treptată a pereților vaselor foarte mici din creier.

Această diferență ar putea explica de ce prevenirea recurențelor este mai dificilă în AVC-ul lacunar. Mai multe studii clinice au arătat până acum această problemă.

„Acest studiu oferă dovezi solide că AVC-ul lacunar nu este cauzat de blocarea arterelor mari prin depuneri de grăsime, ci de afectarea vaselor mici din creier. Recunoaşterea acestei diferenţe este esenţială deoarece explică de ce tratamentele convenţionale, precum medicamentele antiagregante plachetare, nu sunt la fel de eficiente pentru acest tip de accident vascular şi evidenţiază nevoia urgentă de terapii care să ţintească afectarea microvasculară”, a afirmat coordonatoarea studiului, Joanna Wardlaw, de la Centre for Clinical Brain Sciences din cadrul University of Edinburgh.

Ce tratamente sunt testate acum

Noile date susțin dezvoltarea unor tratamente care să protejeze vasele mici din creier. În acest context este în desfășurare studiul clinic LACI-3. Cercetătorii testează două medicamente deja folosite pentru alte afecțiuni.

Primul este cilostazolul, un medicament cu efecte de protecție vasculară și antiinflamatoare. Al doilea este mononitratul de izosorbid, care ar putea îmbunătăți funcția vaselor de sânge.

Specialiștii vor să afle dacă aceste tratamente pot încetini deteriorarea vaselor mici. Ei urmăresc și dacă pot reduce apariția unor noi accidente vasculare.

Un alt obiectiv este limitarea problemelor pe termen lung. Printre acestea se numără pierderile de memorie, dificultățile de mers și demența. Autorii studiului spun însă că rezultatele nu schimbă, pentru moment, recomandările medicale. Pacienții care au avut un AVC lacunar trebuie să continue tratamentul prescris de medic.

Ei trebuie să își controleze atent factorii de risc. Printre aceștia se află hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut și fumatul.

Dacă studiile aflate în desfășurare vor confirma aceste rezultate, tratamentul AVC-ului lacunar ar putea fi regândit. Accentul ar putea fi pus mai mult pe protejarea vaselor mici din creier.