Unde are și unde nu are dreptate Zelenski când critică Europa

Când critica la adresa aliaților europeni vine din partea președintelui SUA, înseamnă sfârșitul lumii bazate pe reguli. Este modul în care America își ia rămas bun de la Europa. Când critica la adresa acelorași aliați europeni vine din partea președintelui Ucrainei, întreaga presă europeană exultă și vorbește cu revoltă despre lipsa unității și solidarității europene.

Zelenski critică Europa

„Nimeni nu ar vrea să trăiască așa, repetând același lucru săptămâni și luni întregi și, bineînțeles, patru ani. Anul trecut, aici, la Davos, mi-am încheiat discursul cu cuvintele: Europa trebuie să știe să se apere. A trecut un an și nimic nu s-a schimbat. Ne aflăm încă într-o situație în care trebuie să spun aceleași cuvinte”, a spus Zelenski. ”În loc să devină o putere cu adevărat globală, Europa rămâne un frumos caleidoscop fragmentat de puteri mici și mijlocii”, a mai spus președintele Ucrainei. Presedintele Venezuelei este arestat și judecat la New York, pe când președintele Rusiei nu este judecat, deși are mandat de arestare emis de Tribunalul penal International, a spus Zelenski. Europa nu face nimic, doar așteaptă să vadă ce va face președintele Trump în Iran; Europa nu sprijină poporul iranian, a mai reproșat Zelenski.

Președintele Zelenski are partea sa de dreptate. Nu sunt puține analizele care vorbesc despre modul în care Ucraina a fost sacrificată în cei aproape patru ani de război. Sprijinul militar occidental a fost suficient doar pentru ca războiul de poziție, ”mașina de tocat carne”, să continue. Administrația Biden a calculat susținerea militară cât ca frontul să nu cadă. Iar susținerea UE a fost calculată ca o completare la aceeași logică.

Europa a fost cinică cu Ucraina

Guvernul american care a preluat puterea în urmă cu un an le-a transmis aliaților europeni, în termeni foarte clari, că războiul trebuie să se încheie. Că Europa trebuie să găsească o cale de a relaționa cu Rusia.

Însă, după cum scrie The American Conservative, ”strategia europenilor pare să fie aceea de a prelungi războiul până în 2029, când un contracandidat democrat va ajunge la putere și li se va alătura europenilor în lupta împotriva Rusiei. Această poziție nu este doar amorală, ci și o amăgit. Din perspectivă morală, elita liberală de la Bruxelles și din alte capitale a cultivat un cinism legat de ucrainenii care își varsă sângele. Chiar și din perspectivă pragmatică, scenariul unui președinte democrat ca un cavaler pe cal alb este puțin probabil. Democrații nu sunt interesați de Ucraina sau de Europa. Războiul nu a dus la înfrângerea Rusiei. Or, asta îi interesa pe democrați. De aceea, războiul nu mai este interesant pentru ei. Ei au găsit o noua jucărie – dosarele Epstein, în care sunt implicate și câteva personalități din Europa”.

Când Zelenski vorbește, Europa uită de corupția din Ucraina…

Cu câteva zile înainte de discursul de la Davos, Rostyslav Shurma, fost adjunct al șefului de cabinet al lui Volodimir Zelenski, era acuzat oficial de autoritățile anticorupție din Ucraina de implicare într‑un amplu furt de fonduri publice și spălare de bani. Este un dosar legat de scheme de subvenții pentru energie regenerabilă. Fostul șef direct al lui Shurma, Andryi Yermak, a fost acuzat în scandalul Energoatom, care  păgubit statul ucrainean cu 100 de milioane de dolari.

Statul ucrainean este finanțat de UE și SUA, din banii cetățenilor. La Davos, Zelenski a explicat că apărarea aeriană a Ucrainei la ultimul atac al Rusiei a costat 80 de milioane de dolari. Țările UE au decis, în decembrie 2025, să împrumute în comun 93 de miliarde de euro, pentru a susține Ucraina în următorii doi ani. 60 de miliarde de euro ar urma să meargă spre achiziția de armament.

…de reducerea drepturilor minoritatilor din Ucraina

Cu doar câteva zile înainte de a da lecții de leadership Uniunii Europene, în Ucraina președintelui Zelenski se adopta o noua lege a dublei cetățenii. Legea permite dubla cetățenie doar pentru un număr redus de state, considerate parteneri strategici. ”Prioritate” au avut țările G7 și statele care au dovedit mare sprijin suveranitatea Ucrainei, au aplicat sancțiuni Rusiei. România nu este pe această listă.

La finalul anului 2025, în contextul reformei învățământului din Ucraina – reforma europeană, sublinia Kievul, pentru că se renunța la sistemul rusesc cu 11 clase -, numărul liceelor românești a fost redus. Ele devin licee mixte, cu predare în română și ucraineană.

În decembrie 2022, Ministrul român de Externe a susținut că noua lege privind educația minorităților in Ucraina încălca avizul Comisiei de la Veneția. Legea educației din Ucraina din 2017 permite predarea în limba materna a minorităților doar în grădinițe și în școlile primare, în timp ce în licee și facultăți predarea se va face doar în limba națională. Atunci, Ungaria a amenințat că se va opune tuturor demersurilor Ucrainei de adera la UE.

 …și de amenințări voalate de la Kiev

Discursul de la Davos amintește de o anumită față a președintelui Volodimir Zelenski. În septembrie 2023, el acorda un interviu pentru The Economist. Spunea atunci că refugiații ucraineni s-au „comportat bine” și le sunt „foarte recunoscători” celor care i-au găzduit. Că aceasta generozitate nu va fi uitată. Însă, spunea el ”este imposibil de prezis” cum vor reacționa milioane de refugiați ucraineni din țările europene, dacă țara lor ar fi lăsată fără sprijin. ”Nu ar fi poveste frumoasă” pentru Europa, dacă ”acești oameni ar fi puși cu spatele la zid”.

Un avertisment pentru Europa, dar și pentru Ucraina

Sondajele recente arată o scădere a încrederii ucrainenilor în aliații americani, o reticență relativă față de controlul străin asupra resurselor țării și o neîncredere majoră în propriul guvern. Asta înseamnă și mai mult potențial explozibil pentru bomba socială și paramilitară pe care semnarea unui acord de pace în acești termeni ar amorsa-o în Ucraina. Declarația lui Zelenski din 2023 poate fi luată ca un avertisment.

Este un interviu mai puțin rostogolit de presa internaționala, care a preferat un altul. Este interviul pentru The Economist din ianuarie 2024. Zelenski spunea: Dacă Ucraina pierde, Putin îşi va apropia războaiele de Occident. „Putin simte slăbiciunea ca un animal, pentru că este un animal. El simte sângele, îşi simte puterea. Şi vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate şi democraţie”.

Așa cum, Volodimir Zelenski spune despre Europa că este un ”frumos caleidoscop fragmentat”, la fel și imaginea președintelui ucrainean este frumos compusa prin omisiuni mai mult sau mai puțin voite, atât timp cât ajuta la mobilizarea pentru un război in care Europa nu pare să aibă altă strategie decât loteria politicii americane.