Un vis frumos de toamnă teatrală, la Bucureşti

Festivalul Naţional de Teatru, organizat de Uniunea Teatrală din România (UNITER) şi finanţat de Ministerul Culturii şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin ArCuB, şi ajuns la cea de a 23-a ediţie, va avea loc la Bucureşti între 25 octombrie şi 3 noiembrie, având ca director şi selecţioner unic pe criticul de teatru Alice Georgescu. Aflat anul […]

Un vis frumos de toamnă teatrală, la Bucureşti

Festivalul Naţional de Teatru, organizat de Uniunea Teatrală din România (UNITER) şi finanţat de Ministerul Culturii şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin ArCuB, şi ajuns la cea de a 23-a ediţie, va avea loc la Bucureşti între 25 octombrie şi 3 noiembrie, având ca director şi selecţioner unic pe criticul de teatru Alice Georgescu. Aflat anul […]

Festivalul Naţional de Teatru, organizat de Uniunea Teatrală din România (UNITER) şi finanţat de Ministerul Culturii şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin ArCuB, şi ajuns la cea de a 23-a ediţie, va avea loc la Bucureşti între 25 octombrie şi 3 noiembrie, având ca director şi selecţioner unic pe criticul de teatru Alice Georgescu.

Aflat anul acesta sub semnul unui “altfel” inovativ în program, FNT propune, pe lângă producţiile teatrale selecţionate, o serie de dialoguri între artele spectacolului, între creatori şi spectatori, între clasic şi modern. Prin evenimentele sale conexe – concerte, proiecţii de filme, expoziţii, lansări de carte, ateliere, simpozioane, întâlniri artistice –, cea de-a 23-a ediţie a festivalului se adresează tuturor simţurilor.

Troienele, apăsate de povara cerului, în regia lui Andrei Şerban

21 de spectacole: 49 de reprezentaţii în 16 săli de teatru în 10 zile de festival! Iată cum arată, în formulă aritmetică, cea de-a 23-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru, ce readuce, ca în fiecare toamnă, sărbătoarea pe scenele bucureştene, bucuroase de oaspeţi de soi. Li se alătură alte spaţii primitoare, aflate deja într-un tradiţional circuit al artelor în Capitală.

De vineri, 25 octombrie, şi până duminică, 3 noiembrie, FNT le propune spectatorilor o evadare din lumile virtuale, în care cu toţii ne refugiem adesea, şi revenirea la realitatea teatrală naţională de secol XXI, oferind un program de spectacole în care cifrele îşi recapătă importanţa autentică.

Mariana Mihuţ într-un rol copleşitor în Îngropaţi-mă pe după plintă, alături de Marian Râlea

Şi anul acesta, „Divanele FNT” vor fi găzduite în spaţiul cald şi intim al Ceainăriei “Serendipity”, unde, printre gusturi dulci şi aromă de cafea, oamenii de teatru vor sta la taifas despre lucruri serioase într-o atmosferă destinsă, din ce în ce mai rar regăsită în dialogul public. “Reţete de succes în dialog” este titlul acestor întâlniri, ce încearcă să dezlege zicala “omul potrivit la locul potrivit” – în timpuri nepotrivite.

Mariana Mihuţ în rol de peţitoare, în Căsătoria, alături de Cornel Scripcaru

Nu vor lipsi nici expoziţiile, lansările de carte, atelierele destinate tinerilor creatori şi critici de teatru, precum şi alte manifestări înrudite. “Fundaţia Löwendal” va găzdui o expoziţie a scenografului Helmut Stürmer, iar filmul va întregi dialogul artelor printr-o serie de proiecţii ce vor avea loc la Cinemateca “Union” pe toată durata festivalului. Vineri, 25 octombrie, la ora 17.00, în deschiderea FNT, va fi lansat în România filmul “Faust”, în regia lui Aleksandr Sokurov. În zilele următoare vor fi prezentate şi alte producţii distribuite de “Transilvania Film”: “Undeva la Palilula”, regia: Silviu Purcărete, şi “Nunta mută”, regia: Horaţiu Mălăele.

A mai rămas puţin până la debutul Festivalului Naţional de Teatru, când, aşa cum spunea Shakespeare, zilele se vor topi în noapte şi nopţile vor face timpul să lunece asemeni unui vis… Un vis frumos, de toamnă teatrală, în Bucureşti.

Mariana Mihuţ, în lumina reflectoarelor

Un Rege Lear al scenei, Mariana Mihuţ

Sub semnul ineditului stă şi secţiunea “Focus”, care va oferi “Artei Actorului” locul ocupat până anul acesta de regizori. În lumina reflectoarelor se va afla personalitatea remarcabilă a actriţei Mariana Mihuţ, protagonistă a nu mai puţin de patru spectacole în selecţia festivalului – mai vechi şi mai noi –, dar şi a unei întâlniri cu publicul, ce va avea loc chiar în spaţiul pe care îl consideră “a doua sa casă” – Teatrul “Bulandra”.

Dintre cele trei spectacole, trei au învins cu brio timpul: “Căsătoria” de Nikolai Vasilievici Gogol, “Îngropaţi-mă pe după plintă” de Pavel Sanaev, ambele în regia lui Yuri Kordonsky, şi “Lear(a)” de William Shakespeare, în regia lui Andrei Şerban – toate la Teatrul „Bulandra”. Cel de-al patrulea, “Conul Leonida faţă cu reacţiunea” de Ion Luca Caragiale, în regia lui Silviu Purcărete, a avut premiera în stagiunea trecută la Teatrul Naţional Bucureşti, instituţie care a obţinut, şi datorită acestei montări, Premiul de Excelenţă la Gala UNITER din primăvară.

Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc în Conu Leonida faţă cu reacţiunea

Mariana Mihuţ a debutat în 1963, pe scena Studioului Casandra, în “Cum vă place” de Shakespeare, spectacol ce anunţa marile succese de mai târziu, zecile de roluri în teatru şi film, la radio şi în televiziune. Amestec de forţă şi fragilitate, de duritate şi gingăşie, Mariana Mihuţ deţine numărul-record de cinci premii UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol principal: Popova în “Comedii, comedii”… de A.P. Cehov (1993), Halie în “Copilul îngropat” de Sam Shepard (1997), Inna Rasadina în “Sorry” de Aleksandr Galin (2005), rolul titular din “Lear” de William Shakespere (2009) şi Bunica din “Îngropaţi-mă pe după plintă” de Pavel Sanaev (2012), personaje interpretate pe scena Teatrului Odeon, respectiv a Teatrului „Bulandra”, unde şi-a petrecut cea mai mare parte din carieră. Acestora li se adaugă un Premiu de Excelenţă obţinut, împreună cu Ileana Stana Ionescu şi regretata Leopoldina Bălănuţă, pentru explozivul trio din “O batistă în Dunăre” de D.R. Popescu, în regia lui Ion Cojar (Teatrul Naţional Bucureşti, 1998).

Gigi Căciuleanu, un lord al baletului

În zilele Festivalului Naţional de Teatru, Mariana Mihuţ va fi deopotrivă Rege şi Bunică, Peţitoare şi… Efimiţa-Leonida. Un ochi va râde, altul va plânge, iar în sală, cu siguranţă, palmele se vor înroşi de aplauze. Spectacolele programate vor fi însoţite de expoziţii, întâlniri cu publicul, o conferinţă şi alte evenimente destinate a-i celebra excelenţa în Arta actorului.

Concert-omagiu Mariei Tănase

Adam şi Eva, în regia lui Alexander Hausvater

În ultimii ani, muzele teatrului românesc i-au acordat şi muzicii importanţa cuvenită. La centenarul Mariei Tănase, FNT prezintă miercuri, 30 octombrie, ora 21.00, la “Godot Café-Teatru”, un concert-omagiu adus “Păsării măiastre” a cântului popular. “Hai Iu Iu Nu Hey You You” este un remix modern al melodiilor sale, realizat muzical de compozitorul Vlaicu Golcea şi dirijat scenic de regizorul Radu Afrim. Sub aceleaşi auspicii, marţi, 29 octombrie, ora 21.30, în Sala Studio a “Teatrului Odeon”, FNT propune spectacolul-concert “Muzica Teatrului” susţinut de compozitorul Tibor Cári & “Theater Fleas Orchestra”, un proiect artistic itinerant, ce îmbină genurile muzicale – de la clasic la hip-hop, de la blues la rock, până la café-concert.

Invizibilul devine vizibil în “Spaţiul Gigi Căciuleanu”

Domnul Swedenborg vrea să viseze, în regia lui Mihai Măniuţiu

Eterna preocupare a oamenilor de teatru – “Cum facem invizibilul – vizibil?” – îşi va găsi reprezentarea în “Spaţiul Gigi Căciuleanu”. Atelierele de Coreosofie “Vânt, Volume, Vectori” propun filosofia Teatrului Coregrafic: transformarea energiilor invizibile ale Vântului în Volumele vizibile ale corpului, prin Vectorii dansului.

Secvenţă din filmul Faust de Alksandr Sokurov

Director artistic, coregraf, pedagog şi “animator” de Teatru Coregrafic, Gigi Căciuleanu s-a format sub influenţa directă a două dintre stelele dansului contemporan: Miriam Răducanu şi Pina Bausch. Deţinător a numeroase şi prestigioase premii, printre care Premiul Special UNITER (2010) şi Premiul ROMAinDANZA pentru întreaga carieră (2011), Gigi Căciuleanu lucrează în întreaga lume şi, de mai bine de zece ani, conduce “Compania Naţională de Balet” din Santiago de Chile. Fie că transpune în dans muzica lui Carl Orff din “Carmina Burana” (Teatrul Naţional Târgu-Mureş, 2012) sau pe cea a lui Mozart în spectacolul “Mozart Steps” (Teatrul Naţional “Radu Stanca” Sibiu, 2013), fie că rescrie în insolitul limbaj al Teatrului Coregrafic lumea lui Caragiale în memorabilul “D’ale noastre” (Teatrul Naţional Bucureşti, 2012) sau poezia bufonilor shakespearieni în dansuri renascentiste (în pregătire la Teatrul Bulandra), Gigi Căciuleanu animă, seduce şi îmblânzeşte spiritele artiştilor cu care lucrează.

Atelierele sale din cadrul FNT pentru actori şi studenţi ai facultăţilor cu profil teatral, deschişi să accepte transformarea Actor – dansActor vor avea loc în perioada 26 – 30 octombrie.

Spectacole care dăinuie

Undeva la Palilula, marca Silviu Purcărete

Sub genericul “Caragiale, inevitabilul” sunt programate “Leonida Gem Session”, regia: Gábor Tompa, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, “Năpasta”, regia: Radu Afrim, de la Teatrul Naţional Bucureşti şi “O scrisoare pierdută”, regia: Mircea Cornişteanu, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova.

“Legendele scenei” include o singură producţie: “Troienele”, după Euripide, regia: Andrei Şerban, Opera Naţională din Iaşi.

Nunta mută, o peliculă remarcabilă

La capitolul “Creatori şi teatre în spectacol”, publicul va avea de ales între “Adam şi Eva”, după Liviu Rebreanu, regia: Alexander Hausvater, de la Teatrul Naţional Timişoara; “Avarul” de Molière, regia: László Bocsárdi, Teatrul „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, “Beznă de mină” de Csaba Székely, regia: Aba Sebestyén, spectacol al Studioului Yorick şi Teatrului Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós”; “Domnul Swedenborg vrea să viseze”, scenariul şi regia: Mihai Măniuţiu, de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi; “Pălăria florentină” de Eugène Labiche, regia: Silviu Purcărete, de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi; “Pescăruşul” de Anton Pavlovici Cehov, regia: Yuri Kordonsky, spectacol al Teatrului German de Stat din Timişoara; “Scene din viaţa insectelor” de Karel şi Josef Čapek, regia: Victor Ioan Frunză, de la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Bucureşti; şi “Şcoala nevestelor” de Molière, regia: Cristian Juncu, la Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Trupa „Liviu Rebreanu”.

Una dintre secţiuni este numită “Actorii, în prim plan”. Au fost selectate patru spectacole: “Gardenia” de Elżbieta Chowaniec, regia: Gábor M. Koltay, la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, “Iluzii” de Ivan Vîrîpaev, regia: Cristian Juncu, Teatrul “Act” din Bucureşti, “Jurnalul unui nebun” de Nikolai Vasilievici Gogol, regia: Felix Alexa, de la ArCuB.

Directorul şi selecţionerul unic al Festivalului, Alice Georgescu

În sfârşit, nu putea lipsi, desigur, “Teatrul de mâine”: “A douăsprezecea noapte” de Wiliam Shakespeare, regia: Alexandru Mâzgăreanu, de la Teatrul „Regina Maria” din Oradea, “Paparazzi sau Cronica unui răsărit de soare avortat” de Matei Vişniec, regia: Ovidiu Caiţa, de la “Teatrul de Nord” din Satu Mare, “Solitaritate”, un spectacol de Gianina Cărbunariu, al Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, “Un tramvai numit dorinţă” de Tennessee Williams, regia: Andrei şi Andreea Grosu, de la “Unteatru” Bucureşti, “Urâtul” de Marius von Mayenburg, regia: Vlad Cristache, “Teatrul de Comedie” Bucureşti şi “Yentl” de Leah Napolin şi Isaac Bashevis Singer, regia: Erwin Şimşensohn, la “Teatrul Evreiesc de Stat” din Bucureşti.

Biletele au fost deja puse în vânzare, aşa că grăbiţi-vă să prindeţi un loc pentru această generoasă ofertă teatrală, chiar şi în condiţii de criză!

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.