Uriașa afacere a traficului cu informații personale

Nu există manager de fonduri speculative care să nu obțină informații în asemenea mod și care să nu folosească cumva datele alternative. Cererea pentru asemenea informații este incredibilă

Uriașa afacere a traficului cu informații personale

Nu există manager de fonduri speculative care să nu obțină informații în asemenea mod și care să nu folosească cumva datele alternative. Cererea pentru asemenea informații este incredibilă

Managerii fondurilor speculative încearcă să obțină ”informații alternative” pentru a-și maximiza oportunitățile de câștig, iar principalele surse sunt noile dispozitive ce folosesc tehnologiile bluetooth și wi-fi.

Asemenea informații alternative se vând ca pâinea caldă, estimându-se că în 2020 această ”piața” va ajunge la circa 200 de miliarde de dolari. Se urmăresc inclusiv informațiile despre destinația avioanelor de mici dimensiuni, despre care se presupune că aparțin oamenilor de afaceri, informații pe baza cărora se poate estima încheierea unui contract important.

”Nu există manager de fonduri speculative care să nu obțină informații în asemenea mod și care să nu folosească cumva datele alternative”, spune Michael Marrale, de al M Science, citat de Bloomberg. Potrivit unei analize a JP Morgan, piața datelor alternative va atinge 200 de miliarde de dolari în 2020. ”Cererea pentru asemenea informații este incredibilă”, spune Marrale.

În primul rând, fondurile speculative se axează pe conexiunile Wi-fi și Bluetooth, extrem de răspândite. Semnalele emise de aceste rețele sunt captate și pot indica ”unde și când apar lucruri noi în lume”, spune High O’Connor, director la Eagla Alpha, citat de Bloomberg. Asemenea conexiuni le permit vânătorilor de informații cu caracter personal să afle cât de mult timp petrec consumatorii în anumite locații sau folosind aceste dispozitive – ceasuri inteligente, telefoane, etc. Se poate astfel afla când un consumator își pornește automobilul Tesala și încotro se îndreaptă.

Informațiile se obțin și prin intermediul telefoanelor mobile. Astfel se poate afla numărul persoanelor care au asemenea dispozitive într-un anumit loc la un anumit moment. Se poate calcula astfel cât de mulți consumatori intră într-un magazin sau fast food. Sunt monitorizate și descărcările de aplicații pentru telefoanele mobile, lucru ce arată cât de populare sunt acestea, cât de des și unde sunt folosite aceste aplicatii pentru a achiziționa bunuri.

Fondurilșe speculative monitorizează și internetul, în special trendul prețurilor biletelor de avion și al camerelor de hotel, și inventariază produsele vândute pe site-uri precum Amazon.

Platformele sociale sunt și ele o ”sursă alternativa” de informații. Sunt monitorizate cuvinte și fraze cheie pentru a obține indicii despre ce gândesc consumatorii desprecele mai noi produse Nike sau Apple, spre exemplu. Companiile sunt informate despre popularitatea produselor.

Sunt urmărite și tranzacțiile cu carduri de credit și se calculeaza cât de mult cheltuiesc consumatorii și pe ce site-uri fac tranzacțiile.

Firmele colectează și informații privind oferta de locuri de muncă și modificările salariale. În acest fel, fondurile speculative pot deduce dacă o mare companie caută oameni talentați dintr-un domeniu diferit, lucru care poate sugera că se are în vedere lansarea unui produs nou. La fel, retragerera anunțurilor de angajare poate semnala apariția unei crize în compania cu pricina.

Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. Aparitia numelui Romaniei intr-o declaratie publica, fara echivoc, care descrie operatiunile ilegale ale unei companii specializate in manipularea alegerilor ar fi trebuit deja sa declanseze o ancheta serioasa la Bucuresti. Macar de presa, daca nu altfel, data fiind lipsa de calitate a politicienilor de Dimbovita. Iata dovada ca in Romania s-a „lucrat” la alegeri, cit se poate de clara. Documentarul de pe Netflix e mult mai important decit pare. Dar, la noi ca la noi… pu–-a de care vorbea cindva dr. Oprescu inghite orice, ba mai si #rezista…

  2. toate bazele de date pot fi procurate de funcţionari bancari, nu e mare scârţ…numai că jegul din fruntea bnr e primul care închide ochii…srcuritatea bancară e un kkt şi nu numai…citiţi bine legea cu informaţiile personale şi veţi vedea cum a fost deschisă, larg de tot, cutia Pandorei pentru cine a vrut şi n-a vrut…

  3. Articolul de mai sus este cam superficial si abordeaza doar interesul fondurilor speculative. Daca cititorii ar cunoaste doar o mica parte din subiectul abordat s-ar ingrozii. Dezvaluirile abia au inceput de putina vreme. Nimic in articol de NSA unde se inregistreaza totul, dar absolut totul, ce se poate inregista…pe toata planeta noastra. Am vazut un filmulet interesant cu specialistii din NSA care au pus la punct procedeul de colectare si analiza a informatiilor si care au fost dati afara deoarece voiau sa aplice protectia datelor personale. In urma cu 2 zile m-am delactat cu vizionarea unui alt film numit THE GREAT HACK pe reteaua Netflix. Subiectul este manipularea maselor numita „behavioral change” in cadrul proceselor electorale de catre fosta companie „Cambridge Analytica” in special. Cu evidentul acord al Facebook (amenda de 5 miliarde de dolari) au utilizat datele personale a 87 milioane de oameni pentru influentarea alegerilor nu numai in SUA (Barack Obama, Trump) dar si BREXIT … si altele. Dupa spusele lor au facut aceste lucruri in medie cam de 10 ori pe an in diferite tari din lume. Interesant este faptul ca numele Romaniei este mentionat de 3 ori laturi de Nigeria, Kenya, Ghana… Va las placerea sa va documentati. Merita.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.